Page 12 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 888 S DUMINICĂ, 3 SEPTEMBRIE 1989
1 . • ................................ 1 ft Marele Premiu"
la atletism
fe fe lD M O jR E i! S I 3 UNIVERS 0MATERIE 0 V1Â|H| a revenit din nou
Paulei Ivan
CUM C1NTA PASĂRILE? vindecare a oaselor prin MONTE CARLO 2 (A-
stimulare electrică. DUpă gerpres). — După cum s-a
SCHIMBURI DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT mai anunţat, pentru a doua
e . Luaţi o incintă de sti cum a precizat , el, osul oară consecutiv primul loc
clă, modificaţi compoziţia este supus unui proces
ROMÂNO-LIBIAN ■ ULAN BATOR. - Jam- aerului pe care îl conţi de regenerare şi remode- în clasamentul „Marelui
Premiu" al Federaţiei' in
bîn Batmunh, secretar gene ne. înlocuind azotul cu lare în tot cursul vieţii ternaţionale de atletism a
heliu, puneţi înăuntru o pacientului.
TRIPOLI 2 (Agerpres). răşului Nicolae Ceauşescu ral al C.C. al Partidului pasare şi faceţi-o să cîn- revenit sportivei românce
Paula Ivan, care confirmă
— Din partea tovarăşului şi t o v a r ă ş e i Elena Popular Revoluţionar Mon te... Veţi avea surpriza S.O.S. OZONUL I astfel înalta sa clasă, in
gol, preşedintele Prezidiului
Nicolae Ceauşescu, secre Ceauşescu, din partea sa Marelui Hural Popular al că nu-i veţi mai recu Savanţii americani au ternaţională, valoarea* şi
noaşte „vocea" — scrie
tar general al Partidului şi a doamnei Safia Far R.P. Mongole, l-a primit pe „Sciences et Avenir". A- ajuns la concluzia că di tradiţia semifondului ro
Comunist Român, preşedin kash, un salut prietenesc Qian Qicnen, ministrul afa ceastă experienţă, reali minuarea anuală a stra mânesc. In actuala ediţie.
cerilor externe al Chinei, a-
tele Republicii Socia’iste şi calde urări de sănătate flat în vizită oficială la Ulan zată de doi specialişti de tului de ozon de deasu Paula Ivan a totalizat 67
puncte, fiind urmată de
România, şi a tovarăşei şi fericire, de noi succese Bator. In cadrul întîlnirii a la Universitatea Rocke- pra Antarcticii ar putea Sandra Farmer (S.U.A.) —
contribui la creşterea ris
feller din New York, îm
Elena Ceauşescu au fost poporului român în dez fost afirmat interesul pentru bogăţeşte cunoştinţele cului de cancer al pielii, 63 puncte şi sovietica Ga-
transmise conducătorului voltarea sa multilaterală întărirea relaţiilor de priete noastre referitoare la fe la distanţe ce merg pînă lina Cistiakova — 63
Marii Revoluţii de la 1 pe calea progresului. nie dintre cele două fări. lul cum cîntă păsările. în sudul Australiei şi în puncte.
Qian Qichen a transmis lui
în ultima cursă a com
într-adevăr,
pînă
în Noua Zeelandă. Un stu
Septembrie a Marii Jama- Schimbul de mesaje a Jambîn Batmunh invitafia, prezent se credea că su diu în acest sens a apă petiţiei, disputată în cadrul
hirii Arabe Libiene Popu fost prilejuit de primirea din partea conducătorilor netele emise de păsări rut în revista britanică finalei de pe stadionul
lare Socialiste, colonelul de către conducătorul Ma chinezi, de a efectua o vizi provin direct dintr-un or „Nature". „Louis II" din Monte Car-
Moammer Al Kadhafi, şi rii Revoluţii de la 1 Sep tă în China. gan specializat (syrinx) lo, în prezenţa a 20 000
H LONDRA. - La Londra
spectatori, Paula Ivan s-a
şi că nu şînt legate de TRITON - CEL MAI RECE
doamnei Safia Farkash un tembrie a tovarăşului Miu s-au desfăşurat convorbirile fenomenele de rezonanţă CORP CERESC? impus în proba de o milă,
cald mesaj de prietenie şi Dobrescu, membru al Co între primul ministru al Ma ale ţraheei, aşa cum se fiind cronometrată în 4'24"
felicitări cordiale cu pri mitetului Politic Executiv rii Britanii, Margarct That- înţîmplă în cazul mami Potrivit datelor trans 96/100. Pe locurile urmă
lejul celei de-a 20-a ani al 6.C. al P.S.R., preşedin cher, şi Francois Mifterrand, ferelor. (Sei doi cercetă mise de sonda spaţială toare s-au situat Svetlana
versări a Revoluţiei, în tele Consiliului Central al preşedintele Franţei, consa tori au avut ideea de a americană „Voyager-2”, Kitova (U.R.S.S.) — 4'25"
crate în principal evoluţiei
52/100, Doina Melinte (Ro
soţite de ce'e mai bune u- Uniunii Generale a Sindi relaţiilor bilatorale, proble utiliza un aer cu compo Triton, satelitul natu mânia) — 4'25"56/100, Be-
ziţia modificată, tocmai ral al planetei Neptun,
rări personale, de prospe catelor din România, con melor privind perspectivele pentru a fi siguri de a- pare a fi cel mai rece verley Nicholson (Marea
ritate şi progres poporu ducătorul delegaţiei româ C.E.E. şi sistemul monetar cest lucru. corp ceresc din sistemul Britanie) — 4'27"19/100,
vest-european. Au fost exa Diana Richburg (S.U.A.) —
lui libian. ne care a participat la ma într-o atmosferă boga solar. De asemenea, s-a
minate, de asemenea, aspec tă în heliu, sunetul se constatat că în jurul lui 4'27"56/100 etc.
Mulţumind, colonelul nifestările ocazionate de te ale situajiei internaţio deplasează mai • repede, Triton este formată o In cadrul aceleiaşi re
Moammer Al Kadhafi a împlinirea a 20 de ani de nale. iar frecvenţele de rezo auroră strălucitoare pro uniuni finale, Vali Iones-
:
rugat să se. transmită tova- la victoria revoluţiei. B TUNIS. - Secretarul ge nanţă cresc; din această vocată de radiaţia mag cu a ocupat locul 3 la să
»
neral al Ligii Arabe, Chedii cauză, cei care fac scu netică la care îi supune ritura în lungime, cu re
Klibi, şi-a exprimat satisfac fundări la mari adîncimi, cîmpul magnetic al pla zultatul de 6,75 m, iar Ma-
ROMÂNO-PAKISTANEZ ţia în iegâturâ cu realizarea respirînd gaz, au întot netei ■•Neptun. Oamenii rieta Ilcu (săritura în lun
acordului libiano-ciadian pri deauna o „voce de ca de ştiinţă apreciază că gime — 6,73 m) şi Alina
vind soluţionarea paşnică a nar". Faptul că sunetele temperatura la nivelul Asaftei (săritura In înălţi
ISLAMABAD 2 (Ager tru mesajul primit şi a ru
disputei de frontieră dintre emise de păsări sînt mo solului satelitului lui me — 1,95 m) s-au clasat
pres). — Din partea tova gat să se transmită cele două ţări. Intr-o de dificate de această incin Neptun este de minus pe locul 4.
răşului Nicolae Ceauşescu, p r e ş e d i n t e l u i Nicolae claraţie dată publicităţii la tă artificială constituie 400 grade Fahrenheit. Iată ceilalţi învingători: fe
minin: lungime: Calina Cis
preşedintele Republicii So Ceauşescu expresia senti Tunis, Chedii Klibi a des dovada că syrinx-ul nu Orbita lui Neptun şi a tiakova — 6,Să m; săritura în
cris acordul ca fiind un pas
cialiste România, au fost mentelor de profundă sti pozitiv în relajiile dintre Ma este singurul organ care lui Triton se află la a- — 1,38 m; 400 m garduri :
înălţime: Sylvia Costa (Cuba)
transmise preşedintelui Re mă şi preţuire, urări de rea Jamahirie Arabă Libia produce cîntecul păsări proximativ 2,8 miliarde Sandra Farmer (S.U.A.) —
mile de Soare. Tempera
lor şi că rezonanţa joa
3 000 m: Yvonne
publicii Islamice Pakistan, sănătate, iar poporului ro na Populară Socialistă şi că şi ea un rol impor tura atmosferei lui Tri 54”60/100; (Marea Britanie) —
Murray
Ghulam Ishaq Khan, un mân prieten urări de noi Ciad. ... j ............................... tant. ton este mai caldă, fiind 9’02”58/100: 800 m: Ana Qul-
B BERLINUL OCCIDEN rot (Cuba) — 1’59”02/100; a-
cordial ' salut de prietenie, şi importante succese în TAL. - Peste 500 000 do per estimată „doar" la minus runcarea greutăţii! Natalia Li-
împreună cu cele mai bu dezvoltarea social-economi- soane au vizitat pînă în pre ELECTRICITATEA 280 grade Fahrenheit, sovskala (U.R.S.S.) — 20,03 m;
STIMULEAZĂ
ne urări de sănătate, feri că a României. . . zent expoziţia „Topografia VINDECAREA OASELOR aceasta demonstrînd, după masculin; 5 000 m: Said Aouita
părerea specialiştilor, nu
(Maroc) — 13’06”3G/100 — cîş-
cire şi succes în activita Schimbul de mesaje a terorii", organizată în fosta numai efectele energiei tlgător al „Marelui Premiu" ;
clădiro a Gestapoului, în săritura cu prăjina: Rodjon
tea dedicată propăşirii e- fost prilejuit de primirea Profesorul Jitendra Be- solare, ci şi interacţiu Gataulin (U.R.S.S.) — 5,70 m:
Berlinul Occidental. După hari, de la Universitatea 1 500 m: Abdl Bile (Somalia)
conomico-sociale a ţării, de către preşedintele Ghu cum declara unul din direc nea dintre atmosferă şi — 3’39”5G/100; săritura în lun
de prosperitate şi -pace lam Ishaq- Khan a tova torii expoziţiei, într-un inter „Javaharlal Nehru" din particulele încărcate cu gime: Larry Myricks (S.U.A.)
India, a pus la punct un
poporului pakistanez prie răşului Radu Bălan, pre viu cu agenda ADN, această nou instrument denumit energie din brîul de ra — 8,54 m; aruncarea suliţei: Brita
(Marea
Baeldey
Sîeve
nie) — 84,7G m: 110 m garduri:
ten. şedintele Comitetului de expozijie, care prezintă cri „stimulator al osului", diaţie care înconjoară Colin Jaclcson (Marea Brita
.Preşedintele Republicii Stat al Planificării, care a mele fascismului hitlerist, care va fi folosit pentru planeta Neptun şi sate nie) şi Tonic Campbell
constituie o contribuţie im
Islamice Pakistan a adre efectuat o vizită în Pakis portantă la lupta împotriva accelerarea procesului de litul său Triton. (S.U.A.) m: — ambii 13-22/100 ;
200
Daniel
Sangouma
sat calde mulţumiri pen- tan. proliferării neonazismului. (Franţa) — 20”23/100.
Cuvîntul
„înarmare"
t i începe să devină, acum. Dezarmarea — o necesitate la zi toamna anului 1986. Ro- *
mânia a redus, în mod
I un arhaism sau ceva unilateral. cu 5—10 la *
9 ce desemnează un fe- cît a bombei care a pul primul rând de către cel constituind, de multe ori, tăţirii relaţiilor de bună- sută armamentele, efec- I
J nomen care a trecut As verizat Hiroshima. Ca şl înarmaţi pînă în dinţi J punot de referinţă pentru vecinătate Intre statele tivele şi cheltuielile mi- J
tăzi cuvîntul ce exprimă cum aceasta n-ar fi de ei sînt aceia care trebuie, orice document privind europene, aparţinînd u- litare; România a ela- >
■> adevărul în materie de. ajuns, capacitatea de în primul rînd, să se dezarmarea. nor sisteme economice şi borat un program corn- <
| acumulare de arme, de „supraucidere" (din nou dezarmeze. Este meritul de necon sociale diferite", ca prim plex de dezarmare în lu- j
* diverse tipuri, este „su- un cuvînt de dată mai România este IiotSrîtă testat al preşedintelui pas spre înfăptuirea secu me care prevede lich'da- |
I praînarmarea". într-ade- recentă ! — ca şi cum O- să acţioneze — sublinia Nicolae Ceauşescu de a rităţii şi dezarmării pe rea pe etape, pînă în a- '
văr, asupra noastră. a mul ar putea fi ucis de recent tovarăşul Nicolae fi pus în lumină factorii continent; în urma unei nul 2000 a armelor nucle
» tuturor planează o forţă mai multe ori !) a ome Ceauşescu — cu toată capabili să contracareze iniţiative a României, A- are. între altele, propu- s
1 de distrugere greu de nirii sporeşte cu circa fermitatea pentru a-şi a- alunecarea periculoasă a dunarea Generală a nerile româneşti preconi
J imaginat, care se poate 1 000 de focoase pe an. duce în continuare în vieţii internaţionale spre O.N.U. a proclamat, în zează : realizarea acordu- J
I declanşa fie din eroare De notat că evoluţiile treaga sa contribuţie Ia confruntare şi război — 1970. „Deceniul dezarmă lui dintre U.R.S.S. şi
* sau accident, mistuind lu cantitative sînt însoţite realizarea dezarmării ge fenomene generate de rii al Naţiunilor Unite S.U.A. privind reducerea J
mea într-un holocaust ge- de intense dezvoltări ca nerale, şi în primul rînd ceea ce numim, pe bună 1970—1980“ ; la propune cu 50 la sută a armelor
2 neralizat. Fără posibili- litative. Se vorbeşte tot a celei nuclearo, Ia eli dreptate, „supraînarma- rea ţării noastre grupuri nucleare strategice, opri- I
! ta te de apărare, fără n'ci mai mult de moderniza minarea deplină a arme re“, în locul înarmărilor de experţi au elaborat, rea tuturor experienţelor J
J un fel de speranţă că rea unor tipuri de arme lor nucleare, a armelor nesăbuite, prezentăm un în 1972, 1977, 1982 şi 1988 nucleare, realizarea unui 9
Î planeta albastră ar mai nucleare, cum ar fi cele chimice şi Ia reducerea proiect amplu de dezar studii asupra „Consecin acord general care să '
putea supravieţui I Studii cu rază scurtă de acţiu radicală a armelor aşa- mare. ce îşi găseşte ecou ţelor economice şi sociale ducă la eliminarea tutu- |
J ' exacte, cum ar fi rapor ne. de persistenţa planu zis convenţionale, con- în marile foruri interna ale cursei înarmărilor" ; ror arsenalelor nucleare ? .
tul din 1988 asupra con- rilor de a se trece efec siderînd că aceasta co ţionale într-o serie de do în 1982, la cea de-a doua intensificarea activităţii
' secinţelor economice şi tiv la militarizarea spa respunde pe deplin inte cumente, astăzi de refe sesiune a O.N.U. consa pentru lichidarea armelor 2
I sociale ale cursei înar- ţiului cosmic, la „eficien- reselor naţiunii noastre, rinţă pentru procesul de crată dezarmării, a fost chimice şi a altor arme g
». mărilor şi cheltuielilor tizarea" armelor aşa-zis cîf şi intereselor tuturor dezarmare-pace. Astfel, prezentat documentul de distrugere în masă i
militare, elaborat în ca- clasice. categorie care naţiunilor lumii. sesiunea Adunării Gene „Poziţia şi propunerile crearea de zone lipsite j
2 drul O.N.U., din iniţiati- numai singure, odată fo Programul românesc de rale a O.N.U. a adoptat, României cu privire la de arme nucleare şi chi- f
ji va României, semnalează losite, ar produce pagu dezarmare. caracterizat la propunerea ţării noas problemele dezarmării", mice In Balcani, în alte j
î că în lume există, în ar- be şi victime cît toate prin realism, eficienţă, tre. în 1965, la eîteva luni în'cadrul căruia elimina zone din Europa şi de pe j
J senalele celor cinci pu războaiele cunoscute de capabil să răspundă de de la istoricul for al co rea pericolului nuclear a alte continente ; trecerea «
teri nucleare, cel puţin omenire pînă acum I zideratelor zilei, în con muniştilor români, punc fost înscrisă ca o cerinţă la reducerea substanţială
J 50 000 de focoase nuclea Iată de ce dezarmarea sens cu interesele majore tul de pornire al „Epocii prioritară ; în urma refe a efectivelor, armamente- 2
re, care totalizează o pu- a devenit o problemă la ale tuturor popoarelor lu Ceauşescu". rezoluţia rendumului organizat la lor convenţionale şi chel- »
» tere explozivă de un mi zi, o necesitate ce trebuie mii, este binecunoscut In „Măsuri pe plan regio Iniţiativa tovarăşului tuielilor militare etc.
ji lion de ori mai mare de- înţeleasă de către toţi. în forumurile internaţionale. nal în vederea îmbună Nicolae Ceauşescu, în d. a. ;
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea. Sabin Cerbu Ion Cioclei. Dumitru Gheonea, Tiberiu Isfrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîreob. j 44005 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, ştr. 23 August, nr. 275.