Page 55 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 55
3 • MIERCURI, 16 AUGUST 1989 Fag. 3
CINSTIRE HĂRNICIEI OAMENILOR MUNCII Simpozion ştiinţific omagia!
Angajare unanimă, perseverenţă în scopul simpozionul ştiinţific oma cercetător la Institutul de
1944" — dr. Traian Udrea,
La Deva a avut loc ieri
istorie
ial ® amplificării rezultatelor obţinute gial dedicat aniversării a Bucureşti, „Nicolae lorga"
45 de ani de la victoria
„Muncitorimea
i Con- revoluţiei de eliberare so hunedoreană împotriva fas
il par- cială şi naţională, anti cismului şi războiului hit-
ă sin- Ca urmare a rezultatelor de schimb. Planul a fost integral, iar la unii in propulsînd-o pe locul fascistă şi antiimperialistă lerist" — Ion Frăţilă, di
i islo- obţinute în anul 1988 şl de asemenea devansat la dicatori ai producţiei fizice fruntaş obţinut de la 23 August 1944. Ma rectorul Filialei Deva a
li, a în primul semestru al a- confecţii textile, prefabri s-au înregistrat creşteri Au luat cuvîntul cu pri nifestarea, organizată de Arhivelor Statului, „Con
lorului cestui an, în întrecerea so cate din beton, răcoritoa după cum urmează: 9,8 lejul festivităţii de înmî- Comitetul judeţean de tribuţia maselor ţărăneşti
list al cialistă pe ramură, între re, cît şi la export En Ia sută la piese turnate din nare a distincţiei maistrul cultură şi educaţie socia hunedorene la lupta pen
Trăim prinderea judeţeană de aport deosebit la realiză fontă, 60,3 la sută la mo Florin Toma, sing. Ioan tru eliberarea ţării * de
■i mă- producţie industrială şi rile obţinute l-au avut *o- bilier, 7,3 la sută la co Trif şi Ovidiu Moraru, listă şi Muzeul judeţean, sub jugul fascist" — dr.
a scos în evidenţă, aşa
lustria prestări servicii Hune- lectivele de oameni ai voare, 9,5 la sută la con preşedintele comitetului după cum reliefa tovarăşa Mircea Valea, Muzeul ju
iritare doara-Deva s-a situat muncii de la Fabrica de fecţii textile, 43,8 la sută sindicatului de la Fabrica Rafila Iacob, preşedintele deţean, „Armata — compo
„Pas- pe locul IV pe ţa de producţie industrială Comitetului judeţean de nentă principală a forţei
u Po ră, fiind distinsă de că I-J.P.I.P.S. Hunedoara—Deva distinsă cu din Hunedoara. In numele cultură şi educaţie socia lor patriotice antihitleris
rte • tre Uniunea sindicatelor colectivelor pe care le-au listă, în cuvîntul de des te în lupta pentru victo
lernni- din instituţiile adminis „Diploma de onoare" pentru locul IV pe fără reprezentat, ei s-au anga chidere, însemnătatea epo ria revoluţiei din August!
21,50 trative de stat şi consiliile în întrecerea socialistă pe ramură jat să-şi realizeze în con cală a evenimentului pe 1944" — Mr. Marian Do-
populare cu „Diploma de diţii exemplare planul pe trecut acum 45 de ani pen brica, Centrul de studii şi
onoare". Cu prilejul festi anul 1989 şi pe întregul teorie militară Bucureşti,
vităţii de înmînare a dis producţie industrială şi la răcoritoare. Acţionînd cincinal, cinstind aşa cum tru destinul patriei şi al
tincţiei, au fost adresate prestări servicii Brad, Ate totodată pentru creşterea se cuvine măreţele eveni poporului român, pentru „Solidaritatea poporului
dezvoltarea ulterioară a
felicitări din partea Con lierul de tricotaje Orăştie, calităţii şi diversificarea mente ale anului — cea României, care a păşit pe român cu lupta antifascis
siliului popular judeţean. Secţia de confecţii textile producţiei pentru export, de a 45-a aniversare a drumul luminos al socia tă din centrul şi sud-estul
pito- în raportul prezentat ou din Brad, echipa de între oamenii muncii din sec revoluţiei de eliberare so Europei" — dr. Gelcu Ma-
’ndio- acest prilej de către to ţinere şi reparaţii din a- ţiile cu sarcini la acest cială şi naţională, anti lismului. xutovici, şef de secţie la
; 7,00 varăşul Viorel Napău, di ceea.şi localitate, ca şi for indicator au reuşit să de fascistă şi antiimperialistă In cadrul simpozionului Muzeul de istorie al
evista au fost prezentate urmă
I mc- rectorul unităţii, s-a re maţia condusă de Florin vanseze planul aceleiaşi de la 23 August şi Con toarele comunicări ; „Con R.S.R., „23 August 1944 —
ulatin liefat că, acţionîndu-se cu Toma. La panoul de onoa perioade cu 2,5 la sută. gresul al XlV-lea al ziua demnităţii naţionale
mlem răspundere şi perseverenţă, re al muncii se află pe p a r t i d u l u i , conside cepţia originală, novatoare, a poporului român" — Ion
Bu- Introducerea în fabrica profund umanistă, a secre
3 Pu în spiritul orientărilor şi primele locuri maistrul ţie a 80 de noi produse rând succesele obţinute tarului general al parti Don, cercetător la Muzeul
şti şi sarcinilor subliniate de Mihai Plic, muncitorii dovezi ale adeziunii una de istorie al P.C.R.. „Pro-
de Ia t o v a r ă ş u l Nicolae Gheorghe Munteanu şi şi modele pentru piaţa nime a colectivelor între- dului, tovarăşul Nicolae gramul-Directivă şi Tezele
in de internă şi pentru export, Ceauşescu, privind con
t 1914 Ceauşescu, unitatea a ob Mariana Cervid. creşterea gradului de în prinderiii la hotărîrea strucţia socialistă în Româ pentru Congresul al XIV-
11,23 ţinut rezultate de presti Rezultate remarcabile Plenarei C. C. al P.C.R. din lea al P.C.R. — noi şi cu
0 Bu- giu, depăşindu-şi planul s-au obţinut şi în perioa noire şi modernizare a 27—28 iunie a.c. privind nia" — Octavian Mireştean, tezătoare orizonturi ale
5 Ar- produselor, diversificarea şeful Secţiei propagandă a
Dra- cu 13,5 la sută la agregate da care a trecut din acest realegerea tovarăşului Comitetului judeţean de dezvoltării României socia
ndnia. sortate, cu 9,2 la sută la an. La producţia marfă activităţii de producţie şi Nicolae Ceauşescu în func liste" — Dumitru Barna,
rsuri ; piese turnate din fontă, cu industrială prevederile prestări servicii către ţia supremă de secretar partid, „Premisele poli
'olclo- populaţie — au împlinit tice interne ale actului cercetător la Filiala Deva
la 3; 58,2 la sută la mobilier planului pe primul se general al partidului. istoric de la 23 August a Arhivelor Statului.
radio- şi cu 2,4 la sută la piese mestru au fost realizate rezultatele întreprinderii, ESTERA ŞINA
iin o-
fetc-
joriu ;
1 Ra- in toate fermele —- PREVEDERILE LA PRODUCŢIA MARFĂ
ibllcl Concret şi mobilizator program de muncă
; pa ÎNDEPLINITE PE 8 LUNI
Un dv. preocupare susţinută
ionate (Urmare din pag. 1) ducţie, să raporteze înde
întece pentru realizarea obiectivelor
empo- pentru creşterea plinirea prevederilor anua
atere f suplimentare de produse le în cinstea marelui fo
i Con- noii revoluţii agrare fizice, între care 307 tone rum comunist din noiem
] al producţiei de legume
serii; utilaje tehnologice pentru brie a.c.
20,30 lucrările miniere. Totodată, colectivul aces
io La (Urmaro din pag. 1) (Urmare din pag. 1) punerii neabătute în viaţă pentru ridicarea permanen tei întreprinderi considerS
O zi In telegrama adresată realizările bune obţinute
oment a imperativelor noii revo tă a potenţialului produc Comitetului Central al
,-itate; se strînge şi valorifică re Programul-Directivă pen luţii agrare. In acest con tiv al pămîntului şi valo p a r t i d u l u i , tovarăşu în muncă drept dovada a»
ticală: colta de roşii, vinete, ardei, tru cincinalul viitor şi text, s-a cerut, între al rificarea integrală a fon deziunii lor de faptă şi de
i de varză, dovlecei, porumb pentru anul 2000". tele, ca în anul viitor pro lui Nicolae Ceauşescu, or suflet la propunerea re
zaharat, fasole păstăi, ră- La rezultatele remarca ducţiile medii la hectar să dului funciar, aplicarea ganizaţia de partid, consi alegerii, la cel de-al XIV»
liul oamenilor muncii de
largă în producţie a cuce
dăcinoase, alte produse ce bile înregistrate privind treacă de 8 000 kg orz, ririlor ştiinţei şi tehnicii, la I.P.S.R.U.E.E.M. Petro lea Congres, a tovarăşului
sînt livrate conform gra dezvoltarea intensivă şi 9 000 kg grâu şi 30 de to generalizarea experienţei Nicolae Ceauşescu în înal
ficelor stabilite. Canti modernizarea agriculturii, ne ştiuleţi la porumbul şani dedică acest succes ta funcţie de secretar ge
tatea de legume ce se pre irigat. Rezultate superioa fruntaşilor, creşterea răs apropiatei sărbători naţio neral al partidului, cheză
le le- dă în fiecare zi în vede o însemnată contribuţie punderii fiecărui lucrător nale a poporului nostru de
itria); şi-au adus-o şi lucrătorii re trebuie să se obţină şi din agricultură faţă de şie a edificării cu succes
iartori rea aprovizionării popu ogoarelor hunedorene, care la celelalte culturi, precum la 23 August şi se anga a societăţii socialiste mul
- A); laţiei este de cîte 75—80 soarta recoltei, a avuţiei jează să-şi amplifice efor tilateral dezvoltate în Pa
circ de tone. au asigurat, în anii „Epo şi în sectorul zootehnic, obşteşti. Acum, cînd se
Rocky cii Nicolae Ceauşescu", astfel încât să se asigure turile şi realizările în pro tria noastră.
şani: Pe lângă acţiunile amin o sporire de peste 3 ori a ca în fiecare comună să trece la strângerea pro
lemeie tite, ce vizează producţia producţiei agricole, o creş se realizeze o producţie ducţiei culturilor de toam CU 16 ZILE MAI DEVREME
de la actuală de legume, lucră nă şi se pregătesc bazele
ibrie); tere neîncetată a proprie de cel puţin 50—55 mii led recoltei anului viitor, în
erdam torii din fermele asocia tăţii socialiste şi coope la un hectar arabil şi 35 (Urmare din pag. 1) te la politica partidului şi
Mar- ţiei se preocupă cu întrea tregul potenţial de forţe statului, de aiigajare fer
ural» ga răspundere de pregăti ratiste — ca temelie trai —40 mii lei la un hectar obţinute, oamenii muncii mă, unanimă a oamenilor
păcat. nică a ridicării neconte agricol, asigurând aplicarea şi mijloace mecanizate muncii de la întreprinde
NEA I rea temeinică a recoltei nite a nivelului producţiei cu fermitate, în fiecare u- este mobilizat în vederea de la întreprinderea de be
doc- din anul viitor. în acest transpunerii în viaţă a im re Haţeg susţin din toată rea de bere Ilaţeg de a ne
PE- scop, potrivit sarcinilor ce agricole, a bunăstării ma nitate agricolă, a princi inima propunerea reînves- amplifica preocupările şi
(Mun- revin unităţii din progra teriale şi spirituale a oa piilor autoconducerii şi perativelor noii revoluţii tirii tovarăşului Nicolae eforturile în producţie,
ASA 1 menilor muncii. autofinanţării. agrare, a îndemnurilor
incito- mul judeţean de dezvol Ceauşescu, la cel de-al astfel ca, în cinstea mare
Trans- tare a legumiculturii, s-a Constituindu-se într-un înfăptuirea în cele mai adresate oamenilor mun XlV-lea Congres, în supre lui forum comunist dini
iczat); făcut amplasarea legume cuprinzător şi mobilizator bune condiţii a programe cii din a g r i c u l t u r ă ma funcţie de secretar ge noiembrie a.c., să putem
ilrabe- lor judeţene de dezvoltare d e s e c r e t a r u l general
(Stca- lor în sortimentele stabi program de muncă pen neral al partidului, în te raporta îndeplinirea preve
VRZA: lite şi se acţionează cu tru cooperatori, mecaniza a agriculturii impune ca al partidului, tovarăşul legramă se spune: „însu derilor de plan pe între
iMlne- forţe sporite la fertilizarea tori, cadrele tehnice şi organizaţiile de partid, Nicolae Ceauşescu, precum fleţiţi de luminosul dum gul an şi să abordăm de
Fur-
atria); terenului cu îngrăşăminte organele agricole, în cu consiliile populare, orga şi a prevederilor Hotărîrii- neavoastră exemplu de pe o bază solidă de rea
(Fla- organice, la pregătirea te vântarea secretarului ge nele agricole, conducerile Chemare a Plenarei lărgite muncă şi viaţă, de pasiune lizări importantele sarcini
l-bAX: renului pe cele 150 ha pre a Consiliului Naţional al şi dăruire revoluţionară, ce ne revin în ultimul an
Lactee neral al partidului sînt colective ale unităţilor a-
ă şl văzute a fi însămânţate în reliefate cu realism şi gricole, toţi oamenii mun Agriculturii, Industriei A- patriotică, vă asigurăm, al actualului cincinal, din
Komă- perioada următoare cu fundamentate ştiinţific o- cii de pe ogoare să ac limentare. Silviculturii şi mult stimate tovarăşe istoricele documente ale
Sfîrşi- diferite culturi — ceapă, biectivele ce trebuie în ţioneze cu fermitate, cu Gospodăririi Apelor din Nicolae Ceauşescu, de a- Congresului al XlV-lea al
c i a) ; spanac, salată, acţiune la partidului".
Edels- făptuite în scopul trans înalt spirit revoluţionar, 10—11 august a.c. taşamentul nostru fierbin
iricare realizarea căreia se va
bfliat trece în prima decadă
ă şi a lunii septembrie a.c. De
RoniO- (Urmare din pag. 1) de o creştere a capaci- J
Un asemenea, în sere s-au Şcoala populară de artă - factor activ taţii de cuprindere a li
Vestul plantat roşiile şi castra dustriale, la centrele de cursanţilor, o mai mare l
ilia; veţii pentru ciclul al doi
poliţie cultură şi creaţie „Cînta- în viata artistică a judeţului diversificare tematică, vă g
lea de producţie. rea României", în ale
Pornind de la conside căror formaţii artistice propuneţi şi un salt în I
rentul că sămînţa repre activează elevii noştri cu pian (prof. Diana Brei- nei expoziţii omagiale şi de instrumente de suflat planul calităţii ?
zintă un important factor rezultate meritorii, mai lean), Liviu Muşescu — (saxafon, taragot). De a- — Da. Valori ficînd ex- *
de producţie în legumi ales la ultima ediţie a taragot (prof. Adrian Hu- la realizarea spectacolu semenea, la secţiile exis perienţa acumulată în i
lui literar-muzical „Lu
cultura, în fermele aso ieţ). Şi exemplele ar tente să realizăm noi cla cei trei ani de activita- 5,
ea va ciaţiei s-a asigurat pro Festivalului n a ţ i o n a l mina lui August". 5
ceru’ ducerea a peste 200 tone „ C î n t a r e a României putea continua. — Pe lingă activităţi se: de actorie, regie şi te, urmărim continua n- |
dieare a calităţii pregă- I
Aş
acest
în
aminti
empe- arpagic, 67 tone mazăre şi sens grupul vocal folclo — După o activitate culturale, ce întreprin balet la Hunedoara, dans tirii cursanţilor. Pentru
ror fi fasole pentru păstăi, pre fructuoasă, vacanţa este deţi în această vacanţă de societate, modern şi
şi 20 cum şi a întregii cantităţi ric precum şi pe soliştii binevenită. contemporan la Deva. Ne ca, după absolvire, cînd
axime Ana Banciu, Felicia Co- „activă" pentru deschide au şanse sporite de afir
e. de sămînţă de ridichi de doban, Mariana Onesc, — De fapt, vacanţa la rea noului an şcolar şi preocupă asigurarea con
lună necesară unităţilor şcoala populară de artă diţiilor materiale — a- mare in viaţa artistică, să
sa va cultivatoare din judeţul de la clasa de canto mu desfăşurarea procesului contribuie efectiv La rea
cerul zică populară, condusă presupune doar încheie de învăţămînt la noi cote menajarea unui spaţiu a-
sufla nostru. de prof. Drăgan Mun rea cursurilor, nu şi în calitative ? decvat specificului acti lizarea unor acte de cul
Izolat Prin faptele cotidiene de tean, Claudia Dumitru, vităţilor desfăşurate, do tură de înaltă ţinută. A-
muncă, legumicultorii de Eugen Marc, Maria Kiss, treruperea activităţii. Pen_ — Ne gîndim ia o mai tarea lui cu materiale de lături de studierea muzi-
la A.E.S.C.H'. Sîntandrei tru perioada de vară am amplă cuprindere a
Ie trei uz şcolar, care să con c i, coregrafici, artelor
!
1 căl- fac dovada hărniciei şi Constantin Dimitriu — avut planificat un spec cursanţilor şcolii din ju
varia- priceperii, a angajării cu clasa canto muzică uşoa tacol de muzică uşoară tribuie, eficient la îmbu plastice sau artei drama
. Vîn- deţ. Alături de secţiile nătăţirea calităţii proce tice, ne preocupă şi pro
a mo- toate eforturile pentru a ră, îndrumată de prof. la Germisara-Băi. In lu \
e mi întâmpina sărbătorirea zi Mariana Bele. Dintre in na august, cadrele di din Deva, Petroşani şi sului de învăţămînt. filul moral al elevilor
se lii- lei de 23 August şi Con Hunedoara dorim să în — Deci pentru anul noştri, atitudinea lor fa
, iar strumentişti se remarcă dactice şi elevii vor par t
29 şl gresul al XlV-iea al parti Alina Grecu — clasa de ticipa la organizarea u- fiinţăm la Brad o clasă şcolar următor, alături ţă de muncă. îl
dului cu noi şi însemnate M.
succese în muncă. mmm / mmmm # mmm 0 mmm # mmm» 0 mmm 0 mmm