Page 83 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 83
Pag- 7
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 879 • MIERCURI, 23 AUGUST 1989
Recoltările - fără pierderi, semănatul
PLANUL £ REALIZA* EXiMflIIIII la un înalt nivel calitativ !
tn cuvîntarea rostită la sumează mai m u l t de 450 tuarea praşileior. manuale
plenara lărgită a Consi ha. la legumele itisămînţate
liului Naţional al Agricul — Potrivit amplasării in. cultură dublă, atît fa
turii, Industriei Alimentare, făcute — ne preciza in solea cît şi rădăeinoasele
Ample eforturi pentru creşterea pro Silviculturii şi Gospodări ginerul şef al unităţii, avînd o bună dezvoltare.
Totodată, în aceste zile
Cornel Tăfăpoancă — în
rii Apelor din 10—11 au
gust a.c., secretarul ge această toamnă am evitat se va'începe'plantatul ce
de energie electrică neral al partidului, tovară însămînţarea orzului şi pei stuf a t pe cele 5 ha
griului după păioase.
prevăzute.
şul Nicolae Ceauşescu, a
insistat, între altele, asu întrucît unitatea noas — O atenţie deosebiră
In „Cetatea luminii" de losirea cărbunelui indi telor şi depistarea lâ timp pra necesităţii ca organi tră este producătoare .de acordăm şi stringenţi fu
rajelor — ne spunea Flo-
la Mintia am întîlnit zile gen". â defecţiunilor. zaţiile de partid şi condu sămînţă ele orz şi şrîu, rica Sicoe, preşedintele
le acestea, o atmosferă de — €e s-a realizat pînă Secretarul organizaţiei de cerile colective din fiecare iio-am asigurat din pro cooperativei. Pe lîngă de
muncă angajantă şi entu acum în acest domeniu ? partid a acestui atelier, unitate agricolă să organi ducţie proprio o parte din
ziastă, generată de marea — Sînt construite şi tovarăşul Ioan Lobonţ, i-a zeze cu întreaga răspunde pozitarea paielor de pe ulti
mele suprafeţe, avem strîn-
sărbătoare de la 23 Au funcţionează, aflîndu-se în enumerat pe cîţiva dintre re ■ efectuarea lucrărilor
gust, de viitorul forum al experimentare, morile de cei mai buni operatori din campania agricolă de C. A. P. RAPOLT se aproape 500 tone fîn,
comuniştilor români. De cărbune de la grupul e- turbine: maistrul Mihail toamnă, astfel. îneît recol In mare parte de legumi
sigur, ţelul major al a- nergetic nr. 6. în afară Szecsi, Ionel Iloria Fie ta să fie strînsă ţn cele noase, la care, fiind o
cestor ample eforturi mun de faptul că tehnologia mai bune condiţii, iar cantitatea necesară din cultură irigată, s-au reali
citoreşti II constituie rea este radical îmbunătăţită, rea, Ioan Viragh, Ioan producţiei anului viitor să soiurile Productiv şi, res zat trei coase. Cu produc
lizarea şi livrarea în sis a crescut şi capacitatea Harapu, Leontin Busuioc i se asigure temelii trai pectiv, Arie.şa'n, aceasta ţia ce se va obţine la coa
temul naţional a produc de măcinare a cărbunelui, şi alţii. nice prin realizarea la un fiind din categoria elită, sa următoare şi, eu otava,
ţiei planificate de energie cu 15 t/h la fiecare moară. . Alte amănunte despre înalt nivel calitativ a în- urmînd ca diferenţa să o unitatea noastră îşi va
electrică. La atingerea a- Urmează înlocuirea simi preocupările secţiei termo- sămînţărilor. Pentru trans procurăm de la Agrosem. acoperi în totalitate ne
cestui obiectiv concură lară a morilor . vechi de mecanice pentru creşterea punerea în viaţă a unor In acelaşi timp, o grijă cesarul de fibroase, iar la
toate colectivele Centralei la grupul 5. producţiei de energie e- asemenea imperative, la sporită se acordă ridicării suculente cantitatea va fi
completată din cultura du
termoelectrice Mintia, în Am mai notat că, si lectrică le-am primit din C.A.P. Rapolt se acordă fertilităţii pămîntului. De blă ce ocupă 78 de ha.
oarece îngfaşămintele or
frunte cu secţia termome- multan cu modernizarea partea ing. Edison Toma, atenţie sporită folosirii cu ganice se aplică pe su Cooperatorii din brigă
canică — subunitate de sistemului de măcinare, şeful atelierului exploata randament ridicat a forţe prafeţele destinate sfeclei zile conduse de Steliana
bază, reprezentativă pentru .trebuie să fie înlocuite şi re agregate auxiliare: • lor şi mijloacelor mecani şi cartofilor, în cîmp a- Săvuţ şi Irina Rad, pre
marele obiectiv energetic. electrofiltrele existente cu Barajul de pe Mureş asi zate, avînd în vedere că flîndu-se în platformă pe cum şi cei de la. ferma
„Sarcinile care ne revin altele de capacitate mai gură apa necesară marelui aici trebuie efectuat un ste 2 000 tone gunoi de condusă de ing. Florian
— releva şeful acestei sec mare. Ritmul de înlocuire: obiectiv şi aici se disting mare volum de lucrări, u- grajd, pentru păioase s-au Grecu sînt permanent I a
ţii, ing. Isaia MiuJescu — la cîte un grup energetic prin activitate Petre Pâ nitatea deţinînd în cultură asigurat 250 tone carbo datorie, asigurînd ca
sî.nt chiar indicatorii de pe an. Operatorul cazane rău, Nicolae Almă.şan, nat de calciu, sulfat de toate lucrările din cam
plan ai unităţii. în afară Andrei Mărgiueanu, de muncitorul specialist Ion aproape 500 ha ocupate amoniu şi complexe. pania agricolă de toamnă
de aceasta, avem o serie la cazanul 3 B, ne-a de Popescu şi alţii. • La casa cu cartofi, sfeclă de zahăr, să fie, realizate la timp
de îndatoriri specifice de clarat : „Noi trebuie să sitelor se remarcă Iosif porumb, soia şi legume, iar In perioada actuală o şi de calitate.
serviciu, pe o arie tot exploatăm corect agrega Nemeş, Mircea Fironda şi suprafaţa destinată însă- parte din forţele unităţii NICOLAE TÎRCOB
atit de întinsă ca şi unita tul şi să urmărim încăr alţii • Din sectorul ter- mînţărilor de toamnă în sînt mobilizate la efec
1
tea '. carea la capacitatea no moficării municipiului De
Am străbătut o parte din minală a grupului. In va — unde s-au tăcut pre
secţia termomecanică — prezent, grupul nr. 3 fiind gătirile preliminare în
de la barajul de pe Mu în RK, particip şi cu la vederea revizuirii insta
reş, pînă la camerele de pregătirea operaţiilor, re
comandă. „Avem un vast cepţia unor lucrări ş.a.". laţiei pentru iarnă — se
remarcă sudorul Ion Tă-
program de modernizare în acelaşi fel, ca hărni
măşloni, operatorii termo-
— ne spunea ing. Fran- cie şi abnegaţie, acţio ficare Emil Iştvănescu,
cj'sc Egyed, şeful atelieru nează şi operatorii cazane Lucian Bulgăr, Constantin
lui exploatare cazane — Ionel Munteanu, Ioan Popa şi alţii.
pe care îl aplicăm cu con Hander, Dumitru Mureşan,
secvenţă. Este vorba de Gheorghe Trif, Vasile Mo — Conştienţi că muncim
îmbunătăţirea sistemului rar şi alţii. într-un obiectiv deosebit
de preparare a prafului Maistrul principal spe de important pentru eco
de cărbune: La vizita de cialist Mircea Fîrtat, şe nomia naţională, ctitorit
lucru efectuată în luna ful atelierului exploatare în „E p o c a Nicolae
martie a.c. în unitatea turbine, a punctat succint Ceauşescu" — sublinia, în
noastră, conducătorul iu preocupările colectivului final, Ovidiu Florescu, se
bit al partidului şi sta pe care îl conduce : • Ex cretarul comitetului de
tului, tovarăşul Nicolae ploatarea cît mai econo partid al 6.T.E. Mintia —
Geauşescu, ne-a trasat sar mică a turbinelor • Men ne angajăm să întîmpinăm
cina ca în circa 2—3 ani ţinerea, în permanenţă, a cu rezultate dintre cele
să încheiem modernizarea unui vid ridicat • Urma mai bune măreaţa zi de
tuturor morilor pentru fo
23 August şi Congresul al I.M.M.R.' Simeria - unitate economică fruntaşă în întrecerea socialistă pe jude!
XlV-lea al partidului ! se prezintă la marea sărbătoare de Io 23 August cu rezultate deosebite in pro
ducte.
MARIN NEGOIŢA
Festivalul naţional „Cîntarea României"
manifestare en caracter permanent
Centrele de cultură şi Cu taraful, soliştii şi for teşte pentru ca împreună corul rămîne în continua
creaţie „Cîntarea Româ maţia de dansuri din ca cu formaţia de muzică re o... problemă, după ce
niei" valorifică spiritul drul ansamblului folcloric tînăru „Interson" să ofere la un moment dat părea
creator şi potenţialul ar „Doina Mureşului" ani fă pionierilor aflaţi in aceas că va renaşte, cum
tistic prin forme specifice cut în această vară multe tă lună în tabăra şcolară spunea, cu necaz, direc
activităţii lor, printre a- deplasări. Am participat de la Costcşti agreabile toarea centrului, Ileana
cestea numărîndu-se crea la încheierea săptămînii clipe de emoţie artistică Şuluţiu. Deocamdată, repe
rea de. noi formaţii şi cultural-educative de la şi recreere. Unul dintre tiţiile s-au sistat, deoare
continua împrospătare a Aurel Vlaicu, unde a fost membrii formaţiei a avut ce majoritatea coriştilor
rcpertoriilor. Dar, pentru prezentă şi formaţia de o comportare b.ună şi la sînt cadre didactice, a-
ca Festivalul naţional al montaj literar. Spectacole festivalul de muzică folie fiate, acum in vacanţă.
muncii şi creaţiei „Cîn folclorice a susţinut an „Flori de armindeni" de Dar, oare, începerea nou
tarea României" — ctito samblul la Bretea Română, la Petrila. Alături de mem lui an şcolar (eînd toate
rie spirituală a secx-etarului Boşorod, Ludeşti, Decebal bri ai formaţiei de montaj cadrele didactice vor fi în
general al partidului, tova şi Gerraisara-Băi şi a fost literar folkiştii susţin frec activitate) va marca şl
răşul Nicolae Ceauşescu, prezent la cele de la Deva. vent la şedinţele cenaclu pentru corul din Orăştie
— su-şi împlinească meni Activitatea ansamblului lui „Liviu Rebreanu" re un reviriment ? Acest lu
rea de cadru de partici orăştian este meritorie, citaluri de muzică şi poe cru este posibil numai
pare a maselor largi la desele apariţii în public zie. Iar împreună cu ce dacă toţi factorii cu res
făurirea culturii,, activită avînd efecte benefice asu lelalte formaţii ale Cen ponsabilităţi pe linia ac
ţile organizate sub egida pra formaţiei, contribuind trului de cultură şi crea tivităţilor culturale de la
sa trebuie să fie perma la perfecţionarea evoluţiei ţie „Cîntarea României" nivel orăşenesc şi chiar
nente, formaţiile artistice scenice, la sudarea colec Orăştie şi ale elevilor şi judeţean se vor implica
să-şi trăiască viaţa fără tivului. Şi nu în ultimul pionierilor se pregătesc mai mult decît. pînă acum.
întreruperi, în funcţie de rînd la cunoaşterea de pentru spectacolul omagial Şi merită făcut acest e-
faze şi ediţii. către un public tot mai dedicat împlinirii a 45 fort. Pentru ca formaţia
— La noi activitatea mare a activităţii şi mă de ani de la actul istoric corală să fie din nou una
dintre cele cu care oraşul
cultural-artistică n-a în iestriei interpretative a petrecut la 23 August J 944. „Paliei" să se poată mîn-
cetat o dată cu încheierea ansamblului. Dar ce se Formaţiile de teatru şi dri, ca altădată, far prin
fazelor republicane ale înlîmplă cu cele’alte for cea de dans modern îşi evoluţiile sale să contri
Municipiul Pefroşani a cunoscut în anii „Epocii Festivalului naţional „Cîn maţii ? Teatrul de păpuşi, continuă pregătirile pentru buie la ridicarea valorii
Nicolae Ceauşescu" o impetuoasă dezvoltare edilifar- tarea României" — ne de cu o activitate frumoasă ca în confruntările eu pu educative a activităţii cul-
urbanistică. în fotografie - aspect din Cartierul Aero clară Ileana Şuluţiu, di în ediţia a VJI-a a Festi blicul să aibă o evoluţie tural-artislice a oraşului.
port. Foto GEORGE COLJIŞOR rectorul aşezămîntului cul valului naţional „Ginta mai bună decît în ultima
tural al oraşului Orăştie. rea României" se pregă ediţie a festivalului. Doar VIORICA ROMAN
