Page 9 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 9
TT I T
W A.
'întreaga istorie a patriei noastre este rezultatul
luptelor grele, împotriva
dominaţiei străine, pentru progres,
libertate şi independenţă, duse de masele
S O C I A L I S M U L populare, de întregul popor
în istoria multimilenară a
xemplu - nu numai că a a-
poporului român au fost ne răşfi, Mărăşeşti şi Oifuz, - pentru a da numai un e-
oştenii români sprijiniţi de
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. numărate momentele cînd a- întregul popor au purtat vuf ca rezultat menţinerea
cesta s-a ridicat la luptă, lupte eroice şi biruitoare neîntreruptă a individualită
SI Al CO Al S III U IU I O P U I A R J U D E Ţ E A N într-o impresionantă unitate, pentru libertatea, unitatea ţii statale româneşti, într-o
împotriva invaziilor şi a do şi independenţa patriei. vreme cînd dispăruseră de
minaţiei străine, pentru a-şi Poporul român a avut per pe harta Europei numeroase
apăra libertatea şi integri manent în devenirea sa is state, unele mari şi puter
Anul XLI, nr. 9 862 JOI, 3 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani tatea vetrei străbune, drep torică conştiinţa clară că nice, dar a avut şi o func
tul sacru de a-şi hotărî sin numai apărîndu-şi, cu grele ţie europeană remarcabilă.
gur, de sine stătător, desti La adăpostul zidului pe care
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII nele. Această luptă demon 23 August 1944 — îi formau românii în calea
strează - după cum sublinia
cotropitorilor, cu preţul u-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu nor jertfe materiale şi uma
- „forţa şi vitalitatea po act istoric ne incalculabile, a putut să
SĂRBĂTORI NAŢIONALE porului nostru, precum şi revoluţionar, se dezvolte nesfingherif ci
setea sa de libertate şi in vilizaţia occidentală şi a în
dependenţă şi hotărîrea de începutul devenirii florit Renaşterea. Acest a-
A POPORULUI ROMÂN a le apăra în orice împre socialiste a patriei devăr apare exprimat chiar
jurări". de către Ştefan cel Mare,
De la prima consemnare într-o scrisoare adresată Se
Şl A CONGRESULUI documentară - datorată jertfe şi sacrificii umane şi natului Veneţiei, în 1477:
„părintelui istoriei", Herodot, materiale, vatra sfrămoşeas- „Nu vreau să mai spun cît
- poporul român este înfă vă, valorile civilizaţiei sale de folositoare este pentru
AL XIV-LEA AL PARTIDULUI ţişat depăşind vicisitudinile multimilenare, îşi afirmă e- treburile creştine această ta
de fot felul, rămînînd el în nergic dreptul inalienabil la ră a mea ; socotesc că este
suşi pe pămîntul strămoşesc, existenţă, că libertatea, in de prisos, fiindcă lucrul e
dezvoltînd o înfloritoare ci dependenţa nu sînt dăruite prea limpede".
PLANUL * REALIZAT EXEMPLAR ! vilizaţie materială şi spiri de cineva, că pentru a-şi Ceea ce uneşte peste timp
tuală. La Tapae, în vremea perpetua cu demnitate fiin biruinţele istorice ale po
* pînă fa 23 August pe 8 (uni lui Decebal, la porţile Mese- ţa în istorie trebuie să aibă porului român împotriva in
voinţa, curajul şi îndrăznea
vaziilor şi ocupaţiei străine
şu!ui, conduşi de Gelu, la
Posada, sub Basarab înte la gestului istoric de mari este modalitatea originală în
® pînă ia Congresul aî XIV ~ !ea pe întregul an meietorul, la Vaslui, în frun dimensiuni, cu ample rezo care acesta a acţiona' pen-
te cu marele Ştefan, la Că- nanţe şi influenţe pe plan
lugărenii voievodului Miha> internaţional. Rezistenţa ro Prof. ION FRAŢILA
unificatorul, în Dealul Spirit, mânească în Evul mediu îm ______________ A
1 la Pievna şi Rahova, la Mă- potriva expansiunii otomane (Continuare în pag o 3-a)
| l-M, Barza a realizat niştii, toţi oamenii mun partidului, tovarăşului
cii de la I.M.C. Deva ob Nicolae Ceauşescu, de co
^ planul pe 8 luni ţin succese remarcabile lectivul de oameni ai
în activitatea producti muncii de la I.F.E.T. De CAMPANIA AGRICOtĂ DE VARA
\ înainte de termen vă. într-o telegramă a- va. în perioada care a
dresată Comitetului Cen trecut din acest cincinal,
\ ------------------------------------------ tral al partidului, tovară ei au obţinut un spor de
l Destoinicul colectiv de şului Nicolae Ceauşescu, 07,6 milioane lei la pro Eliberarea terenului si insămintarea culturilor
J la I.M. Barza înscrie noi colectivul acestei unităţi ducţia , marfă, şi-au de f *
) şi semnificative realizări păşit sarcinile la export
ţ în cartea de onoare a raportează un bilanţ bo cu peste 20 la sută.
I muncii şi vredniciei mi- gat : o producţie marfă duble - activităţi de maximă importantă
I nereşti. in perioada care industrială suplimentară Realizări
) a trecut din acest an, a în valoare de peste 44 Puternic însufleţiţi de Gheorghe Şimode şi Adrian
l fost obţinută o producţie milioane lei, concretiza de prestigiu ^ chemările şi îndemnurile Moise, iar transportul ba-
} marfă suplimentară de tă în cantităţi importan t o v a r ă ş u 1 u i Nicolae C.U.A.S.C. Dobra loţilor — Dorin Lăscoi şi
1 peste 70 milioane lei, te de materiale de con Cea-uşescu, secretarul ge L.aurean Zare. Da arat au
l concretizată într-o serie strucţie. Oamenii muncii de la | neral al partidului, de a balotat, apoi plugurile şi muncit Sabin Căpăta n şi
t de produse fizice: mi- Sub conducerea orga întreprinderea „Plafar" \ întâmpina cele două mari semănălorile. fiul său, — lot Sabin Că-
ţ nereuri complexe, cupru, nelor şi organizaţiilor de Orăştie se situează de l evenimente politice ale a- — Cine s-a evidenţiat în păton — iar încorporarea
j plumb, zinc in concen- partid, colectivul munci mai multă vreme printre } cestui an — împlinirea a efectuarea lucrărilor res
1 trate. în aceeaşi perioa- toresc de la I.M C. Deva fruntaşii în întrecerea i 45 de ani de la actul is pective ? TRAIAN BONDOR
î dă, productivitatea mun- se angajează să depună socialistă pe judeţ. De La ţ toric de la 23 August 1914 — Eliberarea terenului
1 cii a fost depăşită cu toate eforturile pentru ca începutul anulu-i, ei au i şi Congresul al XlV-lea au realizat-o mecanizatorii (Continuare în pag a 3-a)
ţ 11 393 lei pe lucrător, în cinstea apropiatei dobîndit rezultate de ) al P.C.R. — cu rezultate
i Raportînd îndeplinirea noastre sărbători naţio prestigiu, sarcinile de \ cît mai frumoase în mun
i înainte de termen a nale de la 23 August plan pe trei ani şi şapte i că — cooperatorii, meca
\ planului pe 8 luni să-şi îndeplinească sarci luni fiind îndeplinite cu } nizatorii şi specialiştii din
i Comitetului C e n t r a l nile de plan pe opt luni, 58 de zile mai devreme, ) Consiliul unic agroindus
[ al partidului, tovarăşului iar planul pe întregul an iar pe şapte luni din a- ţ trial Dobra acţionează cu
1 Nicolae Ceauşescu, ,Mi- să fie realizat la toţi in cest an cu 23 zile în a- i
ţ nerul de Onoare" al ţării, dicatorii pînă la Congre vans. în perioada care a J hărnicie şi răspundere pen
I minerii de la I.M. Barza sul al XlV-lca al Parti trecut d'n cncinal, la V tru realizarea lucrărilor ce
\ se angajează să susţină dului Comunist Romăn. „Plafar" Orăştie s-a rea- i se cer efectuate în această
lizat o producţie marfă \
i prin faptele lor de muncă perioadă pe ogoare — eli
J Hotărîrea Plenarei C.C. al Producţia marfă suplimentară în valoare 1 berarea terenului de paie
\ P.C.R. din iunie a.c. pri- de 28,4 miloane lei. ) şi însămînţarea culturilor
i vind realegerea tovarăşu- şi exportul — într-o telegramă adre- \ duble. Din situaţia opera
l lui Nicolae Ceauşescu, la sală Comitetului Central ( tivă ta zi rezultă că uni
I Congresul al XlV-lea, în îndeplinite înainte al partidului, tovaiăşului ? tatea agricolă din Lăpuş-
^ funcţia supremă de se Nicolae Ceauşescu, corni- I nic a încheiat cele două
tetul de partid, consiliul ţ
cretar general al Parti de termen lucrări, toate paiele fiind
j dului Comunist Român. oamenilor muncii se an- t aduse în baza furajeră a
gajează, în numele între- ţ cooperativei şi însămînţîn-
Forestierii hunedoreni gului colectiv, ca la mă- \ du-se întreaga suprafaţă
( Mai multe materiale acţionează cu pasiune şi rea ţa noastră sărbă- l planificată. Gheorghe Taş-
| de construcţie dăruire muncitorească toare naţională de la 1 cov, inginerul şef al uni
23 August să rapor- }
pentru îndeplinirea sarci
tăţii, ne spunea:
nilor ce le revin în do teze îndeplinirea pla- 1 — Secerişul, eliberarea
!| Puternic mobilizaţi de meniul valorificării supe nului pe 8 luni, iar } terenului, arăturile şi în
l îndemnurile şi chemări- rioare a „aurului verde" în cinstea Congresului al sămînţarea culturilor duble
1 le secretarului general al din judeţ — se arată în XlV-lea al Partidului s-au desfăşurat în flux.
i partidului, t o v a r ă ş u l tr-o telegramă adresată Comunist Român, planul Imediat după combine au
\ Nicolae Ceauşescu, comu Comitetului Central al pe întregul an. ^ intrat în lucru presele de
Preocupare permanentă, prioritară pentru
îmbunătăţirea calităţii produselor
în documentele progra tehnic al produselor — din toate domeniile la ni în spiritul acestor cerin
matice pentru Congresul sublinia secretarul general velul celor mai bune pro ţe şi orientări am urmărit
al XIV4ea al partidului al partidului, tovarăşul duse pe plan mondial şi cum se acţionează la în
se subliniază necesitatea Nicolae Ceauşescu. Avem cu multe produse să ne treprinderea „Marmura" Si-
de a se acţiona cu toată rezultate bune, dar mai putem situa pe primul plan. meria, unitate al cărei co
fermitatea şi răspunderea avem mult de făcut — şi, Produsele româneşti să lectiv muncitoresc este re
în vederea creşterii nive în acest domeniu, nicioda poată să spună: pe locul cunoscut pentru strădaniile
lului tehnic şi calitativ al tă nu vom putea spune şi I ne aflăm noi, produsele pe care le face în vederea
produselor. „în toate do nu trebuie să fim mulţu realizării sarcinilor de
meniile este necesar să se miţi cu ceea ce realizăm 1 din România, realizate de plan, în condiţiile respec-
acorde mai multă atenţie Permanent trebuie să acţio muncitorii care sînt stă-
îmbunătăţirii calităţii ac năm pentru o calitate mai Pîni şi proprietari — şi GH. I. NEGREA C.S.V. Călan. Aspect de muncă la maşina de turnat
tivităţii şi producţiei, ridi bună, pentru ridicarea ni făuresc produse de înaltă fontă pc bundă. Foto NICOLAE GHEORGHIU
cării nivelului calitativ şi velului produselor noastre calitate". (Continuare în pag. a 2-a)
