Page 70 - Drumul_socialismului_1989_08

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 87

m
I Inimă fierbinte, istoric unită dc ţară, J
| Spre lumină Proprie acestui timp biruitor.
A Azi Epoca do Aur construim, August libertate, a patriei emblemă, S DUM
| însemn dc libertate şi progres, Floare dc lumină, dc aleasă sărbătoare, | 20 A
Spre viitor cu-Dercderc privim, Raze strălucitoare sînt spicele din *
Pc-un drum deschis dc-al IX-Ica stemă, I • 11,30
Congres. Limpede e clipa ce creşte din izvoare, t lor * Teici
ghiozdan.
Viaţa să ne fio mai frumoasă j MIRON TIC W' pisoi
Şl împlinirea mai deplină, j t Sub tricoloi
La al XlV-lea Forum din nou ales «t • 12,40
Eroul ne va conduce spre lumină. Biruinţă 1 • 13,05 ,
*} • nical * Mi
E Nicolae Ccausescu-al Ţării I prînz * Iu
Festivalul naţional „Cîntarea României — cadru Părintele, conducător iubit, Poporul meu viteaz şi nc-ntrceut 9 * Sub lumi;
11
Vieţii noi deschizător de drumuri,
In gloriile limpezitc-n pace
Făuritorul Evului slăvit. llămîi la pieptul patriei un scut I * Traseele
soarele ve
generos de dezvoltare a noii spiritualităţi locale Cinstim în August zborul, vitejia, Sub care griul liniştit sc coace. animate *
Omagiem Partidul, Patria, Poporul, Aud cum sună falnic de departe J zicale din ;
mîndre trei
Tot ce avem mai scump în România — Pădurile cu brazii cci înalţi zică uşoari
Vis Comunist şi Pacea, Viitorul! Un freamăt viu cc inima-mi străbate « „Savoy" *
*» Şi se ridică sus peste Carpnţi. Armonii cl<
Creaţia artistică hunedoreană - mărturie I IRIMIE STRĂUŢ Telejurnal
V De-aşa belşug şi spicul în eîmpîe tarea Ronu
Se-aplcacă sub povara lui de dor aiul (arii c
\
a anilor luminoşi ai socialismului s August aniversar Colan de aur strîns pentru vecie iubit • 20,
Să fim uniţi sub mîndru tricolor.
I August, iniez bogat al verii de tărie, t, tic. „Noi,
întîi". Uit
O latură importantă a liştii de muzică populară utilitar, acest obiecte e- Timp dc pace, ev înnobilat dc glorii, Vîslim în timp şi vremea viitoare 21,30 Laud
e
creaţiei artistice hunedo- de pe lingă centrele de talează o mare varietate I Ne-ai fost şi nc vei fi mereu vestire, Cu rădăcini ne leagă de pămînt * oamenilor
rene a acestor ani o con­ cultură şi creaţie „Cîntarea de motive, o cromatică s De fapte demne, do noi şi mari victorii. Prin tot cc-aici în linişte răsare Telejurnal.
stituie creaţia promovată României" abordează în care evidenţiază luminozi­ I Intr-un suprem şi veşnic legămînL
de formaţiile artistice de repertoriul lor cîntece de tatea ghidului creatorului, % August aniversar, aripă ce pururi zboară, DAVID RUSU LUNI, 21
amatori prezente în cadrul viaţă nouă, ale căror ver­ inspiraţia so din noua rea­ I Cît falnic nc este steagul tricolor,
Festivalului naţional „Cîn­ suri redau bucuia vieţii, a litate a satului hunedo­ • In juri
tarea României", presti­ muncii împlinite în satul rean. Pot fi amintite în \ adunarea s
gioasă ctitorie de spiritua­ hunedorean contemporan. acest sens, prin marea di­ sacrală cel
litate a „Epocii Nicolae Calitatea unor astfel de versitate a motivelor cu \ „Freamătul adîncului“ — însemnul aniversări
dc eliberai
Ceauşescu". Noua creaţie, creaţii a fost confirmată în care sînt decorate şi prin naţională, <
valorificată scenic de co­ cadrul a numeroase ma­ formă creaţiile ceramiştilor antiimperia
lective artistice din me­ nifestări cu caracter naţio­ din Obîrşa şi Baia de Criş, devenirii în timp a unei formaţii corale mânia.
diul rural şi urban, are o nal şi judeţean, cum ar costumele, pricoiţele, tin- \ • 19,00
contribuţie însemnată [a fi Festivalul culturii şi e- deiele, covoarele, alte ţesă­ \ La Petrila, după ce oraşul muncii pline de dăruire a corul minerilor abordează, 19,30 Colui
formarea multilaterală a ducaţiei socialiste — „Sar- turi populare provenite din \ şi-a dezvăluit identitatea, in- minerilor atit in mină, cit cu prioritate, cintecul dc lăţii român
personalităţii umane, a mis". Luna culturii pentru apreciatele vetre folclorice făţişindu-se privirii unuia şi în sala de repetiţii. masă al cărui mesaj este Cc-ţi dores.
Omului nou, constructor tineret - Costeşti, Festi­ ale pădurenilor, Orăştiel, \ ce n-a mai fost niciclnd prin Este şi meritul fostului diri­ dragostea de patrie, partid ce ' tânic
conştient şi devotat al so­ valul de muzică uşoară, Zarandului, Haţegului, Văii \ acele locuri drept o aşezare jor, Vladimir Ureche, care a şi popor, dorinţa noastră de cîm. pali
cietăţii noastre socialiste. artă plastică şi poezie cu Jiului şi Mureşului Inferior, in continuă dezvoltare eco• condus corul timp de aproa­ pace. Spre exemplu, din lufionare «
repertoriul de peste 50 de
s
La ediţia recent încheiată
Un număr tot mai mare tematică minerească „Cîn- a Festivalului naţional „Cîn­l nomică, socială şi cultura­ pe 25 de ani, cît şi a suc­ cîntece amintim : „Poporul, numele ir
cesorului său, profesorul Ho­
de formaţii muzicale pro­ tecul adîncului", Festivalul lă, am înţeles că aceste raţiu Alexandrescu că şi la Ceauşescu, R o m â n i a " , natî/ 'zile, c
movează piese corale, de de muzică uşoară „Luceferi tarea României", obiectele meleaguri incifrează in ele, următoarele ediţii ale Festi­ ber'.'-i/îi pof
muzică cultă, uşoară, sem­ de metal", recitalurile de reprezentînd judeţul nostru i deopotrivă, nebănuite re­ valului naţional „Cîntarea „Partid, înnoitor a! vieţii", cumentar •
surse ce valorifică o bogată
„Frumoasă ţară, dulce Româ­
nate de talentaţi compozi­ muzică cultă, săptămîni- — simbol al noii spirituali­ moştenire culturală munci­ României“ corul minerilor de nie", „E scris pe tricolor Uni­ Nicolae C
tori locali între care loari le cultural-educative găz­ tăţi clădite pe aceste me­ i torească. la întreprinderea minieră Pe­ re", „Românul", „Noroc Epoca mc
Munteanu, Horaţiu Aie- duite de localităţi urbane leaguri, s-au bucurat de o Numai astlel a fost posi­ trila a urcat, întotdeauna, pe bun, mineri", „Patrie de cin- tuiri revo
xandrescu, loan Filip, Ro­ şi rurale. A fost confir­ caldă apreciere din partea t bil să ne dom seama că cea mai înaltă treaptă a po­ tec şi eroi", „Pace omenirii" 21,40 Patrii
meo Baboi, Ştefan Răduţ, mată fn primul rind de specialiştilor, fiind pre­ t intre „Dragostea de neam", diumului. ş.a. Cîntece pal
loan Popa, Gheorghe Da* public, de oamenii locului zente .în numeroase expo­ cum se numea, la înliinţare, In spiritul chemării secre­ Dacă ne este imposibil a-l luţionarc •
jurnal.
vid, Alexandru Dobondi, care s-au regăsit în ast­ ziţii. in 1932, corul minerilor şi tarului general al partidu­ enumera pe toţi cei 70 de
Ştefan Moţăţăianu, loan fel de creaţii cu îndeletni­ Sînt aspecte care eviden­ „Freamătul adîncului", cum lui, t o v a r ă ş u l Nicolae mineri corişti ce şi-au adus
Evu, Mircea Goian ş.a. cirile, faptele şi aspiraţii­ ţiază o creaţie artistică în­ se numeşte in prezent, e- Ceauşescu, de a se perfec­ contribuţia la obţinerea a-
care aduc în prim-plan o le lor. floritoare ce îmbogăţeşte i xistă o legătură indisolu­ ţiona continuu activitatea cesfor binemeritate rezulta­
notă aparte, generată, în Deosebit de revelatoare spiritualitatea judeţului cu bilă, neîntreruptă care în­ desfăşurată in cadrul Fes­ te trebuie să subliniem ideea DEVA: Rc
trăsături specifice anilor
ultima instanţă, şi de spe­ in această perioadă de socialismului, oamenilor şi ii seamnă, totodată, devenirea tivalului naţional „Cintarea permanenţei care a intreţi- IIUNEDOAR
cificul judeţului, al muncii bogate împliniri se dove­ sa in timp, Devenire a că­ României", de a lărgi şi mai nut nestinsă flacăra artei dispărut! (ÎV
prestate de colectivităţile deşte creaţia populară, fie locurilor unui spaţiu care rei ascendenţă a pornit de mult caracterul său de masă interpretative, atrâgind me­ Mihail, ci
(Modern —
muncitoreşti, de locuitorii că este vorba de obiecte a cunoscut in perioada la recunoaşterea rolului ju- astlel incit să se asigure reu tot mai mulţi şi moi (rlacăra);
formaţia
artistică
cot
de
satelor hunedorene, Alte de ceramică, din lemn, os, deschisă de Congresul al muncitorească in activitatea „continuarea minunatelor tra­ mulţi tineri care să ducă mal Un bărbat
diţii ale poporului român,
(Parîng);
formaţii interpretează pre­ marochinărie, ori de obiec­ IX-lea al partidului o pu­ revoluţionară a •minerilor care de-a lungul secolelor departe tradiţia, cu otitea Barletta (<
lucrări folclorice semnate, te vestimentare, care în­ ternică dezvoltare econo- Văii Jiului înainte de Elibe­ a fost făuritorul minunatelor eforturi dobindite, contri­ Labirintul
de Cornel Bogariu, Nicolae frumuseţează gospodăria, mico-socială. rare şi care, după aproape doine, balade, culturii şi ar­ buind la certificarea conti­ LUPENi: c<
Icobescu, Gheorghe Ber- de arhitectură propriu-zisă. ţ 60 de ani de muncă şi stră­ tei populare unice prin fru­ nuităţii vieţii artistice in Va­ do' •e ?
VI ,N :
cea ş.a. La rîndul lor, so­ Dincolo de caracterul lor MINEL BODEA ^ lea Jiului, cultura, educaţia, vulpv-a coa
danii, a ajuns la inalte cote museţea, patriotismul şi arta fiind dimensiuni noi ale farul); 1,0J
ale măiestriei interpretative. umanismul lor“, o rezonanţă bila iubire
Participant, in anii socia­ aparte dobindeşte, in aceste conştiinţei socialiste revolu­ ncrul); PE’I
lismului, la dilerlte emisiuni zile de august sărbătoresc, ţionare a minerilor, ce con­ păcate f (i
CRONICA PLASTICA radio-televizate, la concursuri motto-ul de suflet, şi cre­ tribuie nemijlocit la înnobi­ ANINOASA
( M
u n c i t e
şi festivaluri, corul „Frea­ dinţă al corului „Freamă­ larea personalităţii lor in UI CÂNI :
mătul adîncului" a cunoscut tul adincului" : „Uniţi în amplul proces de formare a seria a 11
Trepte ale împlinirilor noastre socialiste odată cu obţinerea locului l ţării imptinire/ Iubitului con­ omului nou, in care auto- BRAD : Pi
cuget şi-n simţiri/ Cîntăm a
deplina afirmare, in 1981,
te ghearele
profesională,
perfecţionarea
GURABARi
şi a titlului de laureat cd ducător,/ Minerii-nchină cîn- morală şi culturală joacă grădina cu p
Alături de creaţia lite­ la victoria revoluţiei de Doina Reghiş — „Oma­ celei de-a lll-a ediţii a Fes­ tul lor*. un rol fundamental. ORA.ŞT1E :
rară şi muzicală, lucră­ eliberare socială şi na­ giu". tivalului naţional „Cintarea Şi este firesc să se în- plă, doctori
rile de artă plastică, apar- ţională, antifascistă şi Ceea ce domină creaţia României", ca urmare fi timple aşa, atita timp cit DAN CÂMPEAN Un om pe
ţinînd membrilor Filialei antiimperialistă de la 23 prezentă în expoziţie este cărat: GER
Deva—Petroşani a U.A.P., August 1944 şi Congresul peisajul industrial din do» Munţii în
ai cercurilor de speciali­ al XlV-lea al partidului. meniul siderurgiei şi mi­ „Zilele cărţii în acest an au înregistrat • Simpozionul „Comu­ trul «ie creaţi
şl
tate din cadrul aşezămin­ Sînt prezentate un număr neritului. Semnificative valori educative deosebite nistul — modelul uman la României")
telor de cultură din ju­ însemnat de lucrări de sînt în acest sens lu­ datorită apropiatei sărbă­ care ne raportăm, la care Cantonul r
deţ, se constituie într-o pictură, îndeosebi peisa­ social-politice" tori de la 23 August, la aspirăm" a avut loo la cia); bra;
expresie grăitoare a mo­ je şi compoziţii, apreciate crările lui Tiron Budiu, „Sasa cărţii" Deva a avut Ginemaiografui „Parângul" te şi mai p
dului în care creatorul pentru mesajul şi reali­ Simonel Bucur („Peisaj In cadrul „Zilelor curţii loc o foarte reuşită ac­ Petroşani. Filmul artistic cAlan : i
Radius
(Cc
şi-a înţeles menirea de a zarea lor artistică. Ion industrial"), Ion Pârvan social-politice", în judeţ ţiune, adevărată lecţie de „Miracolul", prin semnifi­ turii şl ere
ilustra realitatea zilelor Tengheru semnează două („La oţelărie"), Elena au avut loc interesante patriotism. Întîlnirea cu caţiile sale, a contribuit la României 11 ):
noastre, puternica dezvol­ lucrări în ulei — „Epi­ Bianu („Mina Livezeni", manifestări. „Pagini de is­ poetul George Ţărnea şi sporirea valenţelor educa­ Duelul (Mu
Miracolul (
tare a acestor meleaguri, soade istorice" şi „Epo­ „Două cetăţi"), Lucia torie şi literatură dedicate prezentarea volumului său tive ale acţiunii.
• Acţiuni recreative. Pen­
a întregii patrii în anii peea victoriei", evocînd Mărgineanu („Peisaj hU' l : \ luptei împotriva fascismu­ „Anuar de poezie" vor ră-
tru oamenii muncii aflaţi
luminoşi ai socialismului. actul insurecţional de la nedorean"), llie Cioartă lui" — acţiunea cu cartea mîne întipărite în conştiin­ la odihnă şi tratament în
Revelatoare în acest 23 August. Acelaşi eveni­ („Hunedoara”), Eugen de la Întreprinderea de ţa iubitorilor de literatură staţiunile balneare ale
deveni.
sens se dovedeşte expo­ ment este ilustrat de Bencău („Platformă in­ încălţăminte Hunedoara, ca judeţului se organizează în Pentru nt
ziţia de pictură şi sculp­ Iosif Matyas în lucrările dus trială", „Petroşani”) şi simpozionul de la „Vi­ sezonul estival interesante dV - «si
tură deschisă la Galeriile „Moment hotărîtor" şi ş.a. Cu compoziţii reu­ dra" Orăştie „Ani eroici ai Acţiuni cu filmul acţiuni educativ-recreative «le,, ,
de artă din Deva în or­ „Moment sărbătoresc", şite se înscriu şi sculp­ unui timp eroic" nu trezit cu filmul. La Germisara- câtoare dup
slab la mo
ganizarea Secţiei de artă creaţii luminoase, încăr­ torii loan Şcu şi Simion profunde sentimente patrio­ Băi iubitorii celei de-a torul estic,
* „23 August — moment
a Muzeului judeţean şi cate de patosul revolu­ Cristea. tice în rîndul participan­ holurilor în viaţa poporu­ şaptea arte au urmărit iile minim,
prinse
Intri
Filialei Deva—Petroşani ţionar al evenimentului. Aducînd în prim-plan ţilor. încărcate de fior lui român". Simpozionul expunerea „Muzicalul — de, izolat n
a U.A.P., sub egida Co­ Compoziţii cu bogată realitatea imediată, trans­ iiric nu fost recitalul de desfăşurat sub acest gene­ gen veşnic tînăr", ilustra­ depresiuni,
mitetului judeţean da încărcătură ideatică adu­ figurând artistic crîmpeie poezie „Un om, o epocă, ric la Cinematograful „Da­ tă de filmul „In fiecare xime între
Dimineaţa,.
cultură şi educaţie socia­ ce Ion Cârjoi — „Trans- din bogata geografie a o ţară" de la I.M.M.R. Si- cia" Haţeg a fost dedicat zi mi-e dor de tine". Ele­
ineria, serile literare „Au­
l.a niunt.
listă, manifestare ce se făgărăşanul" (simbol al dezvoltării judeţului, ex­ gust — arc dc triumf" de sărbătoririi a 45 da ani vilor aflaţi în tabăra şco­ dă, cu cer
lară de la Vaţa le-a fost
integrează în suita ac­ unei măreţe ctitorii a poziţia se bucură de o ia filiala 1 şi .„August — de la revoluţia de eliberare dedicată dimineaţa dc basm Izolat vor
ţiunilor ce omagiază e- Epocii Nicolae Ceauşescu deosebită atenţie din piatră de hotar" de la fi­ socială şl naţională, anti­ „Lumea mirifică a junglei de ploaie
descărcări
venimentele de o deose­ şi deopotrivă al idealului partea publicului. liala din Sristur ale Bi­ fascistă şi antiimperialistă. în imagini de desen ani­ moderat di
bită semnificaţie — ani­ de pace), Iosif Tellmann bliotecii judeţene. Manifestării l-a conferit mat". A fost proiectat fil­ intensifică»
versarea a 45 de ani de — „Republică scumpă", B. CĂTĂLIN In încheierea „Zilelor profunde trăiri patriotice mul de desene animale timpul av«
ceaţă.
cărţii soeiai-politire", care filmul „Cununa de lauri". „Cartea junglei".