Page 94 - Drumul_socialismului_1989_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Patrie nemuritoare Cu rădăcini yibrînd în infinit .
Ca un poem frumos de înălţare;
DAVID RUSU DUM1NIC
îmi curgc-n vene tumultuos un rîu
'W Purtînd cu cl poveri do ierburi grase • 11,31
Cum curg în snopi mari holdele dc
grîu Mă dărui ţie lor. * Tc
In miezul verii-n arii luminoase. ghiozdan
Mă dărui ţie lor". Ulti
In gîndul meu port mari păduri dc tei Cu lumina din gînd 12.25 Sul
Şi basmul lor nicicînd nu se încheie eu toate visele ce stau dc veghe •i îtoric !
Prin ramuri verzi din care hunii mei la hotarele împlinirilor salului •
Creaţia artistică hunedoreană — mărturie îmi dăruiesc a nemuririi cheie. cu bucuria dc a avea o ţară 13,05 Alt
cu fiorul fiecărui anotimp * Conceri
a anilor luminoşi ai socialismului Lumina lor mă-neonjură mereu ea astfel; oraş pc
socialism:
Ca soarele în miezul cald de vară pe trunchiul tău de credinţă * Miorii
să-mi pot încrusta propriul cinice
Un curcubeu desprins: din trupul meu
0 ardentă iubire de semeni Cc-mi limpezeşte dragostea de ţară. pe care rostindu-ţi-1 * Desene
Melodii
cu fiecare cuvînt
pe tine să te rostesc, Patrie. te sprijin
Stejar înalt pe creste de granit
eroic, de împliniri socialiste, zul metaforei şi nUmai ea E Neamul meu eu fruntea pînă-n soare ION TAGIRTA tău păn
este o coordonată funda­ îmi redă ipostazele mereu muzicale
mentală a creaţiei dv. Cum fascinante ale scrisului meu vonfe ani
se exprimă ea in proză ? poetic. Eu sînt un hunedo- NOTE DE LECTURĂ mc eonii
- Am scris numeroase rean cu mîndria că m-am Melodii
reportaje (cu un plus de ne­ născut şi trăiesc, am o şan­ Sanda L<
cesar lirism), inspirate din să Aici. Ca instructor prin­ Mircea Motriri „ Fereastră spre inima Bucovinei u luri muzi
imediata realitate, care şi-au cipal la Centrul de cultură * Telesp
citai * î
găsit locul în reviste. In ele şi creaţie „Cîntarea Româ­ spectatori
se oglindesc grăitor, cred, niei" Hunedoara scriu şi sce­ In ultima vreme, ne-a roneţului". Mai departe, copilăriei", „Umbre colo­ T e I e j u i
contemporanii mei, mineri, narii, librete, piese de tea­ fost dat să luăm cunoştin­ reporterul se întreabă „de rate", se integrează firesc Cîntarea
metalurgişti, toţi ceilalţi. Dar tru (scurt, poetic), spectaco­ ţă de tot mai multe apari­ unde or fi găsit acei meş­ în: cuprinsul cărţii, repre­ magiul Ji
am preferat să tipăresc pri­ le de poezie şi muzică, texte ţii editoriale care eviden­ teri anonimi albastrul atît zintă pagini cu semnifica­ rului iubi
ma carte de reportaj din pentru grupui „Canon", de ţiază în paginile lor fapte, de rar al Voroneţului, cînd ţii deosebite, care cuceresa artistic: ,
ceea ce numesc eu o Hu- brigadă etc., multe dintre a- împliniri şi oameni — eroi Bucovina se scaldă în ver­ cititorul, îl fac să vadă lui". Cop
nedoară culturală. Să aduc cesteo aducîndu-mi satisfac­ ai timpului nostru. €artea de, cînd Bucovina este o „Steaua Putnei" şi „Poar­ U.R.S.S. (
un argument că Hunedoa­ ţia unor premii în marele de faţă, semnată de tînă- patrie a pădurilor. Buco­ ta lunii", îi oferă posibili­ ren, Mai
ra nu e doar un oraş in­ Festival naţional „Cîntarea rul reporter Mircea Mo- vina e o caldă mîngîicre tatea să-şi plimbe privirea, ianni, Li
dustrial, ci şi unul cultural. României". Hunedoara so­ trici, este una dintre cele a cerului şi o întîlnire în­ prin această lume mirifi­ va, Galii
Va fi cartea „Declaraţie de cialistă, Ţebea, Costeştiul, mai reuşite atît prin des­ tre cocorii de departe şi că, cu frumoase şi trainice Anna Cai
EUGEN EVU dragoste", în curs de apari­ Valea Jiului, Colanul, pădu- crierea acestei părţi de ţa­ luminile Sucevei şi Mol­ îndeletniciri. Aflăm că o- Longo •
— Eugen Evu sînteţi cunos­ ţie la Editura „Eminescu". renii, Orăştia şi Zarandul, ră, eît şi prin puterea de dovei". larii Bucovinei au creat nai.
cut cititorilor in primul rind Mă aflu acum 'înaintea de­ toate aceste locuri cu oa­ redare a unor locuri pline Entuziasmul de care este peste 300 de modele de
ca autor de poezie cu pro­ butului cu primul meu ro­ menii lor se regăsesc trans­ de rezonanţă şi de frumu­ stăpînit Mircea Motrici se ceramică, obţinînd multe LUNI,
funde accente patriotice. man, inspirat din viaţa şi figurate, .trecute prin pro­ seţe. dovedeşte de bun augur, premii în cadrul Festiva­ • 19,0
— După 15 ani de Ia de­ munca energeticienilor: „Riul pria-mi sensibilitate în crea­ Autorul îşi începe scrie­ are tensiune, frumuseţe, e- lului naţional „Cîntarea 19.25 Cti
butul editorial, pot spune aruncat peste umăr". Acest ţia mea. In cinstea măreţu­ rea cărţii, de unde cre­ chiiibru, nobleţe. Gitindu-i României". Oricine citeşte de >
că poezia mea, încă de la roman va fi, de asemenea, lui August şi în întîmpina- deţi ? Chiar din turnul de cartea, ne-am convins că această carte simte „Foş­ - !- ii
„Toate iubirile" (1974) a ur­ o dovadă a implicării mele rea Congresului al XlV-lea control al Taromului Su­ Mircea Motrici nu desco­ netul Bucovinei" aproape, proa\-«.pe
mat „instinctiv", apoi adu- în realitatea pe care o trăim. al partidului, scrisul meu cevei, la vremea cînd un peră peste noapte Buco­ al acestui colţ de ţară cu xaur fo
cînd o conştientizare pro­ Anul acesta, spre toamnă, c u n o a ş t e tensiuni înal­ avion se apropie de poar­ vina, ci o păstrează de ochii deschişi în acorduri­ Industria
prie, cîteva coordonate idea­ voi reveni însă la „prima te. In el se reflectă contem­ ta albastră a Bucovinei. multă vreme în suflet, o le baladei lui Ciprian Po- prioritare
tice clare: fascinaţia pen­ dragoste" a mea, prin vo­ poranii mei, animaţi de înal­ Chiar din aceste pagini, a- simte în priviri tot mai rumbescu. Editura Emincs- lojile fo
tru trecut (in fericitul meu lumul de versuri „Acasă, în tul crez de constructori ai flăm că „Ochii oamenilor frumoasă, mai împlinită cu în colecţia „Azi" ne-a al revolt
prilej de a mă fi născut şi Transilvania", titlu, cred, su­ viitorului luminos al plaiu­ acestor locuri erau obiş­ şi mai cuprinzătoare. Cele pus în faţă o carte auten­ Din Iunie
aparţine unui teritoriu geo­ gestiv. rilor hunedorene. nuiţi numai cu cerul Bu­ patru capitole — „O nouă tică, plăcută. * 21,30 i
grafic şi spiritual, istoric pri- - Abordarea literaturii Interviu consemnat de covinei, eu privirile înfip­ heraldică", „Sate fără ho­ ţie, du!
vifegiat) şi pentru eroi ai a- pentru copii presupune o VIORICA ROMAN te în cupola mirifică a Vo- tar", „Oraţie de nuntă a MIRON ŢIC Versuri p
cestui ţinut, deci ai Neamu­ mare responsabilitate dato­ luţionare
lui, ca dacii, Corvinii, Horia rită rolului său educativ. jurnal.
şi lancuj dragostea şi res­ Ce preocupări aveţi în acest
pectul pentru contemporani domeniu ?
şi faptele lor. Am căutat me­ - Prima carte pentru co­
reu să mă inspir, să reţin pii a avut un ecou deose­
mai precis fabulosul, sem­ bit în municipiul nostru, s-a
DEVA :
nificaţiile profunde, grele de epuizat foarte repede şi E- Umui b
metaforă, să nu mă pierd ditura „Ion Creangă" mi-a IIUNEDO.
în declaratîvism, în mrejele cerut, în consecinţă, un alt vulpea ci
retorismului, în conjunctural. volum. El va apare la anul A); Iubiri
dern — 1
Poate chiar titlurile cărţilor şi am emoţii grozave, de­ mul păm
mele spun îndeajuns: „Toate oarece copiii sînt cei mai mul iub
(Flacăra);
Iubirile”, „Muntele mioritic", formidabili şi sensibili citi­ „Răscoala", lucrare a Măria- şi
„Cu faţa spre stea", „Soare­ tori. Cum vedeţi, îmi place Tranzistoi
le do andezit", „Ţara poe­ să vorbesc mai ales despre artistului plastic Ion Vaca iţa <
ici»
mului meu”, „Aur heraldic" şi pentru viitor, deoarece Tengheru, prezentă pe Ni e);
irg
ş.a. Paralel, am căutat să cred că astfel mă definesc simezele expoziţiei de rea,.. LVI
vibrez şi pe alte coordona­ mai bine. Că poezia mea, pictură şi sculptură con­ secret 0
te, care, în fond, adîncesc dar şi proza vor deveni o CAN :
(Luceafăr
un univers liric cert: al a- ardentă, indestructibilă iu­ temporană hunedoreană şapte păi
partenenţei mele definitive bire de semeni, de patrie. „Trepte ale devenirii PETRILA
la un loc şi spaţiu anume, - Poet prin excelenţă, noastre", deschisă !a lor tîrzil
ANINOAS
dacă pot spune tritemporal: cum vedeţi raportul intre Galeriile de artă din Brahms?
din trecut, în prezent, spre metaforă şi realitate ? URICANI
viitor. - Trebuie să vă spun că municipiul Deva. Babuşcă (
d
Şeriful
— Apartenenţa la un timp tocmai realitatea este mie- III (Steai
RABARZ»
ritului
(Minerul)
„ Casa Cărţii “ - o nouă şi parte de
I-I
ţuită,
canţă la
GERMISA
reprezentativă instituţie culturală tenire c
(Centrul
creaţie „
In anul Congresului al de o librărie expres, care niel“);
XlV-lea al partidului şi al pune la dispoziţia publi­ netou
B R A Z
celei de-a 45-a aniversări cului cursuri universitare, CALAN :
a revoluţiei de eliberare tablouri, cărţi şi- albume Universul „în care nu povestesc pe un fundal bal" atmosfera psihologi­ bolistica încărcată anulea­ doctore ?
socială şi naţională, anti­ de artă, discuri de muzi­ s-a întîmplat nimic" este imagistic orientat în alte că apăsătoare, invazia vi­ ză progresiv tensiunea pro cultură Roi
T
tarea
fascistă şi antiimperialistă că populară, uşoară şi cla­ o scenă pe care, acceptînd direcţii psihologice, iar sului în realitatea visceral dusă de interferenţa vi­ RIA: Tot
de la 23 August 1944, har­ sică. viaţa „aşa_ cum este", ra­ fluenţa este înlocuită cu o trăită a personajelor, hime­ braţiilor pasiunii neîmpli­ * Intimi
ta spirituală a judeţului De asemenea, pentru a finata „balerină mecanică" desfăşurare modulară a te­ rele si obsesiile transfor­ nite a Dariei Manzu cu (Mureşul)
(Lumina).
s-a îmbogăţit cu incă o in­ veni in intimpinarea cum­ îşi împarte paşii dinainte melor, Ia fel de importan- mate în combustibil exis- trăirile prinţului Lai Can-
stituţie culturală. părătorilor, s-a amenajat dictaţi între întoarcerea în tacuzino, incapabil să
Nu poate decil să ne un stand permanent ex­ mediocritatea orizontului transforme reveriile ero­ VRE
bucure faptul că şi în De­ pres ce oferă „cadouri es­ „hei-metic închis" şi mira­ CRONICA FILMULUI tice în realitate.
va se poate vorbi la pre­ tivale" cuprinzind ultimele jul „porţilor mari", larg Registrele interferate, al­
Pentru
zent despre existenţa CA­ apariţii editoriale. deschise către moarte. ternanţele continue de at­ instabil
SEI- CĂRŢII, Instituţie ce Dispunînd de un perso­ Dintr-o materie epică mosfere, spaţiile convie­ ros. Pe
constituie prilej de mîn- nal cu o înaltă şi compe­ de observaţie realistă (Mi- Noiembrie, ultimul bal ţuind (al reveriei, al mi­ dea ploi
drie pentru orice oraş al tentă pregătire profesiona­ hail Sadoveanu — „Locul zeriei şi al naturii — loc aversă,
cărcări
ţării, în care fiinţează o a- lă, ce dă dovadă de ama­ unde nu s-a întîmplat ni­ de contemplaţie şi „poar­ lat grind e
semenea unitate. bilitate şi promptitudine în mic"), Dan Piţa a extras te In economia caracteri­ tenţial domină şi ordonea­ tă" spre o altă lume) şi tltătiie di
Foarte bine structurat, servire, avem convingerea datele unei construcţii dra- zării sociologice a unei ză povestirea. Metoda, im­ schimbările de perspectivă ore pot c
noul complex, situat în că in scurt timp noua Casă maturgice cai*e mizează lumi măcinate de banali­ pecabilă în sine, duce însă temporală se consumă în mp. Vînt
derat,
c
centrul municipiului reşe­ a cărţii va fi cunoscută şl exclusiv pe virtuozitatea tate şi renunţare, abundînd la o fişă psihanalitică, nu ultimă instanţă, pentru a locale d.
dinţă de judeţ, dispune de recunoscută drept o insti­ stilului şi capacitatea ima­ în vieţi în tonus minor, la emoţionanta transfigu­ face să transpară prin o- din sectoi
papetărie, librărie de car­ tuţie culturală de presti­ ginii de a face „compozi­ dar parazitînd prin egala rare a temei „răului" apa­ pacitatea „locului" şi „oa­ peraturile
cuprinse
te şl, o dată cu darea In giu a judeţului. ţie". Trăirea directă este lor întindere „morala" rent inofensiv, ucigător în menilor" mecanismul care grade, ii
folosinţă, zilele acestea, DAN CAMPEAN înlocuită de simulacre ale principală. fond. poate distruge o iubire. filtre 21
acţiunii, evenimentele se In „Noiembrie, ultimul Răceala stilistică şi sim­ GHEORGHE POGAN