Page 86 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 86
Pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni
Demonstraţia oamenilor muncii din judeţul Hunedoar
SUB ARCUL DE VICTORII AL UNUI TIMP I
(Urmare din pag. 1) In rîndul participanţilor la minereu marfă realizat pe ne, lucrătorii
marea demonstraţie din mu ste plan. Rezultate deosebi deţu/j, s-au
1
curile de . muncă din pro nicipiul Deva s-a aflat un te în producţie aduc la ma marea noastr
ducţie şi gata de luptă pen impresionant număr de ar rea sărbătoare şi colecti naţională cu
tru apărarea patriei. Le ur tişti amatori a căror .jd.'yi- vele întreprinderii de trico buchet de re
mează formaţiunile de- pre tate este puter’vc stimulată taje, fabricii de încălţămin trînd cele ma
gătire a tineretului pentru de Festivalul naţional „Cin- te, fabricii de producţie in ţii la grîu, oi
apărarea patriei, cele de a- tarea României", manifes dustrială şi prestări servicii, zăre şi ovăz
părare civilă antiaeriană şi tare spirituală ; de amploare secţiei de blănărie „Vidra", straie de sârb
cele de Cruce Roşie. creată din iniţiativa secre Moţii de pe Crişul Alb — zintă simbolu
In ritmul alert al unui tarului general al parti mineri şi constructori de ma lor superioar,
marş tineresc, de. tribuna o- dului, tovarăşul Nicolae şini, producători de mobi rile de toam
ficială se apropie purtăto Ceauşescu. lier şi meşt&şugari — alcă înfăptuiască r
rii cravatelor roşii cu trico In fruntea coloanei artiş tuiesc coloana completă a tivel noii rr
e
lor. Revărsare exuberantă tilor amatori s-au aflat tuI- oamenilor muncii din oraşul Uriaş fluviu
de voioşie, graţie şi gingă nicăresele din Bulzeşti, Blă- Brad, localitate în care noul pie de tribun
şie. Ei poartă eşarfe multi jeni, Stejaru, impresionante şi modernul au devenit as reprezentanţii
colore, baloane, flori, foar prin ţinuta lor. Le-au ur tăzi o stare permanentă. muncii din m
te multe flori. Aăum, în a- mat formaţiile corale ale Prin hărnicia şi devotamen Prin grafice
nul 45 al libertăţii patriei, Direcţiei sanitare judeţene, tul lor în muncă, prin înal gestive, ei îş
în care au sărbătorit, deo sindicatului învăţămînt De ta responsabilitate patrioti mîndrie înfăp
potrivă, 40 de ani de la va , G.I.G.C.L. că de care sînt animaţi, oa le şi spiritui
înfiinţarea organizaţiei lor, in masivul grup de du- menii Bradului au raportat d ani ai „E
e
pionierii hunedoreni rapor başi, îmbrăcaţi în splendide la marea sărbătoare realiza Ceauşescu", î
tează rezultate deosebite la costume populare specifice rea în avans a sarcinilor de slavă, de mul
învăţătură şi în activitatea Văii Mureşului, îi recunoaş plan pe 8 luni şi s-au an să recunoştin
practică, în pregătirea pen tem pe vrednicii gospodari gajat ca pînă la Congresul conducătorulu
tru a deveni constructori de din Stînceşli-Ohaba-Rădu- al XlV-lea al partidului să şi înţelept, pi
Pas hotărî) al luptătorilor din gărzile patriotice proprietari, producători, be- nădejde ai noii societăţi. leşti, Brădet, Almcş Sălişte, îndeplinească planul pe în şi clarviziune'
noficiari şi apărători ai avuţiei naţionale. Cu sinceritatea şi căldu Boiu de Sus, Rojoga, Mică- tregul an. plineşte desti
ra ce le caracterizează vîr- neşti, Bacea, Valea Poienii, în cei 45 de ani ai victo în primele
sta, ci scandează cuvinte de Dealu Mare, Crăcianoşti, riei revoluţiei de eliberare minerii şi pn
aleasă stimă şi caldă mul Glodghileşti. Le urmează ta socială şi naţională, antifas Deva şi Mun
ţumire la adresa partidului, rafurile din Brad şi Vaţa cu cistă şi antiimperialistă de riera minieră
a secretarului său general, apreciaţii taragot! şti Pera la 23 August 1944, şi cu reprezentanţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Bulz, Aurel Stingă, Ionel deosebire în perioada ce o nereurilor, a
a tovarăşei Elena Ceauşescu, Coza. O deosebită impresie urmat Congresului al IX-lea de piese de
care le ocrotesc copilăria. au lăsat formaţiile de dan al partidujui, în anii de paraţii utilaj
Momente emoţionante ale suri pădureneşti din Ruda- glorie ai. „Epocii Nicolae de prospecţii
trecerii pionierilor şi şoimi Ghelari, Poieniţa Voinii, Fe- Ceauşescu", şi oraşul Orăş- geologic^. Ui
lor patriei prin faţa tribu regi, Topi iţa, Lunca Cernii, tie a cunoscut prefaceri în ticieniL It
nei le-au constituit „Floarea Lăpugiu de Sus, ansamblu noitoare, fără precedent, s-a structori, de
prieteniei" — minunată me rile artistice „Getusa" Deva, dezvoltat armonios, econo getice şi
taforă a unor activităţi re „Doina Mureşului" (Orăş- mic şi social. Toate aceste producătorii c
prezentative : învăţătura, tie), „Ardeleana" (Hune împliniri au fost raportate constricţii d<
munca în folosul patriei, cer doara), ..Parîngul" (Petro- cu mîndrie patriotică şi sa Chişcădaga,
curile tehnico-aplicative, .şani), Peşteana, Păucineşti, tisfacţie la demonstraţia din la ţesătoria i
cultural-artislice, „Porumbe Ohaba Ponor, Dupăpiatră, municipiul Deva, de repre grup masiv î
Braţul tînăr al membrilor detaşamentelor de pregătire a tineretului lul păcii", prin care îşi ex căluşerii din comunele Bo- zentanţii colectivelor „Meca meni ai mum
tal pe armă, gata oricînd de luptă pentru apărarea patriei. primau neasemuita dorinţă şorod, Mărtineşti, Decebal, nica", „Chimica", „Vidra", uşoară şi alir
de a creşte şi învăţa în li Germisara, Balşa. Cu toţii „Plafar", ai celorlalte uni şi cooperaţie
nişte şi pace. Glasurile lor au etalat marea bogăţie de tăţi economice şi instituţii liul popular
'
s-au ridicat cristaline, ase creaţie a vetrelor folclorice ale oraşului. marea coloi
menea stolului de porum hunedorene, frumusejea ine- La măreaţa, sărbătoare a stranţilor se <
bei, spre înaltul cerului. slimabilă şi diversitatea cos patriei oraşul Călan a fost nea, lucrător
in pas cadenţat, se apro tumelor populare purtate cu reprezentat de colectivul său silvicultori di
pie de tribuna oficială ste mîndrie din generaţie în cel mai puternic — al Com transporturi ş
garii. Drapele roşii şi trico generaţie. binatului siderurge — extins ţii, de ia ai
lore, flori multicolore înca in acordurile marşului in şi modernizat radical la in construcţii,
drează portretul tovarăşuhri tonat de fanfară se apro dicaţia expresă a secretaru proiectare, în
Nicolae Ceauşescu, el tova pie de tribuna oficială co lui general al partidului,, to nătate, din
răşei Elena Ceauşescu. Bia- loana oamenilor muncii din varăşul Nicolae Ceauşescu, unităţi econo
ţe vînjoase, oţel'te.u.'. focul municipiul Petroşani. Sint devenit astăzi unul din. pu ţii ale munic
muncii, poartă cu jnindrie mineri de la Lonea (deţină ternicele centre rideruigice Demonstrar
stemele patriei şi partidu torii locului I în întrecerea ale ţării. Faţă de această dragoste şi
mmmâ lui, lozinci prin care sînt socialistă din 1988 şi pe pri grijă permanentă a partidu tică, în semn
exprimate iubiţilor conducă mele 8 luni din 1989) şi Pe- lui, încrezători in noile iz- giu, v rete
tori ai României socialiste triia, Lupeni şi Vulcan, Ani- bin-zi de miine, oamenii Că- Nicolv. .Cea
recunoştipţa fierbinte pentru noasa şi Uricani, Livezeni lanului şi-au manifestat de şei Elena Ci
condiţiile de muncă şi viaţa şi Cîmpu lui Nsag, Pa- plina recunoştinţă, s-au an drate de dra
asigurate întregului popor, roşeni, din celelalte uni gajat să obţină noi şi im tricolore, de
pentru noile înfăptuiri şi iz- tăţi carbonifere şi din u- portante succese. prinos de re
bînzi din ţara noastră. zinele de preparare, din Coloana demonstranţilor marea noast
O impresionantă coloană institutele de proiectare şi din oraşul Simeria este des naţională.
reprezentativă de oameni ai cercetare din municipiu. Au chisă de reprezentanţii ce Intr-o perfe
muncii din judeţ - mineri, venit, de asemenea, la ma lui mai puternic detaşament pas energic,
sideru rg işti, energeticieni, rea sărbătoare reprezentan muncitoresc de aici - cefe tribuna oficic
constructori, ţesătoare, ca ţii marilor ctitorii ale „Epo riştii. Urmează colectivele de impresionante
dre din domeniul ştiinţei, cii Nicolae Ceauşescu" - în la I.M.M.R. şi „Marmura", sportivilor.
învăţămîntului şi culturii -, treprinderile de tricotaje Pe care au raportat realizarea Sub faldur
s-a prezentat la marea săr troşani, confecţii Vulcan, ţe- înainte de termen a planu sub care au
bătoare naţională a patriei sătoria de mătase Luperîi, lui pe 8 luni din acest an - roase victori
Floarea prieteniei", moment - simbol din timpul defilării pionierilor din noastre cu sentimentul îm fabrica de mobilă Petrila, de la Secţia de prelucrare nedoreni -
Deva. plinirilor din muncă şi via constructorii de la I.A.C.M.M. a fierului vechi, cooperativa studenţi, mut
ţă, cu noi angajamente de şi A.C.M., producătorii de „Prestarea", din celelalte u- unităţi indi
amplificare a rezultatelor utilaje miniere de la I.U.M. nităţi ale oraşului. Ei poar s-au afirmat
obţinute. şi I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, tă grafice şi panouri suges rii competiţii
Pe pancarte şi oanouri reprezentanţi ai celorlalte tive cu rezultatele obţinute, dada", prez
sugestive sînt' înscrise ma unităţi economico-sociale. p o r t r e t e l e tovarăşului prize demon
rile realizări dobîndite de Cu toţii au adus la de Nicolae Ceauşescu, tovară cu trupurile
poporul nostru, de judeţul monstraţie rezultatele bune şei Elena Ceauşescu, stea bunei oficial
Hunedoara, în „Epoca obţinute, au înălţat imn de gurile patriei şi partidului, dului şi ţării
Nicolae Ceauşescu": creşte slavă partidului şi patriei scandează cu însufleţire lo rului iubit.
rea producţiei industriale a iubite, au ovaţionat pentru zinci, ovaţionează pentru Demonstrc
judeţului de 2,8 ori, a ce viaţa nouă, pentru împlini partid, pentru bunăstarea şi muncii din ji
illtllil ra s-a înche
lei agricole de 2,7 ori, a rile de mîine. viitorul României.
fondurilor fixe de 2,4 ori, Explozie de entuziasm şi La ceas de aleasă săr sferă de îns
construirea a 2 388 de obiec- culoare. Prin faţa tribunei bătoare, colectivele oame mîsu?- de i
five şi aproape 93 000 de trece masiva coloană a si- nilor muncii din oraşul Ha binte la pc
apartamente, crearea a. derurgiştilor, minerilor, con ţeg — de la întreprinderile şi statului, c
67 000 noi locuri de mun structorilor, lucrătorilor din electrocentrale, de bere, pro gajare revol
că. Intr-o vibrantă unitate industria uşoară, celorlalţi ducerii şi industrializării le înfăptuirea
de cuget şi simţire, minerii, oameni ai muncii din muni gumelor şi fructelor, de Ia patriei, pref
siderurgiştii,. energeticienii, cipiul Hunedoara. C.S.H. ra sectoarele forestiere şi sil mentele pre
constructorii, ţesătoarele a- portează îndeplinirea înain vic, din celelalte unităţi - Congresului
duc omagiu cald de dragos te de termen a planului la au raportat semnificative partidului, c
te şi recunoştinţă partidului export pe 8 luni, muncitorii succese în producţie — do nuă a cont
şi conducătorului înţelept, de la I.A.C.R.S.H. se mîn* vada angajării revoluţionare la edificarec
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, drese cu punerea de curînd în muncă, pentru sporirea României so
Şoiniii patriei au adus la marea noastră sărbătoare florile recunoştinţei ovaţionează pentru noul des în funcţiune a bateriei de aportului la dezvoltarea c- DUMÎTR
pentru copilăria lor fericită, angajamentul solemn dc a fi demni continuatori ai îm- tin al României, pentru pa cocsificare nr. 3 Ia Călan, conomîco-socială a ţării. MINEL
plinirilor prezente. ce, pentru o viaţă liberă şi cei de la I.M.H. cu impor Alături de celelalte colec
demnă. tante cantităţi de fier în tive muncitoreşti hunedore VALENT
