Page 18 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !
Paq 2
Creşterea numerică şi calitativă — acţiune
permanentă, de maximă responsabilitate LA PANOUL DE ONOARE
oamenii, laptele lor de muncă, • V
— Pentru cele C orga în întreaga muncă me — Adevărul este că adu Dar asemenea exemple 19,25
nizaţii de bază ale noas- nită să ducă la dezvolta narea generală care hotă am întîlnit şi la alte or de înalt patriotism Congrt
tre — ne spune tovarăşa rea capacităţii de a cu răşte primirea în partid ganizaţii de partid de la al pc
Marin Stoica, secretarul prinde şi rezolva proble are o mare importanţă Ţesătoria de mătase. Ne frală !
comitetului de partid de mele complexe cu care se pentru activitatea viitoru referim la Livia Spătaru Cind iţi croieşti singur drumul... L tării
ia Ţesâtoria de mătase confruntă colectivul, s-a lui comunist — ne spune şi Sorina Bobar din schim nici, c
Deva — întărirea numeri pornit de la cerinţa ca Elena Groza, secretarul burile B şi C, la Marian \ viitoru
că, dar mai ales calitativă, înaltul titlu de comunist organizaţiei de bază schim Murari de la atelierul me Nicolae Cruicl, ş e f u l \ munist
D.J.D.P. it
constituie o activitate per să fie acordat acelor oa bul A. Prin recomandările canic, care, în scurtul timp secţiei Păuliş a u.JAJ.r. 19,50
manentă, de maximă im meni care întrunesc toate făcute, prin sarcinile în ce a trecut de la primi Deva. Lucrările executate } grame
portanţă şi răspundere. în calităţile necesare, care se credinţate şi sprijinul care rea în partid, se afirmă de oamenii din subordinea ţ Trăim
tot ce întreprindem în a- disting în producţie, au i se acordă în cunoaşte tot mai mult ca oameni de lui sînt întotdeauna de l pliniri
ceastă privinţă, avem per un dezvoltat spirit anga- rea profundă a cerinţelor bază ai colectivului. calitate, se încadrează in / Mîndr
manent în atenţie indica jant, de iniţiativă, o com noului său statut, ea con Atenţia acordată inte termenele stabilite. De-ar i Jcan
ţia extrem de preţioasă a portare civică înaintată. stituie un moment defini- grării cît mai bune a noi fi cit mai mulţi asemenea i cialisti
secretarului general al lor membri de partid este meseriaşi...". / marca
p a r t i d u l u i , tovarăşul dovedită şi de faptul că La acestea să mai adău- ) 21,10
Nicolae Ceauşescu, potrivit VIATA DE FÂRTID periodic comitetul de găm un fapt, deloc lipsit > patrio
căreia „Este necesar să partid iniţiază întîlniri cu de importanţă, dimpotrivă, ţ a tine
acţionăm cu toată hotărî- toriu pentru integrarea aceştia. Sînt prilejuri cu semnificativ pentru focul i torul
rca şi în viitor pentru Cuprinşi în perspectiva de proaspătului membru de care se prezintă probleme de muncă al lui Emilian i To cîr
organizaţiilor,
a
primire
creşterea rîndurilor parti pârtiei. Dar nu numai atît. le noi ce s-au ivit, sarci Miţar, şi anume că secţia i • 21,
dului cu cei mai buni şi viitorii comunişti sînt în La noi există regula ca un nile curente şi de per Păuliş a D.J.D.P. Deva \
mai înaintaţi muncitori, credinţaţi membrilor de membru al biroului orga spectivă ale unităţii, prio este fruntaşă pe unitate - 1
ţărani, intelectuali din toa partid cu experienţă, care nizaţiei să se ocupe şi să rităţile de acţiune pentru sUuîndu-se pe locul I in J
te sectoarele de activitate. se ocupă de pregătirea lor răspundă de unul dintre fiecare organizaţie. în a- EMILIAN MIŢAR Întrecerea socialistă — de \
Trebuie să punem un ac profesională şi politică. celaşi timp, însă, noii co 7 ani consecutiv, însuşi şe- l
cent mai mare pe calita Totodată, ei sînt cuprinşi cei nou primiţi/ să-i spri munişti informează comi „M-am pregătit şi m-am ful de secţie fiind un su- / SELI
tea de membru de partid". la învăţămîntul politico- jine în depăşirea unor tetul de partid despre fe încadrat într-o muncă pe fletist, un cadru priceput ) GRĂIM
greutăţi.
progrt
Desigur, îndeplinirea a- ideologic, Ii se stabilesc lul în care îşi îndeplinesc care am făcut-o mulţi ani şi destoinic, competent şi ţ Răspu
cestei indicaţii deosebit de sarcini concrete, sînt in Despre felul în care s-a sarcinile, greutăţile întîm- cu plăcere. Dar parcă mă autoritar. i lor; l(
urmărea ecoul vocii tată•
importante are menirea de vitaţi la unele adunări ge înţeles şi se acţionează pinate, problemele cu care i Uimuiizu trut/ui *vwu »****•- * Munca la drumuri este ) i 10.05
a asigura creşterea capa nerale, ceea ce le permite pentru întărirea numerică se confruntă. De fapt, în 1 lui, care a lucrat 21 de extrem de frumoasă şi de ţ corală
cităţii organizaţiilor de să vadă cum se pun pro şi calitativă a organizaţiei tre comitetul de partid, , ani la întreţinerea drumu- importantă. O şosea lără ( Solişti
rlcc d
bază în mobilizarea tutu blemele, să-şi dea seama de bază schimbul A vor birourile organizaţiilor de I rilor, in Orăştie. Parcă au „hopuri", bine 'întreţinută, i letlu
ror forţelor de care dis cum trebuie să muncească besc şi rezultatele dobîn- bază şi tinerii comunişti | zeam mereu îndemnul lui, cu şanţurile Jună", cu ţ dezbat
pun în vederea realizării şi să se comporte, să Se dite de cei mai tineri mem există un permanent dia nerostit totuşi, de a obor- semnalizarea rutieră „la 1 pentri
lea a!
“ u I
vl | (My'UMIwJ i i v. u v Vi
exemplare a sarcinilor ce familiarizeze cu cerinţele bri de partid. Faptul că log, ceea ce asigură acu da şi eu acest domeniu, zi", ingenios flancată de ' zică i
le revin, experienţa dove şi disciplina vieţii inter ţesătoarea Mari a Olar o- mularea unor cunoştinţe Şi m-am hotărit dintr-o arbuşti sau de covoare ţ 12,00
dind că o organizaţie îşi ne de partid. cupă în prezent locul II în practice, însuşirea trăsătu dată. Trec la... drumuri. In proaspete de iarbă este o ţ 12.05
1982 m-am încadrat la incintare pentru oricine. /
poate îndeplini cu atît mai O mare atenţie se acor întrecerea socialistă pe în rilor specifice stilului re « AAA A I i f _ — L. I A , .
bine misiunea de condu dă dezbaterilor cu prilejul treprindere, sau că Moni- voluţionar de muncă, dez Direcţia judeţeană de dru Iar Emilian Miţar impreu- ) . aJI
cător politic al colectivului, actului primii'ii în partid, ca Ungureanu şi Lucia muri şi poduri Deva, sec- nă cu oamenii săi din ca- \ ra fo
la 1 I
cu cît dispune de un po pentru ca ele să constituie Pleşa sînt, de asemenea, voltarea simţului organi fia Păuliş. Mi-a plăcut drul districtului asta loc: t mlcră
tenţial cît mai ridicat. De realmente cadrul exigent fruntaşe argumentează o zatoric şi, în final, inte treaba aici din prima xi, primăvara toaletează dru- > Melod
altfel, aceasta este con de apreciere a muncii şi muncă permanentă şl res grarea lor mai eficientă în m-am adaptat repede la murite pe distanţele mai \ chla ■
cluzia care se desprinde nivelului de pregătire a ponsabilă a biroului, pre întreaga activitate a orga noul prolil de activitate, sus-amintite şi pe multe ( Glrov.
ta;
din ..tivitatea comitetu celui care solicită primi ocupări asidue pentru o nizaţiilor. m-am înţeles cu oamenii altele (întreţinere, curăţa- , 16,40
lui de partid de aici, a rea înaltului titlu de co activitate rodnică, la ni şi azi sint foarte mulţumit" re, completare cu planta- J că p<
tln d
organizaţiilor subordonate. munist.' velul cerinţelor actuale. VALENTIN NEAGU Emilian Miţar are, in ţii), vara plombează golu- ţ donat
tr-adevăr, motive de mul. rile făcute de ploi sau de 1 Cintci
ţumire. Îşi lace datoria cu mijloacele auto grele, o- ’ tompi
pasiune şi conştiinciozitate, şază mixtură asfaltică, vă- \
spirit
Mobilizator îndemn la muncă Cu oameni harnici şi pricepuţi ■ se bucură de stimă şi res- ruiesc pomii de pe morgi- i . . le se:
d
tla
a a
pect in cadrul secţiei, i se ne, balustradele şi para- ,
L -*i 111 r Da r-i a l a # ■
tr-o ■
potenţialul fermei se valorifică apreciază strădaniile şi 'e- peţii de beton sau metal, ) poctit
şi acţiune revoluţionară zultatele in muncă, se pune celelalte accesorii ale şo- \ lctin
muzii
tot mai bine mare bază pe tot ceea <?e selelor, pun la punct sem- i
nele de circulaţie, electu- ’
întreprinde el. Pentru acti
(Urmare din pag. 1) dite peste normele de fi vitatea sa susţinută şi ează reparaţii capitale la j
nanţare a activităţii eeo- realizările deosebite din străzi, alte lucrări. Şi tot i
intensificarea preocupă nomico-sociale prevăzute (Urmare din pag. 1) lian Mangu, Gomei Far- anii 1987 şi 1988 a ocupat aşa toamna, şi apoi iarna, , IE
rilor p e n t r u înfăp de lege, iar pentru lichi caş şi Gheorghe Coman ) primul loc in întrecerea şi din nou primăvara şi 1
tuirea programelor de darea operativă a credite şi Ierburi pentru suprafe sînt oameni pe care te poţi socialistă la nivelul Direc- vara, pentru că şi in mun- ţ
DE'
modernizare a producţiei, lor vechi să se întocmeas ţele ce vor fi însămînţate bizui în permanenţă la ţiei judeţene de drumuri aceasta, la drumu’i, < trla);
co
ridicarea permanentă a că un program concret de în primăvara viitoare cu mecanizare, ca şi Eleono şi poduri Deva. Şi nu-i pu este, intr-un fel, loc con- ) cretu
productivităţii muncii şi rambursare. furaje. ra Bora, Staja Rădoni, Vic ţin lucru să Iii „intiiul" in linuu. Dacă vrei şi îţi pla dern
calităţii produselor, res Referitor la necesitatea Nu este întîmplător că toria Jurmâ, Marioara Ră- muncă şi hărnicie, într-o ce să-l întreţii. bastr.
k i
pectarea consumurilor sta îmbunătăţirii activităţii din în acest an indicele de na doiu, Rodica Oneasă, Au competiţie puternică, irţ- Iar iui Emilian Miţar ii I-
bilite, folosirea la întrea domeniul cercetării geolo talitate la bovine va ajun rica Jurma, Rodica Popa tre cinci secţii şi o bri place. In calitate de se- j. ROŞ
ring)
ga capacitate a maşinilor, giei, petrolului şi gazelor ge la cel puţin 85 la sută. şi alţi mulgători, îngriji gadă, cu citeva sute de celor adjunct al organi I-JI
utilajelor şi instalaţiilor, naturale s-a indicat să se Operatoarea însămînţătoa- tori de la maternitate sau oameni, fiecare cu gindul zaţiei de partid a secţiei oaspe
în centrul atenţiei trebuie înlăture urgent deficienţe re Eleonora Jura, care este de la viţei. mai mult sau mai puţin Păuliş, el trebuie să dea LUPI
să stea efectuarea la timp le şi să se treacă, prin in şi secretarul organizaţiei Aşa cum stă bine unor mărturisit de a ocupa un exemplu in muncă, in tai titei,
WLC
şi de bună calitate a re staurarea unei ordini şi de partid de la fermă, îşi oameni pe care nu-i carac loc pe podium. Şi fiecare ce lace. Tocmai de aceea, iubeş
paraţiilor capitale, îndeo discipline desăvîrşite, la îndeplineşte cu întreaga terizează automulţumirea, poate să-şi croiască ase cu lucrătorii din echipa sa farul
sebi la capacităţile din intensificarea lucrărilor de răspundere îndatoririle. Şe colectivul fermei tinde menea drum. au dat o puternică mină (Mini
raj el<
sectorul energetic, pentru prospecţiuni şi explorare, ful fermei ne-a vorbit şi mereu spre mai mult. Con- Ca şef de district, Emi de ajutor la finalizarea rcsc)
a se asigura realizarea în în vederea descoperirii de despre preocupările exis siderînd că producţia ac lian Miţar are de acope bulevardului „Avram lan- aur, i
tregii producţii de energie noi zăcăminte de hidrocar tente aici în vederea ame tuală de aproape 8 1 lap rit o rază de acţiune de " din Deva, la şoselele URIC
mare
planificate. buri. liorării rasei de bovine, te zilnic pe cap de vacă aproape 100 de kilometri din perimetrul comunelor ţ Herct
Cu privire la stocurile Ţinîndu-se seama de im existînd deja un nucleu nu exprimă potenţialul - de la Şoimuş la Cirjiţl Şoimuş, Certej, Rapolt, Hă■ tkla
supranormative se impune portanţa majoră a gospo bun cu potenţial productiv real al fermei, că acesta şi Rapolt, de la Almaş la rău, Cîrjifi. „Răspundem 1 GUR/
Za, ;
sporirea preocupărilor pen dăririi şi utilizării în con ridicat Toate realizările este undeva la peste 10 1 Cozia şi Bobilna. Insă el la toate chemările secţiei ţ ora;
tru lichidarea lor, prin li diţii bune a apelor, s-a fermei — aprecia el — sînt cu siguranţă, se acordă îşi planifică de aşa natură şi direcţiei in numele da- l şl Bt
vrarea şi folosirea în con stabilit ca, lunar, la toate legate însă nemijlocit de permanent atenţie îmbu activitatea incit să fie me toriei, al răspunderii pa- ? de la
sum a materiilor prime şi ministerele, judeţele, între munca oamenilor, a colec nătăţirii reproducţiei şi reu acolo unde este ne triotice ce ne revine lie- ţ GER?
zervfl
materialelor, a produselor prinderile şi celelalte uni tivului de mecanizatori, selecţiei, ameliorării efec voie de el, unde oamenii căruia in munca pe care de
finite. tăţi economice să se ana mecanici şi îngrijitori de tivului, realizării unei bo din cadrul districtului simt o tăcem" - conchide Emi• „Cînt
Pentru asigurarea des lizeze situaţia apelor, să animale, toţi localnici, cu gate şi diversificate baze necesar sfatul lui, ajutorul Han Miţar. HAT]
făşurării unei activităţi fie luate măsuri pentru re tragere de inimă pentru o furajere — ca factori de lui concret. „Emilian Miţar Cu cit mai mulţi aseme- I-II
Fiul
rentabile în toate unităţile cuperarea şi refolosirea a- activitate cît mai bună, cisivi în obţinerea unor este harnic şi serios, com nea oameni, cu atît mai 1 Lăeo
economice, s-a cerut orga pelor utilizate, acordîn- pe măsura condiţiilor de rezultate superioare în cin petent şi sirguincios, bun bine pentru ţară, pentru 1 tură
nelor financiar-baneare şi du-se o atenţie deosebită care dispune ferma. Sîn- stea Gongresului al XIV- organizator, cu spirit de Înflorirea ei... rea 1
ria:
de preţuri ca, împreună păstrării valenţelor natu mihai Daminescu, Adinei lea al Partidului Gomu- iniţiativă, îl caracterizează DUMITRU GHEONEA II,IA
cu ministerele şi centra rale ale mediului înconju Lupu, Viorel Curelar, Iu- nist Român. (I.tin
lele să asigure aplicarea rător.
fermă a măsurilor prevă Asemenea întregului po
zute în programele special por, oamenii muncii hune-
întocmite pentru îmbună doreni sînt hotărîţi să Producţie suplimentară cu costuri cît mai reduse
tăţirea, de ansamblu, a si acţioneze cu toată dărui
tuaţiei economico-finan- rea şi responsabilitatea, in (Urmare din pag. 1) se disting în căutarea şi Ionichente, Ioan Măgurean, preciza inginerul Gheorghe Pei
ciare a fiecărei unităţi. In- spirit revoluţionar, în ve aplicarea unor soluţii de Gavrilă Vincze, Grigore Zudor, directorul I.M.M.R; fi răi
mult
cepînd din luna septem derea transpunerii în viaţă noî soluţii, cît mai efi mare eficienţă la locurile Cornea, Sever Săbău au Simeria. Planul de pro va p!
brie nu trebuie să existe a tuturor sarcinilor şi o- ciente în procesul de mun lor de muncă. De fapt, întotdeauna propuneri şi ducţie pe acest an va fi reia r
produse sau întreprinderi rienţărilor formulate de că s-a putut realiza zil vreau să arăt că proble idei valoroase, pe care le îndeplinit pînă în ziua Vînti
modt
ia care să se lucreze cu secretarul general al parti nic o producţie suplimen mele reducerii costurilor aplică ei în primul rînd, deschiderii lucrărilor Gon Temi
pierderi. dului, tovarăşul Nicolae tară importantă, cu cos şl consumurilor fac obiec formaţiile de lucru din gresului al XlV-lea al vor i
Geauşescu, pentru a întîrs- turi tot mai scăzute — sub tul dezbaterilor şi în adu care fac parte. partidului. întreaga pro 13 gt
în ceea ce priveşte cre xime
ditele pc termen scurt, s-a pina apropiatul forum al linia sing. Dumitru Stana, nările grupelor sindicale, — Vom cinsti cu cele ducţie suplimentară o vom grad<
realiza cu costuri cît mai
stabilit ca, începînd din comuniştilor români cu re preşedintele comitetului de stabilindu-se măsuri con mai mari realizări în pro reduse, în condiţii de efi ou ri
această lună, să nu se mai zultate deosebite în întrea sindicat. Avem meseriaşi crete în această privinţă. ducţie apropiatul forum al cientă economica ridicată. de s
acorde nici un fel de cre ga activitate. cu multă experienţă, care Muncitori precum Vasile comuniştilor români —