Page 97 - Drumul_socialismului_1989_08
P. 97
U R A
$@C& PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ! Toate posibilităţile cît mai bine folosite
La înfăptuirea progra ne, ovine, păsări), 189 hec tuite din cetăţeni respec
mului propriu de autocon- tolitri lapte, 1150 kg lînă, taţi de semenii lor sprijină
fa. ducere şi autoaproviziona- 22 000 ouă, 1 076 kg miere consiliul popular în ac
re oraşul Orăştie participă de albine şi alte produse. ţiunile de acest fel. Con
pe mai multe căi: cu pro lor populaţiei nu se ridică tractanţilor de produse
„Contribuţia gospodării
ducţia vegetală şi anima
le-am atribuit, din terenul
S O C I A L I S M U L lieră realizată de unităţile faş, vicepreşedinte al Bi consiliului popular, loturi
la nivelul planului — spu
agriculturii socialiste, prin
de pămînt spre a produce
ne tovarăşul Radu Tru
furaje. Căutăm pe diferite
gospodăriilor
contribuţia
căi să sporim contribuţia
populaţiei,
efortul
roului executiv al Consi-
prin
propriu al unor unităţi
fondul de stat.
de consum colectiv şi de gospodăriilor populaţiei la
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C alimentaţie publică. Nu Autoconducere O altă formă prin care
ne-am propus să ne ocu contribuim la înfăptuirea
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N păm în rîndurile de faţă Autoaprovizionare programului de autoapro
de contribuţia unităţilor vizionare este cea prin
agriculturii socialiste. O gospodăriile anexă ale*u-
experienţă bună şi rezul liului popular orăşenesc, nităţilor de consum co
Anul XLI, nr. 9 883 MARŢI, 29 AUGUST 1989 4 pagini - 50 bani dar căutăm şi aplicăm di lectiv. Cantina întreprin
tate pe măsură a căpătat
oraşul şi în privinţa con ferite forme de stimulare derii mecanice, cea a în
tribuţiei celorlalţi doi a cetăţenilor pentru a-şi treprinderii „Vidra" au
factori la autoaprovizio- spori contribuţia cu pro asemenea gospodării eu
nare. duse la autoaprovizionare. efective de cîte 400 de
PLANUL - REALIZAT EXEMPLAR ! De la gospodăriile popu Contractanţilor cu statul porci, cea a întreprinderii
laţiei s-au predat pînă le-am livrat cîte doi purcei chimice arc şi ea o gos-
pîna la Congresul al XIV - fea pe întregul an acum la fondul de stat şi — unul pentru contract şi ION CIOCLEI
unul pentru propria gos
de autoaprovizionare 9,5
tone carne (bovine, porci podărie. Colective alcă (Continuare în pag. a 2-a)
Munca la calea ferată înseamnă i'Jhţ.i ' m■ m
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
4
răspundere, devotament, dăruire ■ ■' i: ^
Şi în faţa lucrătorilor gură un transport fluent, Despre colectivul de Ritmuri bune de lucru la recoltatul
din ramura transporturilor în deplină siguranţă, zi şi muncă de la depoul C.F.R.
pc calea ferată se pun noapte, pe orice vreme. Simeria, tovarăşul Petru
sarcini cu totul deosebite. — De la începutul anu Dănuţ, secretarul organi cartofilor, la celelalte lucrări de sezon
In proiectul Programului lui la zi — ne spunea in zaţiei de partid, vorbeşte
— Directivă pentru Con ginerul Iacob Dimulete, cu multă căldură. început cu cîteva zile în inginerul şef al unităţii — lucrările de scarificare;. a-
gresul al XlV-lea al parti şeful staţiei Simeria-călă- — Mecanicii de locomoti urmă, recoltatul cartofilor străduindu-ne să efectuăm răturile, pregătirea palului
dului se subliniază: „O- tori — ne prezentăm cu vă, ajutorii de mecanici, se desfăşoară în ritm sus la timp şi de cea mai bu germinativ şi semănatul
biectivele de bază în do indicatorii de plan înde lucrătorii de la întreţine ţinut la C.A.P. Sîntandrei, nă calitate, aşa cum ne în plantelor pentru nutreţuri
meniul transporturilor sînt pliniţi şi, în bună măsură, re şi reparaţii îşi fac cu unitate care în acest an demna secretarul general masă verde. Mai acţionăm
folosirea intensivă a mij depăşiţi. La tone expedia prisosinţă datoria. Zeci înregistrează rezultate bu al partidului, tovarăşul şi la recoltarea şi depozi
loacelor din dotare, opti te — 102,62 la sută, sar de trenuri de marfă ne la toate lucrările din Nicolae Ceauşescu, în cu- tarea unor catego- • de
mizarea fluxurilor şi acce cina statică pe osie — şi călători sînt remorcate campanii, producţii fru vîntarea la recenta Plena furaje. Căutăm să gani-
lerarea operaţiunilor de 100,48 la sută, tonajul brut moase la majoritatea cul ră a Consiliului Naţional zăm cît mai temeinic acti
încărcare-descărcare, eco zi şi noapte pe drumurile turilor. în brigada Sîntan al Agriculturii, Industriei vitatea, pentru a menţine
nomisirea carburanţilor şi de fier ale ţării, în depli drei se aflau la lucru me Alimentare, Silviculturii şi ritmurile de lucru planifi
energiei electrice. In sec nă siguranţă a circulaţiei. canizatorul Alexandru De- Gospodăririi Apelor, să cate.
torul feroviar — care va Complexul Datorită conştiinciozităţii teşan, care acţiona cu ma punem bazele unor produc într-adevăr-, la elibera-
reprezenta în continuare C.F.R. Simeria cu care muncesc Izidor şina de scos tuberculii şi ţii superioare la hectar.
principalul mijloc de trans Dumitrescu, Laurean Mo- numeroşi cooperatori, în Astfel, în flux cu elibera M1RCEA LEPADATU
port intern — se va pune dol, Victor Istrate, Florin frunte cu brigadiera Ma- rea ultimelor, suprafeţe de
accentul po creşterea vi pe tren de marfă — 107 la Trie, Nicolae Ciocan, Ioan rioara Iovan. Aflăm că teren de paie, se execută (Continuare în pag o 2-a)
tezei de circulaţie şi îm sută. In aceeaşi perioadă, Grăciunică, de fapt între printre primii care au ter
bunătăţirea indicilor de staţionarea vagoanelor Ia gul colectiv al depoului, minat de recoltat carto m
utilizare a capacităţilor do încărcare-descărcare s-a ne prezentăm cu rezultate fii de pe parcelele repar
transport". redus cu peste 6 la sută. bune în realizarea sar tizate se numără coopera
Toate aceste orientări Aceste realizări sînt re cinilor de plan : parcursul torii Candin Bădău, Elena
capătă zi de zi conturul zultatul muncii întregului mediu al locomotivelor — Branga, Ioan Şufană, Vio
faptelor prin munca devo colectiv al staţiei, din rîn- 102,24 la sută, tonajul me rica Gabor şi alţii. Re
tată, responsabilă a lucră diu pe tren de marfă — marcăm faptul că recolta
torilor ceferişti din marele dul căruia se remarcă în 100,78 la sută, productivi- de cartofi este operativ
nod care este Gomplexul mod deosebit Mircea Spi- transportată la centrele de
C.F.R. Simeria. La trans nean, Romulus Boian, Io- GH. r. NEGREA, legume şi fructe, iar tu
portul de călători şi de sif Toma, Dumitru Cosma, IOAN .JURA berculii destinaţi seminţei
mărfuri, la depoul de lo Toma Tănase, Constantin corespondent sînt depozitaţi în condiţii
comotive şi revizia de va Bostan, mereu prezenţi la optime.
goane, la celelalte puncte — Acţionăm însă pe mai
de lucru, ceferiştii sînt panoul de onoare al muncii multe fronturi '•de lucru,
permanent la datorie, asi- ceferiste. (Conlinuaro în pag. a 2-a) — sublinia Maria Nicolae,
\N
V
Bucuria de a ajunge
oamenii, laptele lor de munca, ia sufletele oamenilor
de înalt patriotism pentru cititori sînt şl „A- ditoriale. Scriitori prefe
genda
care
raţi".
bibliotecii",
cuprinde buletinul noută Despre eficienţa muncii
de informare. împreună cu ţilor editoriale, listele cu educative desfăşurate in
colega mea, Elvira Coicu- lecturile suplimentare re acest slert de secol de E-
lescu, şi ea de aproape comandate elevilor din milia Crişan vorbesc nu
două decenii în această toate clasele. mărul mare de cititori ce
frumoasă muncă de biblio Un număr însemnat de trec pragul biblioteci!
tecară, sintem bine primi acţiuni cu cartea sînt de (peste 2 300 anual), indi
te şi chiar solicitate In dicate evenimentelor din cele de atragere a popu
unităţile haţegane pentru viaţa partidului şl poporu laţiei la lectură, de 20.
acţiunile pe care le or lui nostru. Prin profundul Toate aceste realizări au
ganizăm. Este o bucurie lor Hor patriotic s-au im făcut ca in Întrecerea cu
cu totul aparte cînd simţi pus atenţiei cititorilor ma celelalte instituţii de pro
că activităţile iniţiate, mal nifestările dedicate sărbă fil din judeţ, biblioteca ha-
ales cele cu caracter pa toririi a 45 de ani de la fegană să se situeze me
triotic, ajung la sufletele măreţul act istoric de la 23 reu pe locuri fruntaşe. Şi
oamenilor". August 1944. De doi ani asta pentru că toate ac
Emilia Cri şan lucrează Calea spre sufletele oa au fost iniţiate „Zilele cărţii ţiunile sînt gîndite cu răs
la Biblioteca orăşenească menilor nu este simplă. agrozootehnice". In cadrul pundere. Majoritatea sînt
Haţeg de 25 de ani, de Ea presupune pasiune, o lor sînt realizate, timp de manifestări complexe, rea
la absolvirea şcolii tehni pregătire multilaterală şi o trei zile, prezentări de lizate in colaborare cu
ce de biblioteconomie, cînd idocumentare la zi cu nou cărţi, dezbateri, intilniri ca alţi factori educativi din
a fost repartizată aici şi tăţile din toate domeniile, redactori de la Editura oraş, primind un larg ori
a rămas să-şi împlinească grijă pentru realizarea dia „Ceres", la unităţile cu zont educativ, un grad ri
pasiunea pentru activita logului cu cititorii, a ac profil agricol. La ridicarea dicat de alractivitate. In
tea cu cartea, atrasă da ţiunilor cu cartea. Merită gradului de cultură al oa reuşita acestor manifestări
nevoia de informare şi se amintite sursele de infor menilor muncii de la îşi spun cuvîntul compe
tea do noutăţi manifesta mare puse aici la dispo cooperativa „Bucura", un tenţa profesională, dragos
te de localnici. ziţia cititorilor - fişiere te aport deosebit are _ şf tea şi respectul pentru oa
„Am satisfacţia că în a- matice pentru invăfămin- cursul susţinut — în cadru! meni ale bibliotecarei E-
cest timp am pus la punct tul politico-ideologic, in universităţii cultural-ştiin- milfa Crlşan, materializate
biblioteca în conformitate sprijinul producţiei şl cel ţifice a Centrului de cul in răbdarea şi tactul cu
cu normele de clasificare. bibliografic al Festivalului tură şi creaţie „Cîntarea care le îndrumă lectura. Ferma nr. 8 a A.E.S.C.TI. Deva. Frăgu|a Pricope trans
Oamenii dispun acum de naţional „Cîntarea Româ României" Haţeg — de E- portă o nonă cantitate de roşii ce se livrează bcnclicia-
un complex şl util sistem niei". Instrumente utile milia Crlşan: „Noutăţi e- VIORICA ROMAN riIor ‘ Foto NICOLAE GHEORGH"
