Page 74 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 74
p<*9 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
«.■■■■T.... in. .................... LI ■ tu,»*. .......... ..........................................................................................,■■—■■imn* ,—««j+i* . —mwi.p—.....,■ . — ................................................................................................................................. ... ■■" ■ ’■——
Ctitorii hunedorene în „Epoca Nicolae Ceauş*
mărturii ale împlinirilor noastre socialiste în acest
Au trecut doar 12 ani
de la punerea în funcţiu
Din anul 1965 - bornă de început a celei mai înflo ne a întreprinderii de
ritoare perioade, intrată definitiv în istoria patriei cu nu lianţi Deva, însă mate
mele „Epoca Nicolae Ceauşescu" - uzina „Victoria" Că- rialele fabricate aici —
lan a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Datorită vo cimentul şi varul — şi-au
lumului masiv de investiţii alocat şi materializării neabă cucerit pe deplin dreptul
tute a sarcinilor stabilite de secretarul general al parti de a sta alături de cele
mai valoroase produse
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în perioada menţio
similare realizate în ţară
nată s-au construit şi au fost puse în funcţiune : turnăto
sau peste hotore. Ilus-
ria de cilindri, trei baterii de cocsificare, fabrica de a- trînd sporurile înregis
giomerare (cu două benzi), două furnale de mare capa trate, în acest timp scurt,
citate, o nouă turnătorie pentru utilaje metalurgice ş.a. la indicatorii de plan ai
în acest mod, fosta uzină a căpătat statutul oficial de unităţii, se poate arăta
că numai în actualul
combinat siderurgic !
cincinal producţia mar
In cinstea măreţei sărbători a început să producă, la
fă a crescut cu 39,25 Ia
1 august a.c., o nouă baterie de cocsificare ! Iar „verti sută. Anul 1980 a fost
calele" dezvoltării acestei mari unităţi continuă, aşa cum anul de debut pentru ex
sugerează şi fotogrofia alăturată I port. In 1985, s-a livrat
partenerilor externi de 6
ori mai mult ciment de-
cît în 1980, iar în 1988
exportul a atins o pon
dere de 36 la sută din
volumul total al produc
ţiei.
Un loc prioritar in pre produse, în specia) lapte
Sînt împliniri pe care
ocupările oamenilor mun şi carne, la aprovizionarea harnicul colectiv al I. L.
cii . din agricultura hune- populaţiei, detaşîndu-se Deva — de unde prezen
doreană pentru înfăptui prin aportul lor la fondul tăm şi fotografia — le de
rea obiectivelor noii revo de stat asociaţiile econo dică din inimă scumpei
luţii agrare îl ocupă dez mice intercooperatiste din sărbători de astăzi şi
voltarea continuă şi mo Chimindia, Peştcana, Bă- Congresului al XlV-leo
dernizarea sectorului zoo râşti ş.a,, care au devenit al partidului !
tehnic care deţine în pre unităţi reprezentative ale
zent o pondere de peste zootehniei judeţului în pro
50 la sută în producţia glo filul respectiv.
bală a acestei importante Potrivit prevederilor pro
ramuri a economiei jude gramului judeţean de dez
ţului nostru. voltare a zootehniei, în Festivalul naţional „Cin- tăţi de înal
Noile complexe zooteh treaga atenţie Se acordă tarea României" — amplă educarea oc
nice, în care activitatea în continuare creşterii e- manifestare a geniului o contribuţii
şi cele 186
este organizată şi se des fectivelor de animale şi creator al poporului nos fe, 632 bi
făşoară după metode in producţiei acestora, a efi tru - a generat şi pe pla brării şi 3 <
iuri hunedorene o dezvol
dustriale, contribuie cu cienţei întregii activităţi tare fără precedent a cul Manifestă
cantităţi însemnate de din sectorul zootehnic. sub egida I
turii. Peste 120 000 de oa
meni activează în cele ţional „Cînti
conferă vie
peste 4 000 de formaţii
artistice, cercuri de crea judeţului ur
Festivalul c
ţie şi cenaclu.ri, împlinin-
caţiei socia
du-şi vocaţia creatoare,
Luna cultul
talentul interpretativ.
socialiste p
în perioadă de nease Costeşti, Si
muită înflorire a pa rean al căi
triei, „ E p o c a Nicolae rii educ
Ceauşescu", baza mate prii ,'tn, I
rială a activităţii cultural- cii uşoare,
educative a înregistrat şi poeziei c
nerească
creşteri substanţiale. Cen
Cine vizitează astăzi oraşele hunedo- ţe, s-au croit bulevarde şi străzi noi, re trele de cultură şi creaţie cului", „C
rene rămîne profund impresionat de arhi ţeaua comercială şi de prestări servicii „Cîntarea României" — 7 vănean", T
tectura lor modernă, tot mai înfloritoare, s-a amplificat şi diversificat, s-au edificat case de cultură, 15 clu populari si
larg deschisă spre lumină şi bunăstare, fn spitale, policlinici, creşe, cămine ş.a. Au buri muncitoreşti şi 361 că consacrate
anii socialismului şi mai ales în perioada fost date în folosinţă aproape 93 000 de educative,
inaugurată de Congresul al IX-lea al parti apartamente dotate cu tot confortul, rea mine culturale - dispun la ridicare!
dului, cu mindrie patriotică numită „Epoca lizate din fondurile statului în anii socia de o dotare materială mo cultură al
Nicolae Ceauşescu", paralel cu impetuosul lismului. dernă, desfăşoară activi cii.
progres economic, în toate centrele urbane Sugestivă în acest sens este şi imagi
Au fost creă nea de mai sus, surprinsă în centrul civic
ri de locuin al municipiului Hunedoara.
■Energetica românească a
făcut paşi uriaşi în „Epoca
Nicolae Ceauşescu". Nu
mai în judeţul nostru au
•5r tost ctitorite, în această
perioadă îniioritoare, ma
rea cetate do lumină de
Ia Mintia, şi p impresio
nantă salbă de centrale
hidroelectrice pe apa Riu-
lui Mare.
Retezat, Clopotiva, Os-
trovu Mic, Ostrovu Mare,
Cirneşti I, Cîrneşti 11, Pă-
clişa, Tralan I, Tralan II
sînt numele obiectivelor
hidroenergetice construite,
pînă în prezent, pe A-
menajarea Rîu Mare-Rete-
zat.
în cinstea apropiatului
mare forum al comunişti
lor, harnicii constructori
s-au angajat să finalizeze
un nou „izvor" de energie
electrică : C.H.E. Haţeg.
Va - urma, apoi, C.H.E. Or-
lea — ultima ,,stca“ a-
prinsă pe apa Rîului Ma
re — şi... o nouă conste
laţie pe apa' rîului Strei!
In fotografie I C.H.E. Os
trovu Mic.