Page 6 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 6
foci 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
. v '~::v.n5*7 :-S55jf
Prima descărcare de cocs — primele
•'y'kU ' ' v "• ' v<
v. :>*ssţşa
satisfacţii pentru cei ce au contribuit • 19,00
' ' Nil?
19,25 Tcz
Sa edificarea noii capacităţi de producţie partidului -
•V » “ Congresul c
sinteză a d
(Urmare din pag. 1) George Şerban, Ştefan canicii Ioan Cosma .şi Ga- to-, -o a R'
Laczko şi Alexandru Tuza brieia Toargă aşteaptă prezentului
ţară. în acelaşi timp, ba ne-au vorbit despre cola curgerea şuvoiului incan socialist şi
teria nr. 3 de cocsificare borarea strînsă dintre be descent în vagonul de stins patriei o 1î
constituie omagiul de faptă neficiar şi constructor, des cocs. - programe
muncitorească, revoluţio pre întrajutorarea perma Roşul aprins al pilotului"* 20,10 Trăia
nară, pe care toţi cei care nentă dintre aceştia pe ce se sfarmă în curgerea împliniri mă
au concurat la realizarea tot parcursul edificării lui în vagon se- răsfrînge înalta răspu
acestei moderne capacităţi noului obiectiv. O altă o- pe chipurile oamenilor ca tică, revolu'
de producţie îl aduc mă pinie comună am consem re aplaudă spontan, unii nercfului pt
reţei sărbători naţionale a nat în urma discuţiilor dintre ei căutînd să-şi as României t
poporului român şi Con purtate cu ing. Adalbert cundă o lacrimă de emo marea carte
gresului al XlV-lea al Leonhard, inginer şef ţie. Constructorii din echi 21,15 Mînd
partidului. coordonator al I.A.C.R.S. pele conduse de Dumitru cetăfean
Noua înfăţişare a oraşului Brad. Marţi, 1 august 1989. Hunedoara şi inginer Cioclei, Eugen Petrache, socialiste
O mare parte din Ervin Schmidt, ş e f u l Ioan Lăcătuş, Vasile Pas- cîntăm, ic
tre cei ce puseseră serviciului investiţii al cu, Ioan Sandu, Vasile Bo- Muzică uş
semnătura vredniciei şi C.S.V. Călău, respectiv a- căneţ, Mihai Lazăr, Emil nească o î
competenţei profesionale ceea că, faţă de alte si Neag, Vasile Tîrn-oveaau, nai • 22,0
Brad: Noul si modernul la înălţarea acestui obiec tuaţii întîlnite la obiective Dumitru Ariciuc, maiştrii programului
Ioan Pop, Petru Grecu,
3 tiv au ţinut să fie prezenţi similare, la care s-au pro
la momentul deosebit de dus staţionări pe paliere Manole Nan, Ioan Popa,
o stare permanentă emoţionant al descărcării nr. 3 întregul proces s-a subingincrii Mircea Motoc, iB(ADI<
le de încălzire, la bateria
Augustin Rus, Petru Riş-
primului pilot de cocs. în
c-uţa, ceilalţi dulgheri, fie-
tre ei, mulţi se aflau aici
încă din ziua precedentă, înscris riguros pe curba rar-betonişti, zidari, lăcă seijecţiu:
prevăzută în grafic, ceea
(Urmare din pag 1) de altlel întreaga societa femei, îmbunătăţirea dotă- 1 în care a avut loc încăr ce atestă calitatea tuturor tuşi, sudori, electricieni ('.RAMUL I:
te românească a celei de rilor sociale şi de protec- / carea celor 62 de camere şi-au încheiat misiunea aici. programul <1
decenii şi populaţia oraşu a doua jumătăţi a seco ţie a mediului ambiant. ţ de cocsificare ale bateriei. lucrărilor de construcţie Datorită muncii lor pline Sfatul niedh
lui s-a dublat. Dar nu nu lului pe care-l străbatem. Sărbătoarea de la 23 \ I-am recunoscut pe cocsa- executate. de patos şi abnegaţie, ţa zi în agr ic
Radiojurnal;
mai atit; fiecare din cei Prima se opreşte la anul August şi Congresul al XIV- l rii Mihai Vesâ, lohan Ora 14,26. Orice discuţii ra, siderurgia românească presei; 8,10
Circa 20 000 de brădeni îşi 1965, anul in care Congre tea al partidului îi vor a- ) Stummer, Teodor Vladi- au încetat. Ochii tuturor vor primi în plus, anual, lodlilor; 9,0(
ştiri; 9,05 K;'
are rostul său bine itabi' sul al IX-lea al partidului fia pe brădeni angajaţi i mir, Ioan Merinţoni, urmăresc mişcarea lină a sute de mii de tone de cocs. cultĂtorilor;
lit in ansamblul vieţii eco aşeza piatra de temelie a plenar in bătălia pentru ţ Marinică Mihalache, pe maşinii de şarjare. Un seni-.. — Minusul de cocs da fie ştiri ;
nomico-sociale a oraşului epocii celei mai fertile din încheierea cu succes o o- lăcătuşul de întreţine nai sonor şi uriaşul agre torat intrării în reparaţie ii.şti .şl forn
ce de la sa
,,Dacă Bradul a atins gra istoria patriei. A doua, cestui an şi a prevederi- , re Traian Frenţoni, din gat se opreşte în dreptul capitală planificată a ba lctln de ştii
duI de dezvoltare la care cum este lesne de înţeles, lor actualului cincinal, 1 colectivul condus de sing. camerei de cocsificare cu teriei nr. I va fi de acum dezbatere :
se află acum, nu putem se întinde pe mai bine de Nicodim Oargă, care, în nr. 302. Ma.şiniştii Ilie Bob, compensat — remarca ing. tru Congresi
Partidu
ol
spune că responsabilitatea două decenii din istoria spre a crea bază lemeint- ] tot cursul lunii iulie a.c., Lixăndroiu Şerban, Gheor- Candin Trifan, directorul Komftn; 11,2
pentru transpunerea în României moderne — „E- că celui de al noulea plan ( au colaborat îndeaproape ghe Co.şa, Florian Pîrvu- tehnic al C.S.V. Călan. şoarfi ; 12,00
fapt a politicii generoase poca Nicolae Ceauşescu". cincinal. Convingerea lor 1 cu constructorii la pregăti lcţu acţionează sistemul Noi ne vom strădui ca în ştiri; 1" A
Ic; 12;.
de dezvoltare a stat pe Peste 4300 de familii de de mai bine şi mal frumos I rea punerii în funcţiune a de scoatere a uşii, după cel mai scurt timp să a- mfi, Uo~.ani
umerii unuia sau ai altuia. oameni ai muncii brădeni este de nezdruncinat. Ea \ bateriei, efectuând verifi care încep evacuarea coc tingem aici, la bateria nr. comoara fol<
Responsabilitatea pentru s-au mutat in anii socia are drept suport înţeleaptă J carea şi reglarea ansam- sului. Mecanismele maşi 3 de cocsificare, capacita r>c ty';i la 3
prob i>ă Ra
soarta şi viitorul oraşului lismului in case noi. Mai politică a partidului de e- ) blelor de uşi, ramelor blin nilor de şarjate şi de scos tea proiectată. Angajamen Mioriţa ; 1G,
— alirma primarul său, to bine de trei mii dintre a- daje, supapelor de gaze, uşi răspund fără reproş tul nostru comunist, revo nai ; i6,25
varăşul loneJ Vlad, — a cestea au cunoscut bucu dificare a societăţii soda- \ ventilelor de pe colectorul la manevrele comandate. luţionar este de a realiza celui de-al
greş — cîm
stat şi stă pe umerii tutu ria casei noi în ultimele liste multilateral dezvolta- \ de gaz brut şi de la facle, Ele sînt supravegheate a- sarcinile ce ne revin pen ce; 16,10 Inte
ror locuitorilor lui. intr-un două decenii. In privinţa te, iar drept izvor de via- l urmărind atent întregul tent de maistrul Ioan Se- tru perioada rămasă pînă zică popular
limbaj mai plastic expri- dotărilor de interes social, ţă lungă - munca şi dra- ţ proces de încălzire a ba chel şi electricienii Ioan la sfîr.şitul anului încă din letln de ştiri
mindu-mă, aş putea să Bradul nu se află cu ni teriei. Iuhas, Eugen Gabor, Ma luna noiembrie, cinstind donate ccoti
di
Cîntece
spun că fiecare pom poar mic mai prejos decît alte gosteo lor pentru ctitoriile ţ în clipele premergătoare rian Bărboni, Ioan Cio- în acest fel Congresul al contemporan
tă numele unui om". oraşe de talia sa. întinse trainice, durabile. \ evacuării primei şarje de robea ş.a. De cealal XlV-lea al Partidului Co legeri radio!
serii;
Orele
Este in afirmaţia prima „galerii" de magazine şi cocs, diriginţii de şantier tă parte a bateriei, me munist Român. jurnal; 20,:»fl
rului un răspuns concret unităţi prestatoare de ser• *89: 2J,oo Ea
la o posibilă întrebare vicii ocupă parterul blocu 22.00 O zî
23.00 Moment
despre definiţia responsa rilor de locuinţe ce se des No el urna mi
bilităţii colective, hcepind lăşoară de-a lungul bule Puternic imbold spre realizări tot mai bune — Rnl,
de la producţia de bunuri vardului principal al ora
materiale cu care oraşul şului ori pe alte străzi (Urmare din pag. 1} tru, preşedintele comite ratorilor din cadrul Minei trai al Partidului Comu
participă la schimbul de S-au construit aici un dis tului sindicatului al Sec Deva la Hotărîrea Plena nist Român, tovarăşului
valori şi la diviziunea so pensar policlinic, 4 şcoli, in ramura extracţiei şi torului minier Deva. rei C.C. al P.C.R. din 27— NICOLAE CEAUŞESCU, r
cială a muncii şl încheind un cămin şi grădiniţă pen- , preparării minereurilor — Vorbitorii au subliniat 28 iunie a.c. privind rea în care se angajează să-şi
..
„
cu ambiţia liecărui bră- tru 300 de copii, creşe, , fllad dls ln cu ăl preocupările şi eforturile legerea, la cel de al XIV- amplifice preocupările şi DEVA p.
, * "°F ~
r
dean ca nu cumva cineva , ( nul Muncii clasa a Il-a. depuse pentru îndeplinirea Ica Congres, în funcţia eforturile în muncă. să grăbesc (I*at
DOARA:
La'
să aibă motive pentru a-l. staţie auţoservice, centrala ieri, la sediul unităţii a dern — A);
vorbi oraşul de rău, ai să telefonica automata corlec- \ avU j; i oc un moment festiv, o stea (Mo
intilneşti semnele acestei tata la sistemul telefonic l emoţionant. Colectivului de Oricare
băiat v â
responsabilităţi la tot pa interurban. , aici j _ î minat di n ŞANI : ,.on
s au n
sul. Cîştigul acesta in In 27 de unităţi şcolare ' partea Consiliului Centrai 1—11 (7 Noi.
conştiinţe l-a adus socia se pregătesc asiduu pen- \ i Uniunii Generale a Sm caţic de dc
a
LUPE’
rea);
lismul, prin descătuşarea tru muncă şi viaţă peste t dicalelor alte simboluri lui Bacii us
in om a energiilor crea 5 800 de elevi, iar cele 5 , i hărniciei şi dăruirii în VULCAN :
a e
intervii
toare, prin transpunerea biblioteci ale oraşului sa- ţ muncă — „Diploma de o- plar LONEA
rul);
in lapte vizibile la tot pa tislac setea de cunoaştere ţ noare" şi „Steagul roşu" nerul); PK/I
sul a unor concepte pri şi cultură a locuitorilor săi 1 de unitate fruntaşă pe ţa- mul drum (.’
vind înfăptuirea sa, prin printr-un lond de carte ce ’ ră. AN1NOASA:
educaţia ce se realizează însumează mai mult de ' Cu acest prilej, din par- gur (Muncit
CÂNI:
Intîrr
la nivelul întregii societăţi. 110 000 volume, aproape în \ tea Biroului Comitetului sul ,,Speranî
Capacitatea economică întregime fiind împrumuta- l judeţean de partid, a cen- BRAD : A
(S(cnun
a oraşului, exprimată prin te in cursul unui an citi- tratei şi ministerului de BARZA: roş
In
18 unităţi de stat şi coo torilor. \ resort, oamenilor muncii clinele (Mim
peratiste, a cunoscut in Civilizaţia şi bunăstarea ^ ^ Mina Deva le-au TI E: Un ;
sAlb;
Vestul
anii „E p o c i i Nicolae au pătruns in viaţa bră- l ^ ^ adresate calda fe Un pas gre?
ră- 1
0Si
Ceauşescu" numeroase „ri denilor pe multiple căi, / licitări pentru frumoa- GERM1SARA
dicări la putere". Prin ex principala sursă constitu- ) se ^ rezultate înregis- şi fraţii săi -
e
de
(Centrul
ploatarea şi prelucrarea ind-o retribuţia din munca I trate şi pentru dtstinc- creaţie „Cin
metalelor rare şi a mine , ... « ,’ ţiile primite, precum şi nici"); HAŢ
,
’ ,
reurilor complexe, a căr presta a in unităţi c eco- 1 * ) urarea de a obţine noi şi . r specială (Da
nomico-sociale ale oraşu- , ■
,
,
bunelui energetic, a pie Iul, retribuţie a cărei mo- i ™P 'tante succese n vii- Pisica îşi s<
01
le
;
CALA
trelor semipreţioase, prin or s re cont,nua de2V o1 Strauss —
P
construcţia de maşini şi u- jorare, iniţiată de secre- \ - a economiei ( - coronat al v
tarc a
tarul general al partida
economiei noastre
tilaje miniere, ca şi prin naţionale. trul de cult
ţie
„Cîntarer
meşteşugurile practicate Io lui, t o v a r ă ş u l Nicolae în cadrul festivităţii, ing. SIMERIAî Si
scara industriei, oraşul se Ceauşescu, s-a încheiat re- \ Nicolae Stanca, directorul intervine
situează intre localităţile cent. Peste 10 000 de oa- ţ unităţii, a prezentat dina ILIA : Pov
lien^i (Lnm
judeţului cu o insemnată meni ai muncii din Brad ■ mica Minei Deva în ulti
producţie marfă industria „„ beneficiat de acest mii ani, activitatea desfă- Aspect ilin timpul inmî nării înaltelor distincţii.
lă pe locuitor, spor de venituri din retri- \
, .
............. . , şua’ală şi rezultatele obţi-
S-au dezvoltat şi moder bwrea munca, adica mai nulfi în 1988 şi de la în _ fcwSsSiSÎSSi
nizat in aceşti ani capa muH de jumătate din popa- , cepulul anuIui curent, evi- planului .şi rezultatele con supremă de secretar gene majoreze realizările poziti
cităţile întreprinderii minie laţia oraşului. i denţiind brigăzile, seetoa- crete înregistrate, au dat ral al partidului a tovară ve de pînă acum, cinstind fi Penlru uzi
răcoronsâ,
re, s-a „născut" dintr-un Un studiu al perspecti- ţ ] şj formaţiile cu con- glas sentimentelor de sti şului Nicolae Ceauşescu, cu noi şi importante succe mal mult n<
re G
modest atelier uzina de u- vel in anii următori, cind l tribuţii mai mari la suc- mă şi recunoştinţă faţă de revoluţionar consecvent şi se în producţie marile e- relativ extln:
tilaj minier, s-a construit dezvoltarea şi moderniza- , cesele dobîndite în pro- iubitul conducător al parti patriot înflăcărat, ctitor de venimente politice ale a- ploi, mal ah
preparaţia de minereuri, rea sa vor ii dlrecţionate ' ducţie. Au mai luat cu- dului şi statului, tovarăşul ţară şi istorie nouă, per nului — cea de a 45-a a- soţi te de des
şl
trlce
izo:
s-a pus in valoare zăcă- de Directivele celui de al ţ vîntul Pavel Arcade, şef Nicolae Ceauşescu, pentru sonalitate proeminentă a niversare a revoluţiei de Izolat, cnntit
mînlul cuprifer de la Va XlV-lea Congres al parti- t de brigadă la Sectorul grija consecventă pe care lumii contemporane, care eliberare socială şi naţio tn 2-1 de ori
dului, cuprinde rezo-lvări minier Deva, Ioan Dobra,
lea Morii, iar mina Jebea auiut, cuprmae rezoivuu . minier uevu, iuun uuuva, o poartă dezvoltării şi mo întruchipează năzuinţele şl nală, antifascistă şi anti- 20 1/mp. Vin
(
cu
moderat,
a devenit o exploatare pentru multe din proble- ) maistru la Uzina de pre- dernizării mineritului, îm idealurile cele mai înălţă imperialistă de la 23 Au sllicări Izola
carboniieră modernă. mele încă nesoluţionate \ parare, Irimie Dănilă, şef bunătăţirii permanente g toare ale poporului român. gust 1944 şl Congresul al km/li din sc
Urbanistica şi arhitectu pină acum, pe primul plan i de brigadă la Sectorul mi- condiţiilor de muncă şi de Intr-o puternică atmos XlV-lea al partidului. vestic. Temp
ra oraşului au cunoscut situindu-se crearea de ' nier Muncel, Sabin Petru- viaţă ale minerilor şi fa feră de însufleţire şi en în cinstea fruntaşilor în nlmc vor fi
tre 9 şl M gr
două etape distincte, ca locuri de muncă pentru ) ţiu, lăcătuş la brigada miliilor acestora. Ei au tuziasm, participanţii la producţie a fost prezentat maxime în
i specializată electro-mecani- exprimat adeziunea unani festivitate au adresat o te un frumos program artis grade.
___ _____ _ .___ că, Constantin Sicoe, mais- mă a minerilor şi prepa- legramă Comitetului Cen- tic.
