Page 81 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 81
9 • MIERCURI, 23 AUGUST 1989 Pag. 5
I MUNCITORESC LA GLORIOSUL JUBILEU AL l Televiziune
obligaţia dea fi înfrunte ţelul de Hunedoara" ascultă simfonia lui în clocotul Deva, Mărtineşti, Haţeg, Germisara şi alte unităţi, unde MIERCURI, 23 AUGUST
cuptoarelor cu foc nestins, o ascultă şi o struneso după
aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole au găsit
• 8,00 Sub semnul
voinţa lor, au făcut legămînt solemn, de inimă şi suflet, un cîmp larg şi fertil de afirmare în practică. S-au im gloriosului jubileu • 8,10
Lua sa dezvoltare, tot mai impetuoasă, ca astăzi, la marea sărbătoare a libertăţii să aducă drept pus, totodată, prin rezultate meritorii, colectivele de muncă Un August de lumini,
fează documentele pentru Congresul al cinstire ţării mii de tone de oţel în plus. Pentru tăria de la A.E.S.C.H. Deva şi Sîntandrei, A.EJ. Chimindia, biruitor. Muzică patrio
Ridului, • *fira are nevoie de cantităţi spo- patriei, pentru puterea ei prezentă şi de viitor. Pen Peşteana, Bărăşti şi din alte unităţi agricole. De aceea, tică, rcvolujionarâ •
jrime şi resurse energetice. tru ca în peste 90 de limbi ale pămîntiilui să se spună nu întîmplător, unităţile respective au găzduit numeroase 8.30 Dcmonstra}ia oa
işi vremea cărbunelui. A cărbunelui in- vorbe de laudă despre „Oţelul de Hunedoara", despre schimburi de experienţă, avînd drept scop generalizarea menilor muncii din Ca
iziuă şi trimis la destinaţiile lui precise oţelul românesc... metodelor ştiinţifice de cultivare a pămîntului şi de pitală şi Sectorul Agri
mineri. creştere a animalelor, urmărindu-se punerea mai bună col Ilfov, precum şr de
sta, Ii avem în vedere pe toţi minerii în valoare a rezervelor existente în agricultura judeţu
eţă ai Văii Jiului, şi cu deosebire pe cei Prinos de recunoştinţă - lui nostru pentru sporirea randamentului şi eficienţei a- filarea unor unităţi mi
litare, gărzi patriotice,
; ei, de data aceasta pe cei de la Lonea, cesteia. S-a demonstrat, cu asemenea prilejuri, ca de fie
mulţi ani, urcă încet dar sigur, cu faptele de muncă care dată, cu puterea argumentelor, că oamenii sînt cei formaţiuni de apărare
că muncii lor, spre locurile din faţă ale care înnobilează pămîntul şi dau adevărata măsură a civilă, detaşamente de
pregătire militară a ti
,ste pe ţară. producţiilor mari şi stabile. Spaţiul nu ne îngăduie să-i neretului, de pionieri,
ut, în paginile ziarului nostru am con- August fierbinte. August aniversar. Minerii de la De numim pe toţi cei care, prin hărnicia şi priceperea lor,
>ul potrivit, mai apoi am scris în amă- va şi Muncel, preparatorii îşi fac bilanţul muncii de la au deschis larg porţile spre împlinirea cerinţelor noii re cu prilejul celei de a
45-a aniversări a revo
ntru rezultatele pozitive din 1988, colec- începutul anului. Este fructuos. Peste nivelul celui din voluţii agrare. Am făcut acest lucru cu alte prilejuri, la
ferii miniere Lonea s-a situat pe locul I perioada similară a lui ’88. Semn de bun augur. Pentru vremea cînd s-au pus temeliile trainice ale succeselor luţiei de eliberare so
icialistă din ramura extracţiei şi prepa- că realizările de anul trecut au adus colectivului Minei dobîndite în cinstea marilor evenimente ale anului — cială şi na)ionalâ, anti
i, fiind distins cu „Ordinul Muncii" Deva un binemeritat loc II în întrecerea socialistă pe sărbătorirea zilei de 23 August şi Congresului al XIV- fascistă şi antiimperia-
ţară şi „Ordinul Muncii" clasa a Il-a. lea al partidului. listâ. Transmisiune di
ci, din zona carboniferă cea mai estică a Deschizători, ca întotdeauna, ai coloanei oamenilor Aducînd încă o dată laudele cuvenite tuturor făuritori rectă • 11,00 Partidul,
li deopotrivă de mîndri şi mulţumiţi pen- muncii din municipiul reşedinţă de judeţ la marea de lor producţiilor agricole record, le dorim noi împliniri în patria, poporul. Versuri
şi cîntece patriotice,
tir succes şi de îndatoritori pentru pre- monstraţie de la 23 August, minerii de la Deva îşi vor muncă, pe măsura priceperii şi abnegaţiei cu care ei ştiu revoluţionare • 11,20
şi stimularea realizărilor dobîndite, în- prezenta azi, cu satisfacţie şi nedisimulată mîndrie pa să smulgă pămîntului roade tot mai bogate.
Mîndria de a fi cetâ-
recunoştinţă gîndul sincer şi curat spre triotică, rezultatele în muncă de la începutul anului: o Jean al României socia
Dar al minerilor de pe Crişul Alb liste • 11,40 Cîntec nou
pe plai străbun. Melo
Neîntrecută este dăruirea cu care oamenii Ţării Za- dii populare o 12,00 E
randului se dedică nobilului ideal al propăşirii continue toată fara-n sărbătoare.
a patriei noastre socialiste. Din sumar: * Pămîntul
La marea sărbătoare naţională a patriei, minerii moţi acesta românesc * Parti
de pe Crişul Alb raportează partidului, iubitului nostru dului. Moment poetic *
conducător, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unul dintre cele Sub steag de partid,
mai frumoase succese ale lor: în data de 17 august, în sub steag tricolor * A
treprinderea minieră Barza, care reuneşte sub un nume trăi marea lecfie a dra
ar
comun mii de mineri moţi, şi-a realizat sarcinile de plan gostei de t ° * T-a
a_
pe 8 luni. mulţi ani, frumoasă t
Cu o producţie marfă suplimentară de peste 17 mili ră ! * Coloana infinită
oane lei şi o producţie netă de 21 milioane lei, reali a iubirii de patrie *
zată în condiţiile rcducei'ii cu 14 milioane lei a clieltuie- Concert de după-amia-
lilor de producţie, minerii de la Barza consemnează un ză * Ilustrate muzicale
ar
serios avans, de peste 78 milioane lei faţă de sarcinile din t ° * Festivalul
actualului cincinal, depunînd în acest fel temeinice ga naţional „Cîntarea Ro
ranţii că prevederile acestuia vor fi realizate înainte de mâniei" - edificiul uni
termen. tăţii noastre spirituale
Darul minerilor de la Barza adus prinos patriei la în E p o c a Nicolae
marea sărbătoare, după 8 luni de activitate din an, în Ceauşescu * Telesport
seamnă un plus de 35 tone cupru, 15 tone zinc şi 2 tone * Din frumuseţile pa
plumb în concentrate, 1772 tone sulf, 867 tone calcită triei * Baladă pentru a-
micronizată. Un dar în care efortul a mii de oameni cest pămînt * La porţi
pentx’U punerea în valoare a tuturor resurselor naturale de soare o 15,00 închi
ale solului nostru se îngemănează cu neasemuita lor derea programului •
dragoste de ţară. 17.30 Muncă şi creaţie
Succesul minerilor de la Barza se însumează cu ge Reportaj • 17,45 Pagini
nerozitate celui raportat la marea aniversare de azi, 23 muzicale de mare popu
August 1989, de organizaţia de partid a oraşului Brad : laritate • 18,10 Timp
îndeplinirea în avans a sarcinilor de plan pe 8 luni din eroic, timp de împli
an, cu un spor de producţie marfă industrială de 34 niri. Documentar • 18,25
milioane lei. Tineretul - fiinţa din
lblnatul siderurgic „Victoria" călan. na turnătoria 1 a combinatului, formaţia de lăcătuşi condusă de Davld Rezultate frumoase au înregistrat colectivele munci fiinţa patriei, chezăşia
«nu şi-a intensificat eforturile pentru încheierea în cît mai scurt timp a montajului pieselor de moderni* toreşti din economia oraşului Brad şi în activitatea de viitorului comunist al
tbiioul numărul 6. Modernizarea este rodul gîndirii şi iniţiativei unul colectiv în frunte cu şeful secţiei, in- modernizare a producţiei — în care creaţia tehnico-ştiin- naţiunii noastre. Docu
idne Ivaşcu şi constă fn introducerea a încă unui rînd de guri de vînt menite să sporcuscă considerabil
ti cubilourilor clasice din dotare, în care este pregătită fonta pentru turnare. ţifică proprie a avut un aport substanţial —, în redu mentar • 18,40 Sîntem
cerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, copiii Epocii dc Aur •
energie şi combustibil, în productivitatea muncii, care 19.00 Telejurnal • 19,40
comunist, spre conducătorul stinjat şi producţie marfă suplimentară de 21 milioane lei, 42 000 marchează la nivelul oraşului un spor de 2837 lei pe Drum de luptă şi biruin
de Onoare al ţării, tovarăşul Nicolae tone de minereu extras, 152 tone cupru, 11 tone zinc, 34 lucrător. ţă. 23 August 1944-1989.
tone plumb, 400 tone fier în concentrate, realizate peste Produc)ie a Casei de
•, ar rîns şi mai mult rîndurile, au pus prevederile pe opt luni din an, succes raportat în data Filme Unu. o 20,50 Spec
ui la treabă şi s-au angajat ca, pînă la de 10 august Sporeşte corola de lumini a patriei! tacol omagial cultural-
sărbătoare naţională de la 23 August, să Sînt fapte de muncă remarcabile, care întăresc pres artisfic • 21,50 Tele
mtar 20 000 tone de cărbune. Azi, ei ra- tigiul destoinicului colectiv al Minei Deva, exprimă for Judeţul Hunedoara, cu obiective industriale de primă jurnal • 22,10 Bijuterii
.îonstraţia din reşedinţa judeţului un spor ţa şi capacitatea sa de mobilizare şi angajare revoluţio mărime, a cunoscut din plin strategia economică înţe muzicale.
ie cărbune, adică transpunerea exemplară nară în producţie, ataşamentul fierbinte la politica parti leaptă elaborată şi promovată de conducătorul partidului
întului, ceea ce înseamnă mai mult de- dului şi statului nostru. şi statului nosti'U, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Astfel, JOI, 24 AUGUST
îl asumat pe întregul an 1989. Insă aceşti oameni harnici şi conştiincioşi, modeşti, nu în anii care au urmat imediat istoricului Cpngres al IX- • 11,30 România so
5tă de miner. Nou motiv de satisfacţie, se entuziasmează în faţa succeselor. Le consideră nor lea al partidului, a fost construită şi pusă în funcţiune cialistă - patria noastră
muncă, nou angajament patriotic, revo- male, fireşti. Doar izvorăsc din pasiunea şi dăruirea lor Centrala termoelectrică Mintia, intrată în cronicile con liberă, independentă,
■area sporului de producţie de azi, pînă în muncă, din sentimentul patriotic al răspunderii faţă temporane sub numele meritat de „Steaua de pe Mureş". suverană • 11,45 Oma
XlV-lea al partidului, la 35 000 tone de de misiunea ce le revine de a pune cît pot mai mult u- A urmat, apoi, impresionanta salbă de centrale hidro giu patriei şi partidului
u faptic la marea sărbătoare naţională a mărul la dezvoltarea economiei naţionale, la progresul electrice ctitorite pe apa Rîului Mare — obiective asupra a 12,15 In parc fanfara
hînt solemn în cinstea supremului forum ţării. cărora ne-am propus să ne oprim, succint, în continuare. © cînta. Muzică de pro
iembrie a.c. Din acest unghi îşi privesc minerii şi preparatorii de Toamna anului 1975 : se bat primii „ţăruşi" ai marelui menadă • 12,40 Eroi ai
la Deva faptele de muncă, rezultatele în producţie, con- şantier hidroenergetic — la baraj, aducţiunea principală, cîmpiei - eroi ai noii
hunedorean - apreciat siderîndu-le drept prinosul lor de recunoştinţă fierbinte galeria de deviere a Rîului Mare, centrala subterană Re revolu)ii agrare • 13,00
tezat © Aprilie 1976 : încep lucrările de excavaţii la
faţă de partid, de conducătorul iubit şi înţelept, tova
răşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică purtată baraj (cel mai mare bai'aj de anrocamente din Europa I) Telex • 13,05 Album de
sărbătoare. Din sumar:
© Martie 1978 : apele Rîului Mare sînt deviate pe o
> meridianele lumii mineritului şi minerilor, muncii şi vieţii lor. matcă nouă © Noiembrie 1982 : prima străpungere pe * Concert de prînz * La
Azi, cînd, laolaltă cu ţara întreagă, urcă a 45-a treaptă
a libertăţii patriei, minerii şi preparatorii de la Deva aducţiunea principală, tronsonul Valea Jurii — Castel © temelia marilor construc
izitelor de lucru efectuate în mijlocul si- fac legămînt solemn cu ei înşişi de a-şi continua la cote Iulie 1984 : terminarea excavaţiilor pe aducţiunea princi ţii * Desene animate *
Ilustrate muzicale din
nedoreni, conducătorul partidului şi sta- tot mai înalte munca lor frumoasă şi importantă, rea pală © 16 aprilie 1986 : începe acumularea apelor în
varăşul Nicolae Ceauşescu, a indicat să lizările în producţie. Noroc bun I „pieptul" marelui baraj (lacul va avea, în final, circa )ară * Telesport * Ritm
nai mare atenţie asimilării de noi mărci 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de peste şi melodie * Muzică
:are economia naţională are nevoie, sa- 420 hectare !) ® Luna mai 1986 : în sistemul energetic uşoară în concert •
:lor partenerilor externi. Spre lauda lor, Laudă autorilor producţiilor naţional pornesc primii kilowaţi de la Centrala hidroelec 19.00 Telejurnal • 19,30
răsnuns cu cinste acestor cerinţe. De trică Retezat © Rînd pe rînd, sînt finalizate şi încep să Columnele demnităţii ro
rescut ponderea sortimentelor de agricole record producă energie electrică alte centrale hidroelectrice de mâneşti • 19,55 Trăim
lestinc .a exportului. Este o mîndrie peri- pe apa Rîului Mare: Clopotiva, Ostrovu Mic, Ostrovu decenii de împliniri mă
i oţelului hunedorean să poată afirma Mare, Cîrneşti I, Cîrneşti II, Păclişa, Traian I şi Tra- reţe • 20,25 Film serial.
Lea an al libertăţii noastre că „Oţelul de Pentru lucrătorii ogoarelor hunedorene, vara aceasta — ian II. „Misiunea". Episodul 3
s cunoscut şi apreciat pe toate meridia- la fel anunţîndu-se şi toamna — a fost mai rodnică decît în cinstea apropiatului forum al comuniştilor români, * 21,15 Melodii de ne
peste 90 ţările în care marca „C.S.H. — oricînd, obţinîndu-se cele mai mari producţii de pînă harnicii constructori de la A.C.H. Rîu Mare-Retezat s-au uitat • 21,45 Telejur
iruns pe pieţe şi continuă să cucerească acum la cerealele păioase. Învăţînd şi muncind la şcoala angajat să aprindă în corola de lumini a patriei şi nal.
recoltelor bogate, ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi C.H.E. Haţeg. Va urma, apoi, CJ-I.E. Orlea — ultima
cadrele tehnice aduc astfel expresia concretă a recu
edoara". In strălucirea şi tăria lui poar noştinţei lor faţă de grija permanentă pe care iubitul „stea" de pe Rîul Mare — şi va începe construcţia unei Următorul număr
te multă muncă. Poartă stropii de şu conducător al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae alte constelaţii de hidrocentrale, pe apa Rîului Strei!
ilor de la secţia materii prime, a cocsa- Ceauşescu, o poartă înfăptuirii obiectivelor noii revo Harta de forţă şi lumină a patriei se îmbogăţeşte con al ziarului va ti
ştilor, a celor de la aglomeratoare şi luţii agrare, ridicării calităţii muncii şi vieţii întregului tinuu 1 pare în ziua de
nostru popor. vineri, 25 august
u secţii de producţie care încep cu „O" In fructuosul bilanţ al producţiilor record — de peste Pagină realizată de :
>ază : O.S.M. I, O.S.M. II, O.E. I, O.E. II. 8000—9000 kg de grîu şi orz la hectar — se regăsesc la DUMITRU GHEONEA, NICOLAE TIRCOB, a.c.
imeni care plămădesc zi şi noapte „O- loo de frunte cooperativele agricole din Romos, Orăştie, ION CIOCLEI, GH. I. NEGREA, MARIN _NEGO|ŢA
