Page 82 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 82
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 879 • MIERCURI, 23 AUGUST 1989
- --------------------- ------------ " ................................... ■ ' " '
1
La ceasul marii sărbători naţionale a patriei noastre, de la ! 23 August, judeţul Hunedoara îşi prezintă vitraliile devenirii, ale urcuşului în timp: înnoit din temelii,
t, cu o agricultură în plin proces de dezvoltare şi modernizare, în dinamică neîntreruptă spre noi îm-
în toate structurile sale economico-sociale, puternic industrializat,
pliniri, spre civilizaţie şi progres. Fotomonlaj do N1COLAE GHEORGHIU
Contribuţia României la înfrîngerea fascismului &caic August 23
si la scurtarea celui de-a! doilea război mondial Se-mbracă România-n floaro Meleagul dulcc-al României
» Muncind, acfionînd muncitoreşte. Demn ctitorit din moşi strămoşi,
Declanşarea revoluţiei de tar, Ea marca atingerea acceptat, ar fi schimbat A Patruzeci şi Cincea Aniversare E-ntruchiparca cinstei, hărniciei
Strâluminînd prin anii luminoşi.
eliberare socială şi naţio unuia din principalele o- radical poziţia internaţio Găseşte ţara pe-nalt drum de creste.
nală, antifascistă şi anti- biective urmărite de po nală a României şi, de Păstrează glia-ntru eternitate
imperialistă, în înfăptuirea porul nostroi în cadrul aici, tratamentul ei la Eroul Ceauşescu Nicolae Jertfa eroilor străbuni.
căreia s-a angajat între participării sale la ’ răz Conferinţa de pace de ia E crez şi faptă-n Patria-progres Ţara-i o fericire-ntru dreptate
gul popor român, a con boiul antihitlerist — înlă Paris, nu a fost obţinută. Alături ca o floare do văpaie Spre care vin statornic anii buni.
stituit un eveniment fără turarea de fapt a conse Ignorînd promisiunile fă Elena Ceauşescu - gînd ales. PETR1ŞOR CIOROBEA
precedent în lupta popoa cinţelor teritoriale ale dic cute anterior, ca şi nume
relor pentru cucerirea li tatului fascist de la Viena' roasele declaraţii prin
bertăţii şi independenţei, din 30 august Î940. Lupta care contribuţia României
începută la 23 August 1944, cu arma în mină, elibe la victoria comună a na Solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe
prihtr-un act de mare în rarea, . cu preţul sîngelui ţiunilor unite a fost una
cărcătură politică — răs-, vărsat de fiii săi, a teri nim recunoscută, încă îna
turnarea dictaturii anto- toriului răpit au consti intea terminării războiului, de flori cu prilejul Zilei de 23 August
nesciene, revoluţia şi-a tuit un act de demnitate puterile aliate şi asociate
mutat centrul de greutate naţională a poporului ro reunite la Paris au tratat
în cel al luptei armate, mân, hotărît să facă orice România ca ţară învinsă, Măreţul act al demnită comitetelor executive ale Comitetului judeţean de
tţ'ansformîndu-se într-un sacrificiu în numele inde deşi ieşirea din război şi ţii noastre naţionale, în consiliilor populare ju partid şi a Consiliului
popular judeţean, Comite
adevărat război al între pendenţei naţionale şi al alăturarea sa coaliţiei anti făptuit la 23 August 1944 deţean şi municipal, ai tului municipal Deva al
gului popor pentru elibe integrităţii teritoriale. hitleriste fuseseră un act prin lupta eroică a între consiliilor judeţean şi mu
rarea patriei de sub do Acţiunile militare desfă de deplină şi legitimă su gului popor român, con nicipal ale sindicatelor, ai P.C.R. şi Consiliului popu
minaţia străină. şurate de forţele româ veranitate naţională, ex dus de partidul comunist, comitetelor judeţean şi lar municipal, consiliilor
Prin dezagregarea între neşti în războiul anti presia voinţei nestrămuta care a asigurat victoria municipal ale U.T.C., con judeţean şi municipal ale
gului sistem militar ger hitlerist au cunoscut toate te a poporului român de a revoluţiei de eliberare so siliilor judeţean şi muni sindicatelor, comitetelor
man din Europa de sud- nivelurile artei militare: salvgarda independenţa cială şi naţională, anti cipal ale Organizaţiei pio judeţean şi municipal ale
est, prin eliminarea posi strategic, operativ şi tac propriului stat, de a-şi fascistă şi antiimperialistă nierilor, veterani ai răz U.T.G., Centrului militar
bilităţii de aprovizionare tic. Dc la 23 August 1944 croi de sine stătător vii în patria noastră, adevă boiului antifascist, repre judeţean şi Inspectoratului
a Reichului cu carburanţi şi pînă la sfîrşitul răz torul. rat act de boltă al isto zentanţi ai organizaţiilor judeţean de interne, Minei
clin perimetrul petrolifer boiului în Europa, armata Punînd în slujba naţiu riei naţionale, a prilejuit, de masă şi obşteşti, cadre Deva, întreprinderii elec-
al Văii Prahovei şi cu română a desfăşurat, sin nilor unite întregul poten ieri, la Deva, o solemnă de conducere din între trocentrale Deva, întreprin
alte produse româneşti, gură sau în cooperare cu ţial militar şi economia manifestare, încărcată de prinderi şi instituţii, nu derii de lianţi, I.P.I.C.C.P.,
precum şi prin criza poli forţe sovietice, două mari — într-un moment în care profundă emoţie — depu meroşi oameni ai muncii Ţesătoria de mătase Deva,
tică declanşată în Bulga operaţii strategice, 16 bă soarta războiului' nu era nerea de coroane şl jerbe din municipiu, pionieri şi Comitetului veteranilor din
ria, Ungaria şi Croaţia, tălii operative şi 367 de încă decisă, iar Germania de flori la cimitirele eroi şoimi ai patriei. războiul antifascist. Pio
ca urmare a alăturării acţiuni tactice, lupte do nazistă era departe de a lor români şi sovietici care După intonarea Imnului nieri şi şoimi ai patriei au
României la coaliţia Na mari unităţi şi unităţi, fi învinsă —, poporul nos şi-au jertfit viaţa în nu de Stat al Republicii So depus jerbe şi buchete
ţiunilor Unite, actul istoric obţinînd rezultate de o tru a contribuit semnifi mele idealurilor scumpe cialiste România şi a Im de flori.
de la 23 August 1944 a deosebită importanţă în cativ la grăbirea victoriei nouă tuturor — liberta nului de Stat al Uniunii In încheierea solemni
scurtat războiul cu circa desfăşurarea generală a depline asupra fascismu tea şi independenţa Româ Republicilor Sovietice So tăţii, garda de onoare, al
200 de zile. războiului. împreună cu lui. Efortul de mari pro niei. cialiste, în acordurile so cătuită din formaţiuni ale
După stăvilirea acţiuni oştirea, care a reprezentat porţii pe care poporul La solemnitate au luat lemne ale Imnului Eroilor gărzilor patriotice şi da
lor ofensive ale trupelor principala forţă combativă parte membri ai birouri şi Marşului funebru de pregătire a tineretului
germano-ungă re în Podi a ţării noastre în războiul român l-a făcut cu hotă- lor comitetelor judeţean Ghopin, au fost depuse co pentru apărarea patriei, a
şul Transilvaniei şi în Ba antihitlerist, au luptat sau rîre pentru eliberarea pa şi municipal de partid, ai roane de flori din partea prezentat onorul.
nat, declanşate cu scopul au sprijinit acţiunile tru triei şi înfrîngerea defi
de a ajunge pe aliniamen pelor române, într-o de nitivă a Germaniei nazis
tul Carpaţilor, armata plină unitate de voinţă şi te constituie o mărturie
română, împreună cu tru acţiune, mii şi zeci de de necontestat despre a-
pele sovietice, care s-au mii de „luptători fără uni portul remarcabil al Româ
putut concentra nestinghe formă", care au constituit niei la apropierea victo
rite în capul de pod aco elementele componente ale riei asupra fascismului, ob
perit de armatele 1 şi 4 „oastei celei mari" a Româ ţinută prin eforturile na
române, a trecut la alun niei anilor 1944—1945. ţiunilor unite.
garea ocupanţilor hitleristo- Numeroşi cetăţeni patrioţi Bilanţul participării
hortyşli. Cu preţul unor s-au încadrat în „frontul României la războiul anti
mari sacrificii, prin lupta muncii", au sporit rindurile hitlerist ilustrează cu preg
eroică a armatei române, celor din fabrici şi uzine, nanţă atît -angajarea tota
iu cooperare cu trupele. de pe ogoare, înlocuind pe lă a potenţialului militar
sovietice, inamicul a fost cei plecaţi sau aflaţi pe naţional şi economic, fapt
alungat definitiv de pe front. care demonstrează fără
teritoriul naţional. Aces Hotărîrea României din' tăgadă că poporului ro
ta a fost rodul unităţii august 1944 de a se ală mân i-a fost totdeauna
de voinţă si de acţiune tura coaliţiei Naţiunilor străin fascismul, cit şi
a întregului popor şi ar Unite a fost unul dintre faptul că independenţa şi
matei, al eforturilor popu factorii esenţiali ai evolu suveranitatea naţională a
laţiei pentru susţinerea ţiei războiului în ultima ţării îşi au un temei do
frontului, al sprijinului a- sa parte, prin efectele sale neclintit în jertfele şi sa
cordat de. populaţie arma contribuind, cu certitudine, crificiile pe care românii
tei române. Ta victoria puterilor aliate le-au făcut pentru eauza
Desăvîrşirea eliberării şi asociate şi la scurtarea democraţiei şi libertăţii
întregului teritoriu naţio celui de-al doilea război popoarelor, a păcii pe pla
nal, la 25 octombrie 1944, mondial. Cu toate acestea, neta noastră.
depăşea cu mult semnifi recunoaşterea statutului de Aspect de la solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori.
caţia unui eveniment mili cobeligeranţă, care, odată Dr. MIRCEA VALEA