Page 14 - Drumul_socialismului_1989_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 88Î
Pag. 2

Unartist plastic hoisedorean expune CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
:
v
ia „Eforie'* Bucureşti

Dorul de a merge înainte Recolta de legume—strînsă la timp 19,20 Să
• 19,00
muncim îr
Cu mai bine de un an Deşi structurată pe trei resurse ale existenţei, picior etici
în urmă, galeriile de artă mari cicluri — Rădăcini; artistul refuză deliberat şi valorificată în întregime! saaalistc
din Deva găzduiau expo­ Minerale şi Arheologice, să o facă grandios sau dustria
ziţia de pictură „Rădă­ — expoziţia oferă posi­ triumfal. Expansiunea Pentru lucrătorii din le­ tone de legume, din care sferă de muncă responsa­ prioritare
cini", a plasticianului A- bilitatea formării unei este foarte bine dozată. gumicultura acest început 860 tone numai începînd bilă, “înecanizatorii Ion Şe- artistici
drian Samson. impresii de ansamblu a Tuşei modulate, aproape de toamnă reprezintă o pe­ Producţie
Trecută cu vederea la cărei definitorie coorda- imperceptibilă, i se opun rioadă de vîrf în activita­ cu luna iulie. Am livrat, cheleanu, Iancu Mardare, din R. P.
timpul respectiv, din mo­ nată este viziunea uni­ răzvrătite ritmuri. Orga­ te. Prioritatea o deţine, printre altele, 200 tone de Ion Timiş şi Mihai Cheres- Premieră t'
tive pe care autocritic ni tară asupra elementelor nicului îi este opus a- fireşte, strîngerea recol­ varză, 170 tone de ceapă, teş, cărora li se alătură Iul familie
le asumăm, ne facem o esenţiale ale multimile­ morful. Cromatica rece, tei de legume şi livrarea 100 tone de tomate, 45 tone lucrătorii Constantin Te- tea noastri
datorie de a îndrepta, a- narei noastre civilizaţii: sumbră uneori, cu care ei la timp şi fără pierderi de mazăre, 40 tone de co­ lişcă, Dumitru Ioniţă, Ni­ frumuseţile
cum, această oarecum ne- piatra şi lemnul. operează pictorul, este unităţilor de desfacere. A- nopidă, alte produse". colae Busuioc, Costache Telejurnal.
dreptăţire, cînd pictorul Fără a apela la sim­ iscusit şi rafinat grisată. Sînt rezultate notabile, Hrib, Maria Barbu, Tere-
devean a deschis la Ga­ boluri. Adrian Samson Nefiind un punct ter­ cestui scop îi sînt subor­ a căror realizare a fost za Citea şi Maria Gorea
leria „Eforie" din Bucu­ caută forma în tot ceea minus al căutărilor în a- donate şi eforturile legu­
reşti o nouă expoziţie. ce creează. întoarcerea ceastă direcţie, expoziţia micultorilor din fermele posibilă prin buna am­ străduindu-se şi reuşind
Denumită tot „Rădă­ sa la natură nu este ro­ se vrea o verificare şl A.E.S.G. Sîntandrei, unde plasare a culturilor, între­ să execute toate lucrările
cini", expoziţia vernisată dul îndemnului, lui Des- totodată o confruntare cu se acţionează cu răspun­ ţinerea lor corespunzătoa­ din cîmp la timp şi de ca­
în Capitală, la 17 august, cartes, cit, după cum pîn- publicul, în fond unicul dere şi hărnicie, zi-lumină, re, recoltarea la timp şi litate. Gheorghe Man, eco­ DEVA: L
reuneşte pe simeze cele zele sale ne-au dat posi­ şi marele judecător. Căci, la recoltat, întreţinerea fără pierderi, deci prin nomistul fermei, preciza tria); HUN
creţul
lui
mai reprezentative creaţii bilitatea să bănuim, al unor culturi, pregătirea munca harnică şi plină de că de aici au fost livrate dern — A) I
ale artistului, din ultimii pascalianului „nu m-ai numai din confruntarea răspundere a unor lucră­ de la începutul anului bastre alo
4—5 ani. O perioadă fi căutat dacă nu m-ai fi directă cu cei cărora le temeinică a producţiei vii­ tori, cum sînt Violeta Că- 1032 tone de legume, prin­ dern — B)
toare. Astfel, la Ferma nr.
—
I-II
scurtă pentru creaţia u- găsit demult". este dedicată arta sa, de tană, Carol Lada, Aurica tre care 244 tone de cea­ TROŞANI: (F
nui artist, edificatoare Nonfigurativă, pictura subtilă inspiraţie patrio­ 6 Simeria, care se înscrie Lupu, Paula Musciuc, Eli- pă, 163 tone de varză de ring); Fra
însă pentru o anumită sa se lasă greu descifra­ tică, artistul are de cîş- cu rezultate constant bune vară, 105 tone de tomate, I-II (7 Noi
perioadă încărcată de fe­ tă. Pluralitatea de sen­ tigat. în ansamblul activităţii sabeta Tellman, Paraschiva 81 tone de mazăre, cîte oaspete la i
LUPENI:
Z
brile căutări. suri este însă prezentă în Ce va urma este greu asociaţiei, se munceşte din Dosan şi Viorica Polgar, tltel, I-II
Dacă după absolvirea, fiecare din lucrările sale. de spus. Nu însă şi de plin la recoltarea mai ca să amintim doar pe cei 40 tone de fasole şi co­ VULCAN: un
nopidă etc.
iubeşte
în 1978, a Secţiei de de­ Astfel se face că jocul bănuit. Pentru că, indi­ multor categorii de legu­ mai vrednici. fărul); LOI
sen a Universităţii „Al. I. contorsionat al formelor ferent cc subiecte îşi va me care au atins stadiul în paralel cu recoltatul Coordonaţi de inginerul poveste a c
Cuza" din Iaşi, căutările nu trimite, neapărat, la alege, ce mutaţii se vor de coacere în această pe­ se execută şi celelalte lu­ Lenica Popa Vişinescu, nerul): PE’
iubir
sale au purtat pentru o sursa inspiratoare, ci, produce în creaţia sa ar­ rioadă. „Mai exact — sub­ crări aferente perioadei. şefa fermei, concomitent jele ANIÎ
resr);
vreme amprenta maeştri­ datorită procesului de linia inginerul Emilia Po­ Astfel, pra.şila a doua la cu recoltatul, mecanizato­ aur, nagnn
lor săi, în ultimul timp re-creare, poartă gîndul tistică, avem convinge­ varză de toamnă este a- rii şi o parte din lucrăto­ URICANI:
personalitatea sa începe spre vremurile primor­ rea că Adrian Samson se pa, şefa fermei — recol­ proape încheiată, mecani­ rii fermei executau lucră­ tezat); BRy
besr
să-şi spună cuvîntul, fo­ diale de plămădire a ma­ va face şi de acum îna­ tăm tomatele, ultimele rile de întreţinere a ver- şle) , Ş
rările imaginarului vi- teriei. De aceea, organi­ inte vinovat de dorul cantităţi de varză de vară, zatorii Iuliu Huţuţuc şi A- zei de toamnă, fertilizarea CU Sui.l $.
zînd o restructurare a cul este omniprezent, ger­ ce-1 îndeamnă a mer- ceapa, dovleceii, ardeii lexandru Mămăligă fiind Oraşul de
arhitecturii primare pe minaţia împlinindu-se sub ge-nainte. graşi ş.a. Am realizat pro­ cei care au executat-o în şi arăturile pe suprafeţele (Flacăra);
care a instaurat-o ordi­ zodii roditoare. Căutînd ducţii frumoase la hectar condiţii bune. Tot ei au ce urmează să fie însămîn- BAI: Zorro,
de cultură
nea naturii. să surprindă nebănuitele DAN CAMPEAN ţate în primăvară. Au „Cîntaren
la majoritatea culturilor, arat şi administrat îngră- HAŢEG: I
ceea ce ne-a permis să de­ fost arate şi fertilizate 17 buci'y:, I-
şămintele complexe pe 15 ha. De asemenea, a fost BF. 'l: H
Un sprijin păşim sarcinile fizice pla­ ha de teren, destinat re­ pregătit patul germinativ CAL- „N: Lă
nificate pe opt luni şi, bi­
neînţeles, planul valoric". coltei anului viitor, lucrări pe toată suprafaţa, unde trul de cult
„Cîntarea
permanent, „Practic, de la începu­ care continuă pe măsură a început să se însămînţe- SIMERIAt a :
mulul
de
tul anului — completează ce se strîng roadele aces­ ze spanacul şi salata ver- şui); ILIA:
preţios Ana Goriciuc, economista tei toamne. de. lului (Lumi
Şi la Ferma nr. 8 Băcia
fermei — din ferma noas­
energeticienilor tră s-au livrat peste 1000 am întîlnit aceeaşi atmo- MIRCEA LEPADATU
timabilâ valoare pentru vii­
(Urmare din pag 1) torul socialist şi comunist al Rezultatei,
rubrica tineretului patriei“. cepţlonalc i
s-au economisit 31 tone • „Formarea omului nou, brie 1989 :
oţel-beton, 18,6 metri cubi cu o înaltă conştiinţă socia­ FAZA I
—
pen­
major
obiectiv
material lemnos, 12,4 tone listă activitatea fiecărei orga­
tru
Extr.
I :
ciment, 9,6 tone laminate • Peste 500 de tineri de Ia hidraullce, role pentru benzi nizaţii U.T.C. 1 * este tema me­ 70, 87, 60, 2(
şi alte materiale de con­ Întreprinderile miniere Lu- transportoare, polizonrc, role sei rotunde organizate <Ie co­
Extr. a D
strucţie. peni, Lonea, Uricnnl şl Pe- ghidare etc. De asemenea, au mitetul Uniunii Tineretului 14, 18 *'*1. ^
trlla au participat în ultima fost recondiţionate roţi din­ Comunist de la Combinatul
— „La zi" — ne spunea perioadă la acţiuni de muncă ţate, relee turnare, au fost siderurgic Hunedoara. 10, 58
în încheiere inginerul Ti- patriotică în sprijinul pro­ recuperate însemnate canti­ Extr. a 1
întreprinderea
în
mecanică
beriu Neag — avem rea­ ducţiei, concretizate de apro­ tăţi de cărămidă bazică şl re. de • material rulant Simeria a 43, 18, ii, '
mun­
locurilor
vizionarea
lizat 83,4 la sută din plă­ că din subteran cu lemn de fractară, precum şi 65 tone fost gazda expunerii-dezbate- 14, 31, •73.
nui anual la investiţii, şi mină şl armături, recupera­ fier vechi. re iniţiată de comitetul U.T.c. Extr. a v
88, 83,
39,
cu
99,20 la sută din planul ce rea şl reintroducerea în cir­ de aici — tema „Tineretul 89, 37, 85.
României
ac­
detaşament
U.T.c.
Comitetul
•
la
ne revine la reparaţii ca­ cuitul economic a 300 m ca­ Întreprinderea pentru de piese tiv al luptei pentru pace,
blu şi 40 tone fier vechi.
pitale. Cu oameni destoi­ de schimb şl reparaţii utilaj progres şi colaborare între FAZA A
nici, meseriaşi buni, cum • ŞI la Combinatul siderur­ minier din Deva a iniţiat re­ popoare". Extr. a V-o
sînt Constantin Acasan- gic Hunedoara, aproape 400 cent dezbaterea „Proiectul Rubrică realizată 33, 3, 50.
drei, Ştefan Vodă, Dorin de uteciştî au luat parte In Programulul-Directlvă şi Teze­ Extr. a V
întreprinderea mecanică de material rulant Simeria. le pentru Congresul al XIV- cu sprijinul 19, 59, 86, 4
la
multe
zile
Guţu, Ioan Bercea, Petru Şeful formaţiei de strungari Ioan Bîrzan, de la atelierul ultimele în sprijinul mal produc­ lea al Partidului Comunist Comitetului judeţean
acţiuni
Metcaniuc, Nicolae Ioraş, 6 mecanic a! întreprinderii, fntr-un dialog despre hărni­ ţiei. Au fost reparate pompe Român — documente de Incs- al U.T.C. Extr. a v:
cie cu omul numărul unu ai atelierului, strungarul Tibe- 6, 10, 37, 56
Aurel Meseşan, mulţi alţii, riu Dragoş, consecvent fruntaş î n întrecerea socialistă. Fond total
reuşim să avansăm lucră I 054 392 lei.
In sesiunea consiliului strucţia instalaţiei de bio-
rile la toate obiectivele in folosul dezvoltării şi înfrumuseţării comunei gaz ş.a. — se află încă în
încredinţate, să fim un popular şi în adunarea ce­ desfăşurare şi vor conti­
tăţenească ce au avut loc
nua pînă la finele anului.
sprijin permanent în mun­ la începutul acestui an s-a Altele — în conformitate jysăM
ca energeticienilor, pentru hotărît ca obligaţiile ce le de reşedinţă, dar şi a ce­ litar-gospodăresc, realizîn- cit, de asemenea, la cură­
du-se obiective de larg in­
ţarea şanţurilor, văruitul
ca producţia de energie revin oamenilor muncii în lorlalte sate, pentru ca la teres obştesc. Astfel, s-au pomilor, curăţarea şi fer­ cu prevederile planului
lumina Legii nr. 1/1985 — traducerea în viaţă a o- dezvoltării economico-so-
electrică să crească me­ biectivelor stabilite să ia procurat dale de ciment tilizarea păşunilor şi fîne- Pentru azi
contribuţia în bani şi în ciale în profil teritorial — fi în general
reu, aşa cum ne-a cerut muncă — să fie puse, în parte un număr mare de cu care au fost căptuşite ţelor. A început amenaja­ vor fi declanşate în cu- răcoroasă, ct
mult noros.
secretarul general al parti­ totalitate, în slujba dez­ cetăţeni, mobilizaţi de or­ malurile şanţurilor de pe rea unei instalaţii pentru rînd. Va începe, de pildă, vor cădea f
ganizaţiile de partid, de
producerea
şi
biogazului
marginea drumului recent
dului, tovarăşul Nicolae voltării continue şi pe toa­ organizaţiile Frontului De­ asfaltat, ce străbate satul construcţia unui sediu pen­ în aceste zile repararea avea şi carat
împrejmuirii la şcoala din
Ceauşescu, în primăvara te planurile a comunei. mocraţiei şi Unităţii So­ tru cooperativa agricolă de să, însoţite
Tot atunci s-au stabilit Gurasada, pentru a se e- centrui de comună, con­ cări electrice
acestui an cînd a fost în cialiste, de deputaţii con­ producţie din Gurasada, strucţia unei baze pentru sufla slab pîi
concret, pornindu-se de la vita colmatarea acestora. la realizarea celor două rat. Tempei
mijlocul nostru. Răspun­ propunerile cetăţenilor, ce siliului popular. S-au efectuat lucrări de obiective efectuîndu-se un practicarea sportului de că­ nime vor fi
dem şi noi prin fapte de obiective se vor realiza şi Un bilanţ asupra modu­ întreţinere a drumurilor număr important de zile tre tineri ş.a. La consiliul tre 8 şi 13 gr
lui cum s-a acţionat pînă de interes comunal pe o popular există o evidenţă maxime între
muncă înflăcăratelor che­ unde anume, termenul de acum relevă că, pînă în de muncă. Cu atelajele ce­ strictă a sumelor încasa­ grade. Pe a
neaţa se v
mări ale conducătorului înfăptuire, răspunderile prezent, s-au încasat peste lungime de 54 km, ce duc tăţenilor s-au efectuat te şi a zilelor de muncă ceaţă.
concrete ale deputaţilor spre satele Cornetu, Boiu transporturi de materiale
nostru mult stimat şi iu­ 195 800 lei, mai mult decît prestate de fiecare om şi
privind materializarea fie­ de Sus, Gîmpuri de Sus la construcţia unei maga­ se iniţiază numeroase ac­ La munte :
bit, a cărui reînvestire, la căruia în parte ş.a. cifra planificată; din cele şi altele. S-au organizat zii pentru cartofi la coo­ ţiuni de masă pe linia gos­ fl în general
Congresul al XlV-lea al — Evident, arăta Gor- 5 310 zile ce trebuie efec­ numeroase acţiuni de re­ perativa agricolă de pro­ podăririi şi înfrumuseţării cu cerul mai
tuate cu braţele, s-au rea­
Pe alocuri
partidului, în funcţia su­ nel Moisin, secretarul co­ lizat 4 300, iar din cele cu cuperare a materialelor ducţie, de baloţi de paie comunei, în ideea că toţi ploi care v
premă de secretar gene­ mitetului comunal de atelajele, în număr de refolosibile, fiind colectate pentru eliberarea cît mai oamenii, fără excepţie, să caracter de c
tul va sufla
partid, primarul localită­ 1 008, s-au efectuat 810. pînă în prezent 6 tone fier grabnică a terenului ocu­ se achite de obligaţiile ce Intensificări
ral al Partidului Comu­
ţii — contribuţia în bani Eforturile băneşti şi în vechi, 650 kg hîrtie, 1444 pat cu orz şi grîu. le revin în lumina Legii km/oră dii
nist Român o susţinem cu nord-vestic.
şi muncă a fost orientată muncă ale cetăţenilor au kg cioburi de sticlă, fiind Multe dintre lucrări — nr. 1 din 1985. porară. (Mo
toată câlduiu inimiloi ■ :>••• dezvoltarea edilitar- fost orientate, cum spu­ deja realizat planul anual cum sînt repararea şi în­ serviciu Al. 1
noastre. ___ gospodăiească a centrului neam, spre domeniul edi- la acest capitol. S-a mun- treţinerea drumurilor, con- TRAIAN BONDOR .