Page 102 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
GÂM^ANIA AGRICOLĂ (DE TOAMNĂ
Toate forţele umane şi mecanice • 13,00 1
La sfîrşit c
mobilizate la stringerea recoltei * Pagini r
Reportaj dir
Mari disponibi ■ ci icwiiuiim ca COntlilUă socialistă a
cîk. pentri
f şi semănatul griului! noza meteo
punerea în evidenţă a a pregătirii profesionale tombrie * î
gistralele d
universul d'
(Urmare din pag. 1) canizatorul Ioan Murgoi, ma| * Melo
rezerve de materii prime a oamenilor muncii fel am reuşit să asigurăm coordonat şef al unităţii, * Toamna i
îndeaproape
de
inginerul
ritmuri bune la semănatul însămînţa grîul. Remarcăm ment poetic
(Urmare din pag 1) din tată-n fiu, astăzi me (Urmare din pag. 1) duce pînă la aplicare, re orzului, pe care l-am în grija celor doi pentru res * Din Fono-
seriaşi de nădejde într-o zultatele obţinute fiind cheiat pe toată suprafaţa pectarea densităţii şi adîn- aur • 14,4
aduc, zi de zi, geologii, zonă în care, pînă mai din toate atelierele şi verificate de o comisie planificată, să apropiem cimii stabilite la semănat. politică •
minerii şi sondorii din ieri, se practica doar creş din cele mai diverse pro special constituită în a- de finalizare şi însămîn- în acelaşi timp, se ac derea pro
toate grupele ce alcătuiesc terea animalelor şi lu fesii. Altul este cel de cest seop. ţarea griului". ţiona la transportul din 19,00 Teleju
Brigada geologică comple crul Ia pădure. Contri policalificare în meseriile In lumina proiectului Sub tricoloi
xă Teliuc. . „Constituie un buţia lor la creşterea bazei de lăcătuşi, sudori, meca Programului—Directivă şi Intr-adevăr, am avut pri cîmp al finului rezultat steag • 19
motiv de justificată mîn- de materii prime a ţării nici pentru maşini şi uti a Tezelor pentru Congresul lejul să constatăm hărni după efectuarea celei de clopedia i
drie pentru noi, menţio se traduce în plusuri de laje pentru instalaţii de a XlV-lea al partidului şi cia, răspunderea şi dărui a doua coase pe fîneţele cursul de oi
terpretare i
na geologul Emil Florea, 18 m.l. la suitori şi 2 ridicat, fochişti şi labo în viitor perfecţionarea rea patriotică dovedite In şi pajiştile naturale. Trans uşoară roi
faptul că în grupa de la m.l. la galerii, obţinute în ranţi, ce cuprinde 56 de pregătirii profesionale va această campanie de me portul ■ se executa cu
Celese — Cerişor activea nouă luni din acest an. muncitori. Ţin să. precizez sta în centrul preocupări canizatorii şi cooperatorii platforma unităţii, dar şi Mamaia '8
* 21,05
ză sondorii şefi Sab,in Elemente noi în acti că au fost luate toate mă lor organelor şi organi de aici, dar şi de elevii cu atelajele membrilor „Alo, taxi !
Cosma şi Ioan Paraschiv, vitatea colectivului brigă surile pentru ca cele două zaţiilor de sindicat de la şcolii generale din co cooperatori, Traian Gos-
ocupanţii, în această or zii aduc cei ce muncesc cursuri să se desfăşoare I. L. Ghişcădaga — Deva. a studiouriL
Premieră T
dine, ai primelor două lo în zona Cioclovina. Sub în cele mai bune condiţii. Astfel, în anul viitor vom mună care au fost mereu tescu, Avram .Mihăilă, Ioan Telejurnal.
curi în întrecerea socia conducerea şefului de gru Astfel, temele înscrise in organiza cursuri de poli alături de părinţii lor, Rădău, Petru Achim, Ioan
listă pe întreprindere. îi pă, ing. Benone Lozici, programă sînt predate de calificare în 5 meserii, iar sprijinindu-i la stringerea Firidon, Petru Bogdănescu
urmează în hărnicie şi minerii Ioan Stingă, Sil cadre cu pregătire supe peste 400 de oameni vor recoltei. Astfel, mecani ş.a. numărîndu-se printre
dăruire in muncă sondo viu Danciu, Fabian Sav rioară, se organizează a- fi cuprinşi în cursuri de zatorul Dorel Ivănescu, la cei care «şi-au adus o con
rii din echipele conduse şi artificierul Moise Onica plicaţii practice a cunoş ridicare a calificării. în tribuţie substanţială la
de Ioan Scorobete, Ilie explorează un perimetru tinţelor teoretice însu cincinalul viitor strădaniile volanul combinei, dădea stringerea şi depozitarea
Roba, Gheorghe Suciu, virgin, pe care insă puţu şite. Pentru cursul de pe această linie se vor am zor să încheie recoltatul SELECŢIU
Petru Lăscuş; Doinei Ianc, rile şi şanţurile executate policalificare au fost ame plifica substanţial, ghidîn- porumbului pentru siloz, pînă acum a 750 tone de GRAMUL I r
programul
Daniel Grigore şi Marcel pînă acum îl atestă ca najate două săli dotate du-ne după teza înscrisă lucrare pe care o finali fibroase şi 600 tone de Audienţa Ra
Croitoru. La această dată, bogat în substanţe mine adecvat, cu material di în Tezele pentru Congre zase, pînă ieri, pe mai paie. 1 etii>' <e şti
)
cor.
fol
plusul înregistrat de ei la rale utile. Dorinţa lor dactic, planşe panouri etc. sul al XlV-lea al parti Gu bune rezultate se Rev, , lite:
lucrările de foraj se ri de a pune cit mai repede Cursurile de ridicare a ca dului : „Partidul nostru mult de jumătate din cele muncea şi în ferma de 11,00 Buletin
Din ţările s<
dică la 310 m 1. în a- în evidenţă aceste bogăţii lificării se ţin în încăperi va asigura ca întreaga 40 ha cultivate. Transpor Muzică uşoa
ceeaşi grupă, condusă de este ilustrată de execu amenajate corespunzător. clasă muncitoare să-şi tul recoltei la celulele de legume a unităţii, unde letin de ştir.
sing. Alexandru Itaţiu, tarea, suplimentar preve Cele două cursuri se vor lărgească necontenit ori însilozare îl efectuau Va legumicultoarele din for marea scenă
De la 1 la 3
muncesc şi minerii Petru derilor de plan, a 10,5 încheia la 30 noiembrie zontul de cunoştinţe, ni maţia condusă de Eugenia premieră Ra
Susan, Dumitru Onea, m.l. puţuri şi 180 m.c. a.c. velul pregătirii profesio sile Trosan, Samoilă Sa- Ciumaş, coordonate de Muzică uşo!
Adinei Onica, Beniamin şanţuri de cercetare. Nu au fost şi nu sînt nale, tehnice şi culturale, moilescu, Ioan Arghitan inginera Lidia Manolescu, tindeni ; i;
lovănescu, din echipa ar în loc de orice altă con neglijate nici cadrele cu să se ridice Ia nivelul şi Iosif Dab. Au fost rea şefa fermei, recoltau mor culturale; It
Jl5
nai;
L
tificierului Dorel lovănescu, cluzie, revenim la cele pregătire superioară. Fie unei clase muncitoare lizate în aceste zile 500 rii pe coort
depăşirea sarcinilor de afirmate la început de care şi-a asumat — în con intelectuale, să se afirme, covii şi ardeii de pe ulti voltării eco
plan „la zi" fiind de 14 ing. Cornel Milea : deşi formitate cu programul în continuare, cu şi mai tone de siloz, care ridică mele suprafeţe, precum le; 16,15 P
operete;
m.l. la puţuri de cercetare. dispersaţi în puncte de personal de perfecţionare multă putere, ca o clasă la 1 500 cantitatea de su şi varza. din ştiri; 17,
de
lucru aflate la mari dis revoluţionară, înaintată din culente depozitată în baza
Fruntaşi pe brigadă la — soluţionarea unei teme Aici şi-au dovedit hăr adresa dv.;
executarea lucrărilor mi tanţe între ele, geologii, de producţie pe care o toate punctele de vedere". furajeră. Mai subliniem nicia şi elevii. Şcolii gene scrii; 22,00
Sport;'
22,io
niere sînt cei ce mun minerii şi sondorii» din că aceiaşi mecanizatori, poetic; 21,11
cesc în echipele conduse Brigada geologică complexă rale din Beriu şi ai Şcolii dans; 21,55-
de Vasile Raba, Ioan Va- Teliuc sînt animaţi de cărora li s-au alăturat profesionale forestiere din dc ştiri.
silache,' Vasile Bîrleanu şi aceeaşi nestrămutată ho- Petru Paraschiv şi Ion Sibişel, care, în frunte
Nicuşor Roşianu, de Ia tărîre — de a contribui cu Cristinescu, au muncit cu cu dascălii lor, sprijină
grupa geologică Boiţa — forţe sporite la asigurarea o seară înainte cu plugu cooperatorii la recoltatul
Haţeg. Aproape de finele unei baze de materii pri rile în brazdă pe terenu
ultimei luni din acest al me cît mai puternice, care legumelor, rectificarea te
treilea trimestru al anului să permită dezvoltarea rile eliberate de recoltă. renurilor de pe care s-au
DEVA :
în curs, ei raportează de economiei naţionale în Pe suprafeţele bine pre strîns cartofii, sortatul mei secii
păşiri de 178 m.l. la galerii ritmul şi la nivelul pre gătite cu discurile şi ni acestora, la alte lucrări HUNEDOAR
şi 19 m.l. la suitori. conizate în documentele velatorul de Iosif Popa necesare în această pe şi ■ loden
’opatrt
I-I
Izolaţi de tumultul co programatice pentru Con şi Antonie Munteanu, me rioadă. din .jienness
gresul
al
al
XlV-lea
tidian al vieţii citadine, partidului. dern B); M,
(Flacăra) ; .
pe crestele Munţilor Poiij- Valea prafu
na Ruscăi.Ha Vadu Dobrii, (Parîng); Si
dar foarte aproape de ne Laminorul de 800 milime De pe acum—baze temeinice intervine (7
cesităţile economiei naţio tri ni C.S. Hunedoara. A De ce are Li
(Unirea);
nale muncesc Ioan Dănilă, fost încheiată finisarea şl şi Mirabcla
Avram Goleşie, Vizente pregătirea unui nou lot de recoltei de cartofi şi sfeclă toria (Culi
Goleşie, mineri, Simion laminate destinate expor CAN : Corni
Cerişeri, electrician, Vio- tului. în acţiune
LONEA : P<
rel Micloşoni, lăcătuş, oa de zahăr din anul viitor nerul); PE
meni ai locurilor, ţărani sica îşi sci
(Urmare din pag. 1) tehnice, precum şi cele (Muncitorcsi
SA : De drji
disponibile de la gospodă ca (Muncite
Organizaţia de partid — catalizatorul cu agregate complexe. De riile populaţiei să fie CÂNI: Băta
(Retezat) ; î
oarece obţinerea unei re
colte de 70 tone cartofi transportate în cîmp şi în o canţa cea ORA r
roşie);
brazdă
sub
corporate
- energiilor creatoare ale colectivului la hectar necesită peste dată cu efectuarea arătu de la Barle
Viaţa ca o p
350 kg azot, 120 kg P 0 şi rilor de toamnă, reiîun- ra) ; GER3
2 5
(Ci
(Urmare din pag. 1) adunarea generală i-a re la disciplina de producţie. sul al XlV-lea al parti aproape 600 kg K 0, iar ţîndu-se cu desăvîrşire la Răfuiala şi creţ
2
tură
marcat pe Iulian Popa, Comunişti cum sînt Io dului. în acest context, pentru realizarea unei practică ce o aplicau u- Romăniei")
temeinic pregătite de fie Mircea Andronache, Viorel nel Şoancă, Ioan Lazăr comuniştii de la cariera producţii de 100 tone ră nele unităţi agricole, unde Marla şi ii
care dată — au analizat Căinanţ, Petru Florea. ş.a au întîrziaţ uneori din Brănişca şi-au mani dăcini de sfeclă de zahăr fertilizarea organică a so Tranzistoria Den
BRAZI:
cele mai importante pro Partenie Bîc, Emanoil Be de la lucru, au înregistrat festat deplina aprobare la hectar se extrag din sol rica: CALA
bleme ale procesului de lea, Antonie Căta şi alţii absenţe nemotivate. S-au faţă de cele două docu lului se făcea după reali din Rodos -
producţie, nu la modul ce se dovedesc exemple manifestat şi atitudini de mente programatice, ex- mai mult de 400 kg azot, zarea arăturii, iar încor de culturi
aproape 80 kg P Q5,
630
„Cîntarea
abstract, ci prin prisma mobilizatoare pentru co delăsare şi dezinteres faţă primîndu-şi hotărîrea de 2 porarea îngrăşămintelor în STMER1A : [
participării comuniştilor la lectivele din care fac de sarcini,. lipsă de grijă a milita cu cea mai mare kg K 0, 160 kg GaO şi sol se realiza printr-o lu — I-II (Mu
2
realizarea sarcinilor de parte. pe linia utilizării şi în conştiinciozitate, în spi 140 kg Mg, rezultă cu cla crare suplimentară de Scufundare
dîncime (Li
plan. In învăţămîntul po- Aprofundînd analiza a- treţinerii utilajelor. Ţi- rit revoluţionar, patriotic, ritate necesitatea de a discuire.
litico-ideologic — bine supra modului cum s-a nînd seama de aceste as pentru traducerea lor în asigura o fertilizare co Fiind bine cunoscute a-
structurat pe problemele acţionat pe linia educării pecte adunarea de dare viaţă. Dînd glas voinţei respunzătoare a terenului, vantajele aplicării gunoiu
economice — .în discuţiile comuniştilor în spiritul de seamă şi alegeri a tra comuniştilor, a întregului folosind doze sporite de
individuale s-au abordat, unei atitudini revoluţio sat noului birou al or colectiv, s-a exprimat, lui de grajd şi încorpo
de asemenea, modul cum nare în muncă, adunarea ganizaţiei de bază sarcina totodată, deplina aprobare îngrăşăminte orgarîice care rării lui sub arătură, se
fiecare, membru de partid generală s-a oprit şi asu de a acţiona în permanen a Hotărîrii Comitetului să completeze cantităţile impune ca o asemenea Pw.Âu az
se implică în îndeplinirea pra unor neîmpliniri pe a- ţă şi cu mai multă efi Central privind realegerea de elemente nutritive ne metodă să fie aplicată cu fi în gener
atribuţiilor ce-i revin, spi ceastă linie. Astfel — cum cienţă pentru educarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae cesare plantelor. în scopul toată răspunderea în fie cerul va mai i
Vîntul
ritul revoluţionar dovedit au arătat în cuvîntul lor comuniştilor în spiritul Ceauşescu, la cel de al care unitate agricolă, asi- nâ la modi
în activitatea de produc Viorel Căinanţ, Partenie dragostei de muncă, de XlV-lea Gongres, în func utilizării eficiente şi in est la înce
ţie. în acest fel s-a reu Bîc, Ioan Sav şi alţii — patrie, de viitorul luminos ţia supremă de secretar tegrale a îngrăşămintelor gurînd astfel încă din nord-vest. vo f
minime
şit ca marea majoritate a pe fondul unei angajări al României — obiectiv general al partidului — organice, este foarte im această toamnă baze te între 8 şl s
membrilor de partid să generale în realizarea pla de maximă însemnătate, garanţia înaintării Româ portant ca toate cantită meinice producţiei de cele maximi
dovedească înaltă conştiin nului —• s-au înregistrat subliniat în Tezele şi niei spre cele mai înalte ţile de gunoi de grajd cartofi şi sfeclă de zahăr grade. Din
ceaţă.
ciozitate şi responsabilitate şi abateri de la normele proiectul Programului— piscuri ale civilizaţiei
în muncă. Printre aceştia comportării în muncă, de Directivă pentru Congre socialiste şi comuniste. existente în fermele zoo din anul viitor. .