Page 88 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 88
î»ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 880 • VINERI, 25 AUGUST 1989
iN PRIMA ETAPA A CAMPIONATULUI
ncHd
lirei ucmuii DIVIZIEI A DE FOTBAL
(Urmare din pag. 1) retul, întregul popor, strîns Zecile de mii de de creaţiei ştiinţifice şi tehni F.C. CORVINUL - SPORTUL STUDENŢESC
unit în jurul partidului, al monstranţi au dat glas ho ce, al îmbogăţirii perma
brante manifestări de dra secretarului său general, tărîrii ferme a tuturor ce nente a vieţii cultural-ar- 2-1 (1-0)
goste, respect şi preţuire, t o v a r ă ş u l Nicolae lor ce muncesc în Capi tistice, a tezaurului spi
Startul noului campionat
t o v a r ă ş u l Nicolae Geauşescu, participă la tală, în judeţele ţării, de ritual al naţiunii române. a fost cum nu se poate mai (min 35), Ciucă (min. 54),
SeaUşescu şi tovarăşa traducerea în viaţă a poli a urma neaoătut partidul, în şuvoiul neîntrerupt culminînd în min. 60, cînd
Elena Ceauşescu au urcat ticii în domeniul apărării pe secretarul său general, al demonstranţilor, în a- reuşit pentru Corvinul I nesincronizări repetate în
Circumstanţe cu implicaţii
apărare au creat pericole
la tribuna oficială. In tri patriei, aflîndu-se de strajă de a acţibna în spirit re ceastă zi de 23 August, multiple prognozau un
bune au luat loc membrii gliei străbune, măreţelor voluţionar pentru înfăptui s-au aflat — cu o partici start deosebit de dificil, fapt repetate la poarta lui Io
şi membrii supleanţi ai Co noastre împliniri socialiste, rea. programului de edifi pare remarcabilă, entu împlinit în confruntarea de niţă. Scăpaţi de primul
mitetului Politic Execu gata, la nevoie, să apere cu care a societăţii socialiste ziastă — colective de mun pe gazon, încheiată însă nu sfert de oră sufocant din
tiv al G.C. al P.C.R., se arma în mînă libertatea, multilateral dezvoltate şi că din toate judeţele ţării. conform previziunilor, ci partea a doua a jocului, hu-
cretarii Comitetului Cen independenţa şi suverani de înaintare a României Numeroase panouri şi gra cu o victorie preţioasă în nedorenii ies la atac, Bar-
tral al partidului, membrii tatea României socialiste. spre comunism. fice, machete şi imagini sine şi valoroasă moral, to dac, numai suflu şi suflet,
fotografice ilustrează con
Comitetului Central al Semnalul trompeţilor a- Desfăşurată sub semnul vingător progresele uriaşe nică a Corvinului. Avînd ia o minge, traversează, pă
trunde irezistibil, este fa
P.G.R., ai Consiliului de nunţă sosirea în faţa tri adeziunii depline la poli de înfruntat una dintre e-
Stat şi ai guvernului, mem bunelor a grupurilor de tica internă şi externă a înregistrate în fiecare ju chipele cele mai bune ale ultat (min. 63), i se acordă
îngrijiri, apoi Gabor exe
bri de partid cu stagiu din pionieri din şcolile Capi partidului şi statului, de deţ în toate domeniile noastre, bine instruită şi cută lovitura liberă cum
vieţii
economico-sociale,
ilegalitate, reprezentanţi talei, a căror încîntătoare monstraţia muncitorilor conturînd prin însumare temeinic organizată tactic,
ai instituţiilor centrale, or evoluţie, plină de dinamism Capitalei a pus în lumină însuşi chipul înfloritor al purtînd puternic imprimată nu s-a mai văzut şi gol, la
ganizaţiilor de masă şi şi voioşie, întruneşte ca voinţa lor, vbinţa întregu României socialiste de as pecetea profesionalismului vinclu : 2—0 nesperat. Dar
obşteşti, participanţi la re racteristicile unui specta lui popor, ca tovarăşul tăzi. antrenorului Ion Ionescu, şi acest scor răniîne mereu
voluţia de eliberare socia col emoţionant. în numele Nicolae Ceauşescu să fie Corvinul a avut meritul de ameninţat ; Bulgaru îl sal
vează în min. 67, respin-
lă şi naţională, antifas milioanelor de copii din reînvestit la Congresul al împreună cu satisfacţia a nu-şi fi afişat tracul ine gînd de pe linia porţii, din
rent (încărcătura psihică
cistă şi antiimperialistă din întreaga ţară, ei au adre XlV-lea al partidului în faţă de roadele muncii a finalului campionatului spatele lui Ioniţă, acesta
sat
Nicolae
tovarăşului
lor, cei care au trecut prin
august 1944, foşti coman Geauşescu şi tovarăşei funcţia supremă de secre faţa tribunelor şi-au mani trecut nu a fost încă de va mai salva şi el de trei
danţi de mari unităţi pe Elena Ceauşescu cuvinte tar general al Partidului festat, în calitate de pro bordată), luptînd exemplar, ori, dar după ce la faza
frontul antihitlerist, ge de nespusă dragoste şi re Comunist Român — ga prietari, producători şi be în totalitate, cu o dăruire creată de Cojocaru, debu
nerali, eroi ai muncii so cunoştinţă pentru minu ranţia înfăptuirii exem neficiari ai avuţiei naţio rar văzută la această echi tantul Bănică a ratat o mare
cialiste, muncitori şi spe natele condiţii de viaţă, plare a programelor de nale, deplina mîndrie pa pă; în plus, antrenorul hu- şansă de 3—0 — normă hu-
dezvoltare multilaterală â
cialişti din mari întreprin învăţătură şi recreere asi patriei, înaintării ei nea- ’ triotică de a fi făurarii nedorenilor, Octavian Co- nedoreană cîndva —, Cris-
deri bucureştene, persona gurate celor mai tinere bătute pe calea socialis acestei societăţi noi, a jocaru, a pregătit o surpriză tea l-a învins totuşi pe
lităţi ale vieţii noastre vlăstare ale patriei, viitori mului şi comunismului. muncii şi creaţiei libere, tactică fostului său maes bravul Ioniţă, în min. 88.
•ştiinţifice, culturale şi ar constructori ai socialismu „Ceauşescu — P.G.R. !", aşa cum este definită sin tru, aşezînd echipa cu trei Un rezultat foarte bun,
tistice, activişti de partid lui şi comunismului în „Ceauşescu şi poporul t", tetic în generoasa concep fundaşi pe centru, pentru a păstrat în 10 oameni,
şi de stat, ziarişti. România. „Ceauşescu reales la al ţie a secretarului general permite „lateralilor" să ur fiindcă Bardac n-a mai pu
Erau de faţă reprezen Ca o expresie a acestor XlV-lea Congres" au fost al partidului — construirea ce la mijloc spre a întări tut continua jocul. Dar sa
tanţi ai unor partide co sentimente, un grup masiv lozincile care au răsunat socialismului cu poporul, acest compartiment ce a- crificiul său a fost răsplă
muniste şi muncitoreşti a- de pionieri au urcat la pe parcursul întregii de pentru popor. vea să decidă lupta cu va tit, întreaga echipă hunedo-
flaţi în ţara noastră, alţi tribuna oficială, unde au monstraţii, practic din pri- Conform tradiţiei, de lorosul „mijloc" al echipei reană luptînd exemplar, a-
oaspeţi de peste hotare. înconjurat cu emoţie şi ma. pînă în ultima clipă monstraţia oamenilor mun studenţilor. La aceste atu- nunţînd resurse pentru mai
/ Au asistat, de asemenea, respect pe tovarăşul a desfăşurării ei. Şi nu cii din Capitală s-a în uri hunedorene s-au adău bine.
şefii misiunilor diploma Nicolae Geauşescu şi tova numai pe esplanada din cheiat cu frumoasa defi gat forma şi intervenţiile A arbitrat Ş. Necşulescu
:
tice acreditaţi în Româ răşa Elena Ceauşescu, ofe- faţa Muzeului Naţional de lare a sportivilor, care s-au de excepţie ale portarului (Scorniceşti).
nia, ataşaţi militari, alţi rindu-le frumoase buche Istorie ci şi în centrele de prezentat la marea sărbă Ioniţă, care a anulat toată Corvinul: Ioniţă — Bar
membri ai corpului diplo te de flori. judeţ, unde au avut • Ioc toare a poporului român superioritatea teritorială, dac, Stroia, Tîrnoveanu,
matic, precum şi corespon A început, apoi, demon demonstraţii ale oamenilor cu importante succese în de o repriză, a oaspeţilor. Nicşa (Bulgaru — min. 46),
denţi ai presei străine. straţia .celor ce muncesc muncii, în toate oraşele" şi competiţiile interne şi in Deşi Corvinul preluase Cocan, Bănică, • Petcu, Ga
Intonarea Imnului de în uzinele Capitalei, în satele ţării, unde milioane ternaţionale. conducerea din minutul 2, bor, Cojocaru, Uleşan (Ma
Stat al Republicii Socia institutele de cercetare de oameni au urmărit prin ■Ş- Rînd pe rînd, mii de după o fază excelent lucra rian- — min. 59).
liste România a deschis, şi proiectare, în unită intermediul transmisiilor trupuri tinere formează, tă de Gabor, Cojocaru şi Sportul: Voicilă — M.
în mod solemn, marea ţile de învăţămînt şi cul de radio şi televiziune, cu cu mişcări pline de vio Petcu, ultimul înscriind, Marian, C. Pană, Cristea,
demonstraţie a oamenilor tură, de ocrotirea sănătă interes şi deplin ataşa iciune, înscrisurile : P.G.R., jocul a fost de un suspans Ciucă, Olteanu, Lucaci, Stă
muncii din Capitală. Au ţii, în toate celelalte sec ment, desfăşurarea măreţei R.S.R., Ceauşescu, Pace, deosebit, golul fiind fragil, nici, Dobre, S. Răducanu
fost trase 21 de salve de toare de activitate. Tre manifestaţii din Capitală. precum şi cifrele indicînd nesigur, tot mereu amenin (Răduţă — min. 42), Buţer-
artilerie. cerea lor ^ prin faţa tri O idee tot timpul pre congresele partidului, în- ţat de tăioşii jucători oas chi (Stancu — min. 63).
Impresionanta trecere a bunelor a prilejuit eviden zentă în cadrul marii de cepînd cu Congresul al peţi — Stănici (min. 10, 25),
colectivelor muncitoreşti ţierea marilor prefaceri re monstraţii de 23 August IX-lea. Olteanu (min. 15), Lucaci NICOLAE STANCIU
prin faţa tribunelor a fost voluţionare petrecute în din Capitală : împotrivirea Momentul final al gran
prefaţată de defilarea u- Bucureşti, ca pretutindeni, faţă de armele nucleare. dioasei manifestaţii din JIUL - UNIVERSITATEA CRAIOVA 1-1 (0-0)
nor unităţi militare. în ţară, în anii socialismu S-au scandat fără între Capitală cînd s-a intonat, Aproximativ 20 000 de Şt. Stoica şi Ciurea, ulti
într-o atmosferă solemnă,
Semnificativă imagine a lui şi, mai ales, în pe rupere lozinci chemînd la imnul Frontului Democra speqtatori au fost prezenţi mul şutind plasat în colţul
rioada de împliniri fără
înlăturarea acestor arme,
potenţialului actual al oş egal în istoria patriei, a pericolului nuclear, erau ţiei şi Unităţii Socialiste miercuri, la Petroşani, la lung al porţii lui Zlotea şi
tirii române, defilarea u- inaugurată de Congresul înfăţişate imagini convin „E scris pe Tricolor Uni jocul inaugural al campio 1—0 pentru Univ. Craiova.
nităţilor militare a re al IX-lea al partidului, ce gătoare privind dorinţa de re" a pus în relief, ca de natului diviziei A, dintre După ocazia lui Bica (min.
flectat marile progrese în poartă numele ctitorului pace a poporului român, altfel întreaga demonstra Jiul şi Universitatea Cra- 66), Jiul începe cursa pen
registrate în anii socialis României socialiste mo cerinţa înfăptuirii dezar ţie, strînsa coeziune a în iova. tru egalare, M. Cristea, Mo-
mului în toate sectoarele derne — Epoca Nicolae mării şi, în primul rînd, a tregii noastre naţiuni în Echipa gazdă a trecut ra romete, Sedecaru sau U-
economiei naţionale',-' ca Ceauşescu. dezarmării nucleare. jurul partidului, al secre pid peste momentele de drică luptînd exemplar. Şi
pabilă să înzestreze în Sînt impresionante suc Rostite cu putere, în per tarului său general, tova trac, declanşînd atacuri cu golul va veni în min. 71,
prezent armata cu tehnică cesele pe care colective manenţă' s-au auzit che răşul Nicolae Geauşescu, rajoase. Din păcate, unul cînd M. Cristea şutează nă
de luptă avansată. In a- le muncitoreşti bucureş- • mări la pace şi dezar hotărîrea neabătută a tu din pistoanele ofensivei, Ne- prasnic de la 25 m : 1—1.
ceste momente de aleasă tene le-au obţinut în mare, s-a dat expresie vo turor cetăţenilor patriei de grilă, nerefăcut, a părăsit Dorinţa Jiului de victorie
sărbătoare, ofiţerii, maiş cinstea marii sărbători, caţiei poporului român de a înfăptui fără preget,' în- terenul după numai 14 mi se accentuează, dar apăra
trii militari, subofiţerii şi prin hărnicie, pricepere şi bună înţelegere cu toate tr-un autentic spirit revo nute... Oaspeţii găsesc mai rea craioveană rezolvă to
ostaşii armatei noastre au dăruire, sub conducerea popoarele lumii, convinge luţionar, planurile şi pro uşor drumul spre spaţiul tul. Activul Ciurea dă din
raportat cu mîndrie des puternicei organizaţii de rii sale că pacea şi liniştea gramele de dezvoltare e- porţii, impulsionaţi de ine nou emoţii tribunelor în
pre rezultatele deosebite partid a Capitalei. Ra omenirii nu pot fi asigu conomico-socială a patriei, puizabilul Gică Popescu.
obţinute în pregătirea de portul înfăţişat cuprinde rate decîţ" prin lichida de a asigura ridicarea ei Ca urmare, în min. 12 şi 18, min. 80, cînd va trimite
luptă şi politică, în acti realizări de seamă în în rea arsenalelor nuclearei pe noi trepte de progres portarul Zlotea se remarcă mingea cu capul, dar Zlo
vitatea amplă şi comple deplinirea sarcinilor de „Jos armele nucleare !", şi civilizaţie. la loviturile de cap ale lui tea se remarcă din nou. Cea
xă consacrată pregătirii plan, îndeosebi a produc „Să înceteze cursa înarmă Impresionanta demon Şt. Stoica şi Olaru. Jiul se mai mare ocazie a partidei
pentru apărarea patriei, în ţiei pentru export, în asi rilor !", „Trăiască lupta straţie din Bucureşti — va afla în faţa golului abia se va consuma în min. 87,
făptuirii obiectivelor cu milarea de produse noi, cu unită a popoarelor pentru ca şi cele desfăşurate în în min. 28, cînd la o cen cînd Lasconi scapă de doi
prinse în ordinul coman performanţe la nivel mon pace şi dezarmare !", „Dez oraşele reşedinţă de judeţ trare a lui Udrică, Lasconi apărători, şutează abil, dar
dantului suprem. dial, în modernizarea pro armare — Pace !", „Nu — s-a constituit într-un nu forţează, permiţînd lui Bica deviază în bară !
Defilarea în continuare ceselor de fabricaţie, în vrem arme nucleare !“, — vast tablou al muncii rod Boldici să boxeze balonul. Am remarcat la Jiul do
a gărzilor patriotice, ur creşterea continuă a efi sînt lozinci care au izbuc nice, al hărniciei şi talen După un nou „cap" al lui rinţa de luptă, dar mai
mată de trecerea prin faţa cienţei economice. Aceste nit din toate piepturile, tului poporului român, al Ciurea (min. 37), la care sînt unele carenţe în pregă
tribunei oficiale a forma rezuitate de prestigiu îşi rostite de bărbaţi şi femei, convingerii sale de ne portarul Zlotea a respins tirea fizică a unor jucă
ţiunilor de apărare civilă, găsesc expresia în înde tineri şi vîrstnici. zdruncinat în cauza socia eficient, Jiul are un final tori. Univ. Craiova a ju
a detaşamentelor de pre plinirea de către indus în continuare, au trecut lismului şi comunismului, de repriză mai bun, dar cat dezinvolt, cu tinereţe şi
gătire a tineretului pen tria Capitalei cu 21 de zile prin faţa tribunelor parti al voinţei de a contribui Boldici (min. 38 şi 40) in elan.
tru apărarea patriei şi pio mai devreme a planului cipanţi la cea de-a VH-a cu toate forţele la înlătu A arbitrat D. Petrescu
nierilor, a formaţiunilor pe 3 ani şi 8 luni din ac ediţie a marelui Festival rarea armelor nucleare, a tervine salvator la şuturile (Bucureşti).
da Cruce Roşie, s-a con tualul cincinal, asigurîn- naţional „Cîntarea Româ tuturor tipurilor de arme, lui Florescu şi Udrică, apoi Jiul : Zlotea — Negrită
stituit într-o elocventă du-se astfel o producţie niei", care dovedeşte re la asigurarea păcii, la dez Lasconi (min. 44) trage de (min. 14 — Udrică), Sede
mărturie a hotărîrii cu suplimentară de 13 miliar sursele inepuizabile ale po voltarea colaborării cu la 20 m şi scorul rămîne... caru, Florescu, B. Popescu,
care oamenii muncii, tine- de lei. porului nostru. în domeniul toate popoarele lumii. alb. M. Cristea, Bîcu, Varga,
Tot Lasconi va da tonul Henzel, Moromete, Lasconi.
ratărilor după pauză, (min. Univ. Craiova: Boldici
TELEVIZIUNE şi comunist al patriei • şi partidul o 20,45 Invăfă- VREMEA 53), Jiul avînd un sfert de
19,45 România - Ceauşescu mînt - cercetare - pro- Pentru azi : vremea va fi — Mănăilă, E. Sundoi, G.
® 19,00 Telejurnal ® 19,25 - pace o 20,05 Proiectul duefie o 21,05 Univers, în general Instabilă, cu ce oră bun ; se joacă uneori Popescu, Adr. Popescu, Ciu
mai aspru, apar şi cîteva
Tezele pentru Congresul Programului-Directivă al materie, viaţă o 21,35 rul temporar noros. Pe alo rea, Bica, Olaru, Şt. Stoi
curi vor cădea ploi cu ca
ai XlV-lea al partidului Congresului al XlV-lea al Mari ansambluri folclorice racter de aversă, însoţite de cartonaşe galbene. Pe fon ca, P. Badea, Neagoc (min.
magistrală sinteză a dez P.C.R. - însufleţitor program - laureate ale Festivalului descărcări electrice şi izolat dul dominării Jiului (min. 72 — C. Ghcorghe).
:
voltării Românei, a prezen de ascensiune a României naţional „Cîntarea Româ de grindină. Izolat cantită 59), asistăm la un frumos
ţile de apă căzute pot depăşi
tului şi viitorului socialist o 20,25 Copiii cîntă patria niei" o 21,50 Telejurnal. 20 litri/mp în 24 de ore. contraatac, cu reuşite G. TUTU
schimburi de mingi între coresponden!
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodea. Sabin Cerbu, Ion Ciodei. Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | 44005
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; 2 70U Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Teieloaneî 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str, 23 August, nr, 275