Page 2 - Drumul_socialismului_1989_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Efervescenţa din adincuri

la temelia urcuşului neintrerupt Fiscare oră bună de lucru • 19,0
19,25 Să
oamenii* faptele br de muncă; jâmintclc
de înalt patriotism spre inălţimi în cîmp — folosită din plin uităm
fascismul
P mânia
0
(Urmare din pag. 1) încredere in capacitatea la recoltat şi arat! 2M5 Pi
Unu/ dintre cei mai care învaţă mai mult de manent calitatea „auru­ (Urmare din pag. 1) zatorii care au executat mului-Dii
lor de a Îmbunătăţi per­
greşului
7 000 de elevi, in perime­ lui brun" manifestă toţi lucrările amintite, în con­ P.C.R. -
vrednici mecanizatori trul oraşului aflindu-se un oamenii muncii de la Uzi­ ales că producţia la hec­ diţiile calitative prevăzute aram o
României
spital modern, cu 259 de na de preparare a cărbu­
tar se anunţă foarte bună.
de tehnologii. La rîndul
paturi, un centru de cul­ nelui Coroeşti - unitate Eu aceeaşi răspundere său, mecanizatorul Aurel României
put am fost şi eu reparti­ tură şi creaţie „Cintarea complet modernizată în şi hărnicie s-a acţionat şi Adam a executat scarifi- • 20,45
zat să execut lucrări mai României", cinematograf, anii „E p o c i i Nicolae la celelalte lucrări de se­ carea terenului pe jumăta­ cercetare
simple, cum Înclină unii bibliotecă, două stadioane, Ceauşescu". zon. Astfel — preciza Do­ te din suprafaţa planifi­ 21,05 Ur
să considere, de pildă, o- o bogată reţea de unităţi Cu justificată rhindrie in- rin Bibolaru, inginerul şef cată. viajă «
râtul. In realitate lucrurile comerciale. timpină fiecare zi de lu­ al unităţii — au fost însă- Recoltarea şi punerea la muzicale
nu se prezintă aşa, deoa­ Despre împliniri vorbesc, cru Mariana Bogdan, Vio­ mînţate 25 de hectare cu adăpost a furajelor com­ 21,50 Te
rece chiar şi arătura, ca­ fără cuvinte mari, fără rica Roşea, Rozalia Telin, trifoi în ogor propriu, me­ pletează gama de lucrări
litatea acesteia este o lu­ date şi cifre, ochii limpezi Victoria Ciclu, Gabriela canizatorul Ion Dănilă efectuate în această peri­
r
crare hotâritoare pentru ai oamenilor acesto lo­ Săbâi, celelalte membre fiind cel. care a efectuat oadă. Avram Ignat, pre­
soarta producţiei. De a- curi, setea Io' de viaţă ale colectivului Întreprin­ lucrarea în condiţii de ca­ şedintele cooperativei, ca­
ceea nu am fost superfi­ regăsită in tot ceea ce derii de confecţii Vulcan, litate. Fireşte, se pregăteş­ re coordonează această ac­
cial in muncă la nici o înfăptuiesc pentru mereu care, acum, la 10 ani de te cu grijă deosebită şi re­ tivitate, preciza că ţoale SKLKC -
categorie de lucrări, cum mai binele şi mai fru­ la punerea in funcţiune a colta de cereale păioase a paiele au fost balotate şi GKAMUI
progrnnn
de altlel procedează şi mosul localităţii in care unităţii, îşi fac un titlu anului viitor. întreaga su­ transportate din cîmp. Du­ Kadiojun
ceilalţi mecanizatori din trăiesc şi muncesc. Senti­ de onoare dn p estigiul prafaţă destinată însămîn- pă prima coasă realizată ta presei
secţie. Acum muncim cu mentul datoriei împlinite pe care produsele cu mar­ ţării cu orz a fost arată, melodiile
faţă de ţară se citeşte in ca fabricii l-au cîş’igat în pregătit patul germinativ pe cele 140 ha de fîneţe de ştiri ;
toţii în acord global şi privirile minerilor şefi de ţară şi dincolo de f-unta- şi fertilizată cu îngrăşă­ naturale din livada unită­ oscul tăto
ştim că de calitatea mun­ brigăzi Vasile Cojocaru, riile ei. minte complexe. De ase­ ţii şi pajiştile cultivate cu univers î
10,'J5 Ai
In cei 21 de ani de cind cii noastre depind recol­ Mihai Bărbăcaru, Ferenc In aceste zile, la Vul­ menea, s-au efectuat ogoa­ trifoliene s-au strîns în fî- Cîntecc
lucrează pe ogoarele Coo­ tele şi ciştigurile ce le Fazakas, Nicolae Andraşic, can, efervescenţa din adin­ rele de vară pe 100 de hec­ narele zootehniei 550 tone Culeidosi
nesc ; ii
perativei agricole din Şoi­ realizăm. In perioadele de ale celorlalţi mineri de curi adaugă noi carate e- tare, prioritate acordîn- de fibroase. Deci, la C.A.P. ră; 12
muş, mecanizatorul Horia virf, in raport de munca la I. M. Paroşeni, unitate fortului general depus ştiri ; Vi
Cuteanu s-a impus ca depusă, obţinem retribuţii carboniferă „Erou al Mun­ du-se terenurilor ce urmea­ Oră.ştie, cuvîntul de ordi­ folclorul
unul din cei mai vrednici şi de peste 4 000 lei lunar". cii Socialiste", inaugurată pentru continua Înălţare o ză să fie cultivate în pri­ ne este în această perioa­ artistice
tivaiului
oraşului şi oamenilor săi,
oameni din secţia de me­ Pentru a efectua lucrări in anul 1966, in prezenţa prin mobilizarea exempla­ măvară cu sfeclă de zahăr dă, buna organizare a acti- ' tarea H
canizare de aici, despre de cea mai bună calitate, conducătorului iubit al şi cartofi. Aurel Pitorodes- vităţii pentru folosirea din Uc la I
care colegii de muncă, mecanizatorii s-au speciali­ partidului şi statului, tova­ ră a tuturor pentru În­ chi, Gheorghe Tat şi Cos- plin a fiecărei ore bune premierii
Carte
fi
ţelul secţiei, Aurel Do- zat pe feluri de operaţii■ răşul Nicolae Ceauşescu. făptuirea sarcinilor cu­ min Magdău sînt mecani- de muncă în cîmp. cui te-a
blrtă, directorul S.M.A., Lui Horia Cuteanu ii re­ Hotărirea nestrămutată prinse in documentele dio.iurna
ing. Inoceţiu Tetea, şi con­ vin mari răspunderi în­ de a da noi valenţe mun­ programatice ale Congre­ nate «o
Pet>
ducerea C.A.P. au numai deosebi la insăminţarea cii in adincurile de cărbu­ sului al XlV-lea al partidu­ tem. 4
Cuvinte de laudă. culturilor, precum şi la ne răzbate din fapte'e de lui, manifestare a adeziunii Noul an şcolar bate la uşă. Orele sc
,,Am venit, după absol­ balotat, fiind considerat, pe fiecare zi ale minerilo- din depline a locuitorilor Vul­ jurnal;
dv. ; i
virea Şcolii profesionale drept cuvint cel mai bun brigăzile lui Troian Borşa, canului faţă de Hotărirea oră; 2:),o
din Alba lulia, împreună presar. Inţelegindu-se ca Cheorghe Buhufan, Gheor- Plenarei C. C. al P.C.R. Cum S-aţi pregătit? 2iar nc
cu consătenii mei losil Jir, intr-o adevărată familie, ghe Păduraru, de la I .M. din 27-28 iunie a.c. pri­
Pamlil Cepălău şi losil mecanizatorii de aici se Vulcan, care acţionează cu vind realegerea, la cel (Urmare din pag. 1) septembrie. De ce ? Exte­
Răbulea legindu-ne de a- ajută permanent in mun­ forţe sporite pentru mo­ de-aI XlV-lea Congres, a riorul clădirii are nevoie
ceastă unitate — ne mărtu­ dernizarea şi mecanizarea t o v a r ă ş u l u i Nicolae
riseşte interlocutorul. Ca că, ei venind deseori in tehnologiilor de extracţie Ceauşescu, in funcţia su­ proviziilor pentru iarnă la de reparaţii capitale. Ac­ DEVA
ţiunea trebuia să înceapă
cantină se intensifică o
şi alţi mecanizatori, mi-am sprijinul altor unităţi ve­ şi transport ale bogatulu' premă de secretar general dată cu începutul lunii de mult. Şi aşa păreau să 1-il (i
construit casă in sat şi am cine, unde situaţia o Im­ zăcămint existent in zonă. al partidului. promită şi schelele mon­ UOAUA
Tn Vesti
rămas să-mi practic mese­ pune. Aşa cum s-a pro­ septembrie. dern —
Liceul industrial nr. 5
ria in care m-am pregă­ cedat şi cu ei la inceputuJ Deva. De la intrare te tate de G.I.G.C.L. Deva la mare
tit, soţia incadrindu-se şi activităţii, cind au lucrat încă din luna iunie. Dar dern —
cereşte
ea la „Avicola" Mintia. in brazdă cu alţi mecani­ întîmpina, în ziua raidu­ pînă acum încă nu a în­ ru); Pf
Desigur n-a fost prea uşor zatori cu mai multă expe­ lui, 28 augufet a.c., o at­ ceput. Tovarăşa Viorica dupâ o
pînă am ajuns să cunoaş­ rienţă de la care au de­ mosferă de lucru. Se ter­ Cerb, directorul şcolii, era Kăfuial;
tem bine terenurile coope­ prins „secretele" meseriei, minase zugrăvitul şi se necăjită, deoarece desfă­ Expediţi
PENI:
rativei şi oamenii cu care mecanizatorii din Şoimuş vopseau soclurile, curăţe­ şurarea lucrărilor în timpul I—II (C
CAN:
lucrăm, In toată această ii Învaţă acum pe cei patru nia ţinînd... aproape. Pă­ cursurilor prezintă pericol Clin rley
perioadă m-am străduit Şi. tineri nou veniţi în secţie cat că anexa aflată în de accidentare pentru e- NEA ;
construcţie,
probabil,
nu
am reuşit să stăpinesc te­ după terminarea şcolii. va prilejui nici în acest levi. Există însă promi­ ghearei!
meinic cunoştinţele nece­ Dacă secţia jşi reali­ an şcolar posibilitatea des­ siunea ca partea dinspre TR4LA
dealuri
sare privind minuirea trac­ zează in fiecare an planul făşurării instruirii prac­ curte a exteriorului şcolii ANINO.
torului şi utilajelor din de venituri stabilit pe trac­ tice a elevilor în noile să fie gata pînă®la des­ ploilor
res
dotare tot mai diverse şi tor şi se încadrează in ateliere. chiderea anului de învăţă- <R|
complexe, cerinţa firească cheltuielile prevăzute, in Cu flori la ferestre. mînt, astfel ca elevii să-ş' şi Jt
impusă de realizarea im­ aceste rezultate se regă­ Şcoala generală nr. 5 De­ petreacă în siguranţă I-II (Si
RAŞTII
perativelor noii revoluţii seşte şi contribuţia 'însem­ va este gata sŞ-şi des­ pauzele. Sperăm că mă­ le 1-11
agrare. Am învăţat mun­ nată a mecanizatorului chidă porţile. Clasele cu­ car această promisiune va bila iul
(Flacăr
cind, şi am muncit invă- Horia Cuteanu, aportul lui rate, mirosul de psoaspăt fi onorată. BAI: r
ţind, inţelegind că produc­ avind o expresie concretă îţi retrezeşte emoţia pri­ Raidul prin unităţi şco­ rei tio;
tură ş)
ţii mari şi sigure nu' se in recolte superioare pe mei zile de şcoală. Parcă lare din Deva a eviden­ Român
pot obţine decit cu oa­ care C.A.P. Şoimuş le ob­ aştepţi, dintr-o clipă într- ţiat preocupările deosebite Sherloc
meni bine pregătiţi profe­ ţine in fiecare an, mai alta, să auzi sunetul clo­ pentru ca anul şcolar ce cin): I-
zele st
sional, care să nu facă ra­ mari in 1989 decit cele poţelului, vocile cristaline bate la uşă să fie întîm- Atlantl
bat de la normele de ca­ de pină acum, pe măsura ale copiilor. pinat aşa cum se cuvine. ful dir
(Centri
litate prescrise prin teh­ cerinţelor noii revoluţii a- La Şcoala generală nr. Şi, cu excepţia menţionată, creaţie
nologiile specifice fiecărei grare. 1 Deva pregătirile pentru el se va deschide în con­ nlei“);
netou
culturi. Aşa cum se în'- noul an şcolar nu vor fi diţii optime în toate şco­ ILTA :
timplă de obicei, la ince- NICOLAE TÎRCOB încheiate însă pînă la 15 lile vizitate. rei iln
(Urmare din pag. 1) brifianţi, anvelope şi a-
Cota realizărilor — în continuă creştere cumulatori etc. — preciza
nului şi C.S.P.L., cît şi ing. Romulus Goţiu, di­ Penti
pentru sectoarele forestiere pun oamenii muncii de la întreprinderii, livrînd su­ calitate superioară a pro­ timpul prielnic de lucru rectorul tehnic al între­ menţin
de exploatare Grădişte şi I.F.E.T. Deva pe materia­ plimentar beneficiarilor duselor, fără reclamaţii”, diri această perioadă, ho- prinderii. De asemenea, cerul t
alocuri
Sibişel, cu aport însemnat lizarea orientărilor şi indi­ externi însemnate canti­ arăta muncitorul specia­ tărîţi să majoreze conti- vom da aceeaşi atenţie care \
la depăşirile de plan pe caţiilor secretarului ge­ tăţi de produse. Acţionăm list David Feier, de la tinuu realizările bune de sporită îmbunătăţirii ni­ ter de
cele opt luni ale anului, neral al partidului, tova­ dinamic în continuare pen­ S.I.L. Vaţa. pînă acum, să sporească velului tehnic şi calitativ descăr
slab
respectiv : 6 la sută la răşul Nicolae Ceauşescu tru depăşirea planului la însufleţiţi de luminoa­ tot mai mult eficienţa în­ al produselor, creşterii in­ nord-v
producţia -marfă indus­ privind extinderea şi per­ export, îmbunătăţirea ca­ sele perspective ale dez­ tregii activităţi. „Mai dicelui de valorificare a Tom pe
trială, peste 6 milioane lei fecţionarea activităţii de lităţii şi expedierea ope­ voltării patriei, prefigu­ mult va trebui să insis­ masei lemnoase care, în vor fl
şi 12 (
la export, aproape în to­ export. „Printr-o serie de rativă a mărfurilor". rate în proiectul Progra­ tăm pe promovarea teh­ prezent, înregistrează o xbnc
talitate pe devize con­ acţiuni şi măsuri luate în Ponderea la export o mului—Directivă şi Tezele nologiilor de exploatare a depăşire faţă de plan de t, " Iz
vertibile, 5 milioane lei la acest domeniu printr-o deţin secţiile de indus­ pentru Congresul al XlV- masei lemnoase de înaltă aproape 160 lei, ridicării ncaţa.
La i
beneficii, reducerea cu 30 temeinică organizare a lu­ trializare a lemnului din lea al partidului, stimu­ productivitate, folosirea pregătirii profesionale a coroas
lei a cheltuielilor totale la crului în toate verigile Orăştie (condusă de ing. laţi de rezultatele poziti­ raţională, la capacitate a personalului muncitor, în­ cu cei
1 000 lei producţie marfă, producţiei de export, in­ Mircea Lomănar) şi din ve obţinute de la începu­ tractoarelor articulate fo­ tăririi ordinii şi disciplinei ros.
restiere, ferestraielor me­
sporuri de 1 000 mc buş­ clusiv la expedierea şi Vaţa (tehnician Marcel tul anului, oamenii muncii canice, instalaţiilor cu în producţie. Pe toate a- dea pl
racter
teni ruşinoase, 1 400 mc vămuirea mărfurilor, am Zbîrcea). „Avem contrac­ de la I.F.E.T. Deva, în cablu, precum şi a mij­ ceste căi vom reuşi să de de
buşteni de fag total şi reuşit să ne onorăm inte­ tată producţia cu benefia- frunte cu cei mai buni obţinem noi realizări, să La îni
m,
300 mc buşteni do stejar, gral şi înainte de termen rii externi pe întregul an, dintre ei — comuniştii — loacelor de transport, în transfi ac
700 mc celuloză total şi prevederile pe semestrul I ne organizăm bine lucrul îşi înzecesc eforturile în pofida asigurării defec­ ne îndeplinim planul a- şi nir
] 000 mc semifabricate, alte şi pe opt luni din an, re­ pe hale şi ateliere şi reu­ producţie, valorifică din tuoase, în unele perioade, nual, aşa cum ne-am anga­ rat (
sortimente. leva ing. Ştefan Georgescu. şim să nc depăşim lună de plin condiţiile tehnice şi cu anumite piese de jat, pînă la Congresul al Dimin
Un accent deosebit îJ şeful biroului desfacere al lună planul, în condiţii de materiale de care dispun, schimb, carburanţi şi lu- XlV-lea al partidului”. .