Page 75 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 75
? 878 • MARTI 22 AUGUST 1989 Rog.- $
5CU“ — Adunarea festivă Spectacol omagial
Un moment artistic de
Aniversarea a 45 de ani
timp eroic din municipiul Deva de la măreţul act al dem puternică efervescenţă e-
înfăptuit moţionalâ
perioada
redă
naţionale
nităţii
a
edificării
la 23 August 1944 - zi reconstrucţiei,
:
(Urmare din pag. 1) gresul al-IX-lea, cînd, prin nă la marele forum al c©r deschizătoare de ev nou, României socialista, puter
voinţa unanimă a comu muniştilor români din lu revoluţionar în glorioasa nic marcată de Congresul
voluţionare ale clasei niştilor, a întregului po na noiembrie să realizeze istorie a patriei - a pri al IX-lea al partidului, de
muncitoare, ţărănimii, in por, în fruntea Partidului prevederile planului pe lejuit, ieri la Deva, orga contribuţia determinan
telectualităţii, ale tuturor Comunist Român a fost întregul an, S-au onorat nizarea, de către Comite tă a tovarăşului Nicolae
forţelor democratice şi pa ales marele fiu al naţiu integral obligaţiile con tul judeţean de cultură şi Ceauşescu. Prin inedite e-
triotice, ale întregului po nii, eroul comunist al tractuale la export, res- educaţie socialistă şi Con lecte scenice sînt marcate
por care, sub conducerea României moderne, tova pectîndu-se condiţiile de siliul municipal de educa congresele partidului, 'tot
partidului comunist, a des răşul Nicolae Ceauşescu. calitate şi termenele de ţie politică şi cultură so atîtea etape de puternică
chis României drumul ma Din iniţiativa şi cu con livrare stabilite. S-a ma cialistă, a unui emoţionant dezvoltare a patriei : „Con
rilor împliniri socialiste tribuţia sa determinantă, terializat, în acelaşi timp, spectacol omagial. Prin in gres după Congres ne a
de azi. în ultimii 24 de ani, pe un volum de investiţii în termediul unor semnifica tăria Şi de izbîndă fla
1
Este meritul istoric al rioadă pe care cu nease valoare de 6,7 miliarde tive tablouri artistice, pe mură ne este! Urcinu me
Partidului Comunist Ro muită mîndrie şi respect, lei, fiind puse în funcţiu scena centrului de cultură' reu, spre comuniste creste/
mân de a fi desfăşurat, în întreaga naţiune o nu ne 18 noi obiective indus şi creaţie „Cintarea Româ Durindu-ne eternă Româ
deceniul al patrulea al se meşte „ E p o c a Nicolae triale şi agrotehnice, între niei" au fost aduse in nia".
colului nostru, cînd fas Ceauşescu", Partidul Co care bateria de cocsifica prim-plan . momente de Moment iiterar-muzicai-
cismul devenea tot mai munist Român a promovat re nr. 3 Călan, precum şi seamă care au marcat corcgrafic, de puternic di
ameninţător pentru liber în mod constant o strate 2 000 apartamente din destinul poporului român, namism şi sugestive rea
tatea şi existenţa popoa gie ştiinţifică, revoluţio planul pe acest an. ale acestui colţ de ţară lizări scenice, ,Omagiul
relor, .o intensă activitate nară de dezvoltare armo Reliefîndu-se pe larg re numit Hunedoara. muncii hunedorene" redă
pentru întărirea unităţii nioasă şi înflorire multi zultatele obţinute de oa Evenimentul aniversat o specificul contribuţiei lo
de acţiune a clasei munci laterală a patriei, asigu- menii muncii hunedoreni, fost marcat încă din de cuitorilor acestor melea
toare, a tuturor forţelor rînd întărirea continuă a au fost evidenţiate sarci butul spectacolului, cînd guri la dezvoltarea pat-iei:
patriotice, naţionale pen proprietăţii socialiste de nile pe care aceştia le au scena era inundată de o „Tradiţie de muncă, mun
tru apărarea intereselor stat şi cooperatiste, creşte de îndeplinit în acest an măre masă de interpreţi, citorească vatră/ E Hune
întregului popor, a inde rea puternică a forţelor şi în întregul cincinal sta care prin vers, cin fee şi doara spaţiul cu care mă
pendenţei şi integrităţii de producţie, repartizarea bilite de Congresul al mişcare, exprimau un cald mindresc! Miner fiind,
teritoriale a României. Ri- lor echilibrată, raţională XlII-lea şi Conferinţa Na omagiu zilei noastre na smulg soarele din piatră/
dieîndu-se cu toată hotă- pe întreg teritoriul ţării, ţională ale partidului, pen ţionale: „Măreaţă zi de Siderurgist, oţelul româ
rîrea împotriva războiu modernizarea agriculturii tru transpunerea în viaţă August 23 Slăvită, româ nesc!/ Partidului ii rapor
l
lui, a guvernării antones- şi înfăptuirea noii revolu a tezelor, ideilor şi orien nească sărbătoare/ A 45-a tăm. fierbinte/ Şi-n prag
ciene, a dominaţiei hitle- ţii agrare, promovarea fer tărilor cuprinse în magis aniversare a ei/ Ne um de nou Congres ne anga
riste şi ocupaţiei hortyste, mă a revoluţiei tehnico- trala Expunere a tovară ple astăzi inima de soare! jăm! Hunedorenii toţi, pri-
1
Partidul Comunist Român' ştiinţifiee moderne în toa şului Nicolae Ceauşescu la Te preţuim înalt, cum se vind-nainte/ Cuvîntul co
a elaborat şi pus în apli te domeniile construcţiei marele forum democratic cuvine cu jerbe roşii din munist ni-J respectăm".
1
care strategia unităţii de socialismului din ţara din noiembrie 1988, în cu- drapel desprinse! Şi frîn- Reprize, întregind fericit
acţiune a tuturor forţelor noastră. Ştiinţa a cunos vîntările la Plenara G.C. gem poezia ca pe-o pîine! spectacolul s-au dovedii
democratice, patriotice, an cut o amplă şi complexă al P.G.R. din iunie 1989 şi Recunoştinţei noastre ne cele ale pionierilor, fol
tifasciste. Vigoarea şi fer dezvoltare afirmîndu-se ca la Plenară Consiliului Na cuprinsei! Veniţi la sărbă clorică, simbolizind dorin
mitatea cu care poporul o forţă nemijlocită de pro ţional al Oamenilor Mun toarea cea mai scumpă ţa de pace a poporului
1
român s-a ridicat la luptă, ducţie; s-a îmbogăţit viaţa cii. Să ne pătrundem de lu român.
larga participare s tuturor spirituală a întregii na A fost reafirmat anga mina vie/ Şi bucuria noas Manifestarea, în an
forţelor patriotice demon ţiuni, invăţămîntul, arta jamentul solemn al comu tră să irumpă! Evocator, samblul ei, a adus un fier
strează că 23 August 1944 şi cultura cunoscînd, la niştilor, al tuturor oame spre-a ţării bucurie”. Co binte şi respectuos oma
a reprezentat un energic rîndul lor, o înflorire fără nilor muncii hunedoreni ruri reunite interpretează giu ctitorului României
şi determinant act de voin precedent. de' a acţiona neabătut, cu în continuare cintecul otît moderne, secretarul gene
ţă al întregii naţiuni, o In amplul tablou al de înalt spirit patriotic, re de cunoscut „Mindră zi o ral al partidului, preşedin
strălucită afirmare a ho- venirii socialiste a Româ voluţionar, pentru îndepli- libertăţii". tele Republicii, tovarăşul
inutâ. La Leagăn al plămădirii tărîrii sale de a zdrobi niei, judeţul Hunedoara, Un tablou metaforic, în
ilor muncii limbii şi poporului român, orice dominaţie străină. .asemenea întregii ţări, a . nirea exemplară a- planu cărcat de lirism, evocă Nicolae Ceauşescu S-a
osebită au Incepînd cu 23 August cunoscut o continuă şi lui pe acest an,- pentru a prin intermediul mamei — dat glas stimei pe care
lematogra- judeţul Hunedoara işi cin 1944, România a partici multilaterală dezvoltare, întîmpina cu noi şl re chipul patriei. O femeie toţi hunedorenii b nutresc
steşte tradiţiile culturale, marcabile fapte de muncă pentru tovarăşa Elena
eci, 67 ii- pat cu întregul său poten în ultimii 24 de ani, fon cel de-al XlV-lea Congres in alb coboară de pe un Ceauşescu, remarcabil -om
ii de artă. înnobilindu-le prin noi îm ţial economic, uman şi mi durile fixe din industria al partidului, care va des piedestal cu mişcări line politic şi savant de largă
desfăşurate pliniri. Creaţia artistică, litar, cu toate forţele Ia judeţului au crescut de chide noi şi luminoase şi braţele deschise, mîn- recunoaştere internaţiona
4,3 ori, iar cele din agri
valului na- oglindind măreţele ctitorii războiul dus alături de perspective pentru înain giind aerul, spre a cu lă. S-a dat glas deopotri
României" socialiste pe plai hunedo- Uniunea Sovietică, de ce cultură de 2,7 ori, produc tarea patriei pe drumul prinde apoi in- imagine, vă dragostei neţărmurite
conturul patriei, strălumi
pirituale a rean, mişcarea artistică de lelalte forţe ale coaliţiei ţia industrială sporind, în glorios al socialismului şi nat de tricolor, asemenea pentru Partidul Comunist
aceeaşi perioadă, cu 182,3
Naţiunilor Unite pentru
ofil aparte, amatori se circumscriu a- eliberarea întregului teri la sută. Pe harta judeţu comunismului biruitor. unui curcubeu simbolic. In Român, conducătorul în
ii şi edu- In încheierea adunării numele patriei, al libertă cercat şi devotat al po
cestor împliniri. Expresie a toriu al ţării, şi apoi pen lui au apărut o serie de porului nostru.
„Sarmis", grijii necontenite a parti tru eliberarea Ungariei, industrii şi ramuri noi: festive, într-o atmosferă ţii ei, este realizat urmă
educaţiei Cehoslovaciei, a unei părţi confecţii şi tricotaje, mase însufleţitoare, a fost adop torul tablou, cel al insu La realizarea spectaco
dului, a secretarului său tat textul unei telegrame recţiei de la 23 August lului şi-au adus contribu
i tineret - din Austria, pînă la în- plastice, ciment, hidroener ţia colective artistice apar-
il hunedo- general, tovarăşul Nicofae frîngerca totală a Germa getică, încălţăminte. Au adresate Comitetului Cen 1944, care a declanşat vic ţinînd şcolilor, unităţilor
„una cultu- Ccauşescu, pentru ridica niei hitleriste. fost puse în funcţiune 5C8 tral al Partidului Comu toria revoluţiei de elibera economice, instituţiilor cul
şi
re
naţională,
socială
nist Român, tovarăşului
soc'^liste rea continuă a nivelului întreaga desfăşurare a capacităţi de producţie, NICOLAE CEAUŞESCU, antifascistă şi antiimperia turale de amatori şi. pro
/aliî’. ,zi- de viaţă materială şi spi evenimentelor de acum 45 s-a dublat producţia de listă la înfăptuirea căreia fesioniste, realizator: din
;ei plastice rituală din mediul rural, de ani a pus în evidenţă huilă, iar la minereuri, secretar general al Parti a participat întregul nos municipiu şi judeţ, integraţi
dului Comunist Român,
matică mi- de apropiere a lui de cel capacitatea politică şi or cocs, fontă, oţel, laminate preşedintele Republicii So tru popor, condus de parti Festivalului naţional „Cin
ganizatorică a Partidului
s-au
înregistrat
sporuri
tecul adin- cialiste România. dul comunist. tarea României".
de la oraş, Centrul de Comunist Român, a ca importante. Realizări în
:rul transil- cultură şi creaţie „Cinta- drelor sale de bază — în semnate s-au obţinut în a-
meşterilor rîndul cărora s-a afirmat gricultura judeţului, care
rea României" Germisara
manifestări puternic personalitatea e- a făcut paşi importanţi pe
este ctitorie a anilor lu roică a tovarăşului Nicolae
valorile lor calea înfăptuirii cerinţelor
contribuţia minoşi ai socialismului, Ceauşescu —, în organiza noii revoluţii agrare, în
relului de desfăşoară o intensă acti rea şi conducerea cu stră acest an obţinîndu-se cele
lucire a poporului român
;nilor mun- vitate politico-educativă şi la victoria revoluţiei de mai mari producţii din
istoria judeţului la grîu,
cultural-artistică.
eliberare socială şi naţio orz, secară, mazăre, ovăz.
nală, antifascistă şi anti- Rod al grijii partidului
imperialistă din August şi statului nostru, în aceas
1944. tă perioadă a crescut ni
In perioada care a tre velul de trai al oamenilor
cut de la victoria revolu muncii. Edificatoare sînt
ţiei de eliberare socială şi în acest sens cele G7 000
naţională, antifascistă şi noi locuri de muncă, cît şi
antiimperialistă din Au cele 95 000 apartamente şi
gust 1944 — a arătat în case noi puse la dispoziţia
continuare vorbitorul — populaţiei. S-a dezvoltat,
România a parcurs, în în acelaşi timp, învăţă-
procesul revoluţionar uni mîntul care a cunoscut o
tar de construire şi dez puternică integrare cu
voltare a noii orînduirl cercetarea şi producţia,
sociale, mai multe etape cultura cu rezultate reve
istorice, transformîndu-se latoare în amplul Festival
dintr-o ţară slab dezvol al muncii şi creaţiei „Cîn-
tată din punct de vedere tarea României", a sporit
economic, într-o ţară in- grija pentru sănătatea oa
dustrial-agrară în plină menilor.
dezvoltare, cu un nivel tot La entuziasta chemare a
mai înalt de viaţă şi de secretarului general al
civilizaţie. p a r t i d u l u i , tovarăşul
In desfăşurarea procesu Nicolae Ceauşescu, semni
lui construcţiei socialiste, ficative succese s-au obţi
un eveniment de impor nut şi pe primele opt luni
tanţă istorică, care a mar ale acestui an, un mare
cat începutul unei noi e- număr de localităţi şi uni
poci revoluţionare în acti tăţi economice raportînd
vitatea partidului, în ope îndeplinirea şi depăşirea Aspect din spectacolul amagiai desfăşurat ta Deva.
ra de făurire a socialis pVtnklui aferent perioadei, Foto NICOLAE GHEORGHIU
mului l-a constituit Con arigajîndu-se ferm ea, pî
