Page 20 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 890 • MIERCURI, G SEPTEMBRIE 1989
Pag. 4
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
© SOFIA. — La Sofia află încă în faza de I
este concentrată o mare cercetare. Viitorul ar tre '
;
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT parte din industria bul bui însă să le aparţină. J
împiedică participarea ce gară. chiar şi numai prin fap- '
ROMÂNO - IUGOSLAV tăţenilor de culoare la Procesul creşterii şi în tul că nu sînt nocive I
oîgflgai alegerile prevăzute pentru noirii este deosebit de pentru mediul înconjură- '
;
Din partea tovarăşului cele mai bune urări de miercurea viitoare. pregnant . în ultimii 15 tor — conchide „Neues |
Nicolae Ceauşescu, pre sănătate, iar poporului ro ■ MOSCOVA. - Ale- ani,' cînd producţia in Deutschland".
şedintele Republicii So mân urări de succese tot B MOSCOVA. - Potri xandr Viktorenko şi Ale- dustrială a capitalei prac
cialiste România, au fost mai mari în dezvoltarea vit înţelegerilor convenite, xandr Serebrov vor alcă tic s-a dublat. 33—35 la O PRAGA. — Ceho- I
adresate salutări cordiale ţării sale. ministrul afacerilor externe tui echipajul celei de-a sută din volumul global slovacia a produs, în J
a| U.R.S.S., Eduard Şe-
şi cele mai bune urări de Schimbul de mesaje a vardnadze, şi James Ba cincea expediţii cosmico la al producţiei este furnizat 1988, peste 200 000' tone |
sănătate şi succes tovară avut Ioc cu prilejul întil- ker, secretarul de stat al bordul complexului orbital de noile unităţi electro de fibre, dintre care pe- *
şului Ianez Drnovşek, pre nirii dintre tovarăşul Riza S.U.A., se vor întîlni, la „MIR". Potrivit agenţiei nice şi de construcţii me ste 70 la sută chimice, şi I
şedintele Prezidiului R.S.F. Sapungia, membru al Pre 22-23 septembrie, în Statele TASS, cei doi cosmonauţi canice, care produc trans 28 la sută vîscoză. Pro- *
Iugoslavia, precum şi u- Unite, relatează agenţia vor fi lansaţi de la Baiko- formatoare, tehnică şi a- ducţia este concentrată |
rări de prosperitate po zidiului R.S.F. Iugoslavia, nur la 6 septembrie, ora paratură de comunicaţii, mai ales în uzinele din * %
poarelor iugoslave. şi tovarăşul Ioan Totu, TASS. 1,38, ora Moscovei, cu radio-electronică, dispo Slovacia, care livrează I
■ GENEVA. - La Ge
T o v a r ă ş u l u i Nicolae ministrul afacerilor exter neva au început dezbate nava cosmică „Soiuz zitive cu comandă-pro- trei cincimi din totalul J
Ceauşescu i-au fost trans ne, şeful delegaţiei Româ rile din cadrul unui semi TM-8". gram şi diverse maşini- fibrelor. Bazele de pro- i
mise, din partea tovară niei care participă la cea nar internaţional avînd Ca ■ LUSAKA. - In Zam- unelte. ducţie şi dotarea tehnico- I
Printre cele mai re
ştiinţifică întrunesc con- î
şului Ianez Drnovşek şi de-a IX-a Conferinţă la temă „Educaţia împotriva bia s-a produs un grav ac- cente măsuri adoptate în diţiile necesare cooperă- (
a prezidiului R.S.F. Iugo nivel înalt a ţărilor nea apartheidului". cident rutier. Ciocnirea vederea trecerii la o nouă rii cu alte ţări. *
slavia, un salut călduros şi liniate. Deschizînd reuniunea, Jo- frontală dintre un autobuz I etapă în dezvoltarea eco-
seph Garba, preşedintele şi un autocamion, pe şo » nomico-socială a ţării se In perspectivă, Ceho- |
Comitetului special al seaua Kitwo-Kalulushi, a numără cea privind con slovacia va acorda, de .
intîiniri de lucru la Conferinţa la nivel înalt O.N.U. împotriva aparthei avut ca rezultat moartea centrarea în Sofia a sec- asemenea, o atenţie deo- |
dului, a arătat că menţi a circa 50 da persoane. toarelpr în care sînt a- sebită dezvoltării produc- *
a Mişcării de nealiniere de la Belgrad nerea rînduielilor rasiste Agenţia China Nouă men plicate cuceririle progre ţiei de fibre chimice.
în Republica Sud-Africană ţionează că este cel mai sului tehnico-ştiinţific şi
constituie un anacronism şi grav accident din acest dezvoltarea corespunză O MOSCOVA. — Cu I
BELGRAD 5 (Agerpres). BELGRAD 5 (Agerpres). a subliniat necesitatea u- an, pe şoselele zambiene. toare a forţelor producti ajutorul unei rachete pur- !
— Preşedinţii Argentinei, — Secretarul general al nor ample măsuri educa B WASHINGTON. - For ve, precum şi trecerea la tătoare „Soiuz", in Uniu- t
Ecuadorului şi Venezuelei O.N.U., Javier Perez de tive, în primul rînd în rîn- ţele aeriene militare ale Sta un nou mod tehnologic nea Sovietică a fost lan- '
— prezenţi la lucrările Guellar, s-a întîlnit, la dul tinerei generaţii, pen telor Unite au lansat pe or de producţie. Se are In sat satelitul „Resurs—F". ■
Conferinţei la nivel înalt Belgrad, cu ministrul afa-' tru a se pune în lumină bită un satelit militar secret, vedere dezvoltarea prio La bordul acestuia, in- •
de la Belgrad a Mişcării cerilor externe al Iranului, consecinţele sistemului inu utilizînd ultima dintre ra ritară a şase sectoare formează agenţia TASS, j
de nealiniere, — au avut Aii Akbar Velayati, In man de apartheid. chetele purtătoare „Titan- strategice ale industriei: se află aparatură, ştiin- I
o întîlnire consacrată ana încercarea de a da un nou B PRETORIA. - Conţi- 34 D" aflată în dotarea automatizarea, sistemele ţificâ destinată fotogra- j
lizării posibilităţilor creă impuls negocieriloi de nuîndu-şi politica de apart lor, anunţă agenţia ANSA. electronice, biotehnologia, fierii unor întinse re- |
heid şi încercînd să inti
rii unei comisii comune pace iraniano — irakiene. H SANTIAGO DE CHILE. producţia de noi mate giuni în vederea cerce- *
mideze populaţia care pro - La Santiago de Chile a riale, tehnologia laserilor
tării resurselor naturale |
a Americii Latine, Africii Purtătorul de cuvînt al testează împotriva acesteia, reapărut, legal, organul do şi sectorul bunurilor de ale U.R.S.S. In compo- *
şi Asiei care să examineze secretarului general al autorităţile poliţieneşti ale presă al C.C. al P.C. din consum. nenţa satelitului „Resurs I
problemele datoriei ex O.N.U. a precizat că dis regimului de la Pretoria Chile, ziarul „El Siglo" - — F" — precizează TASS ,
terne.' Ei au subliniat pre cuţiile s-au referit la apli au arestai doi lideri sindi relatează agenţia EFE. O BERLIN. — După — se află, de asemenea, S
zentarea unei poziţii uni carea Rezoluţiei 598 a Con cali în cursul unei mani cum relatează ziarul doi sateliţi pasivi de ’
tare a ţărilor latino-ame- siliului de Securitate asu festaţii desfăşurate la Jo „Neues Deutschland", în tipul „PION", pentru stu- i
hanncsburg. Aceştia pro cadrul Institutului pen
ricane, africane şi asia pra încetării conflictului dierea densităţii stratu- I
tice Grupului celor şapte dintre Iran şi Irak — in testau, între altele, şi îm tru economie comunală rilor superioare ale atmo- j
potriva legii rasiste care din Dresda s-a reuşit pro
state occidentale puternic ■ formează agenţiile Taniug ducerea de plăci fono şi sferei terestre.
industrializate. şi China Nouă. termoizolante din deşeu- O HAVANA. — In |
| rile de mase plastice pro provincia Guantanamo,
venite din gospodăriile una dintre zonele în I
particulare. Succese ase care autorităţile cuba- '
mănătoare au înregistrat neze impulsionează un |
„Grupul celor 15 ţâri" grav afectate Datoria externă con demne de încredere. In şi cercetătorii de la A-
stituie principalul — în cele mai multe cazuri, amplu program de dez- *
de povara datoriei externe să nu singurul — canal asemenea tranzacţii sînt cademia de Construcţii voltare economică şi so- |
din R.D.G., care, clasifi-
va fi şi mai afectat în viitor de scurgere în străinăta ilegale. După aprecierea cînd materialele în de cială, a intrat în pro- ,
te a resurselor din ţările Institutului internaţional şeuri „grele" şi „uşoare", ducţie o fabrică de mo- |
Potrivit unui raport în Suma totală a. dobînzii în curs de dezvoltare. de studii financiare, a- au reuşit ca din rezi bilă. Noua unitate va ;
tocmit de Institutul in la datoria lor neachitată Sume uriaşe de bani sînt ceste persoane deţin în duurile de materiale ter- realiza piese şi garnituri i
ternaţional de studii fi va atinge cifra-record de transferate de către oa străinătate sume de bani moplastice să realizeze de mobilă folosind lemn J
nanciare, care reprezintă 15 miliarde dolari. Ea se menii bogaţi din aceste care d'epăşesc, probabil, piese de schimb. de esenţe preţioase, pro- t
interesele a circa 200 de va ridica la 50 miliarde, ţări la bănci din S.U.A., datoria externă a ţărilor In prezent, metoda cea ducţia — care se va I
bănci particulare din lu anul viitor, iar suma to Elveţia şi în alte locuri lor. (TASS). mai promiţătoare este a- ridica la o valoare de j
me, în următorii ani de tală a datoriei lor exter ceea a descompunerii bio opt milioane dolari anual I
pendenţa financiară a ţă ne va atinge cifra de „Morala" unei luni decadente : chimice a deşeurilor din — urmînd să fie desti- J
rilor în curs de dezvol 524 miliarde dolari. In Prostituţia minorilor polimeri. în acest proce nată îndeosebi exportu- 9
tare va creşte, în ciuda fruntea „grupului celor deu, se utilizează micro lui, dar şi satisfacerii »
încercărilor guvernelor 15" şe află — ca şi îna Circa 8 000 de copii sînt nale care racolează copii organisme ce descompun unor necesităţi pe plan |
din principalele ţări oc inte — Brazilia, Argenti obligaţi să practice prosti pentru prostituţie. Se a- deşeurile şi le transformă intern, în sectorul tu- .
cidentale de a uşura si na şi Mexicul. tuţia la Paris, potrivit preciază că veniturile în în materiale reutilizabi- rismului — transmite a- I
tuaţia creată de acuta In cursul actualului unui raport al unei co casate în America de le. Aceste procedee se genţia Prensa Latina. ’
criză a datoriei externe. deceniu, veniturile finan misii care şi-a desfă Nord de pe urma aces
Concluzia se desprinde ciare anuale ale ţărilor şurat activitatea sub e- tei adevărate „industrii"
dintr-o analiză asupra în curs de dezvoltare nu gida O.N.U. După cum se situează între 150 mi
situaţiei financiare din- lioane şi 1,8 miliarde
tr-un număr do «15 ţări dolari. Documentele su
deosebit de grav afectate DIN PRESA STRĂINĂ puse unei comisii a
de povara datoriei exter O.N.U. arată că „tinerii O . J . T . D E V A
ne. In prezent, F.M.I. şi aduce la cunoştinţa celor interesaţi că
Banca Mondială elabo au depăşit niciodată pier constată acest r a p o r t sînt foarte adesea utili
rează măsuri speciale derile de capital din a- circa 5 000 de băieţi şi zaţi în producerea de asigură locuri pe Litoral, pentru odihnă
privind revizuirea ter ceste ţări. Conducătorii 3 000 de fete sub 18 ani filme pornografice. Po şi tratament
menelor de plată de către lumii a treia apreciază se află în această si trivit unor mărturii, tur în staţiunile MAMAIA, EFORIE NORD,
ţările respective. Pînă în că, numai în cursul anu tuaţie. Ministrul norve narea acestor filme se
prezent, au fost semnate lui trecut, scurgerea de gian al justiţiei, Helen realizează cel mai adesea EFORIE SUD, SATURN, JUPITER,
acorduri în acest dome capital în străinătate, în Bosterud, a declarat la în Europa occidentală". CAP AURORA, VENUS,
niu cu Mexicul şi Fili- principal sub formă de O.N.U. că „aceasta este, R. F. Germania se află în
pinele, însă nu se cunoaş dobînzi la datoria exter fără îndoială, doar par centrul unei filiere pen în sejur de 7—18 zile, Ia preţuri reduse.
te, încă, dacă această în nă, a atins suma de 30 tea vizibilă a aisbergu tru distribuirea de astfel Solicitanţii se pot adresa filialelor O.J.T.
cercare va uşura cu ade miliarde dolari. Plata do lui". de filme, care iau, de
vărat povara datoriei ex bînzii la datoria exter Cel mai important asemenea, drumul S.U.A., din Deva, Petroşani, Lupeni, Orăştie, Haţeg,
terne. nă absoarbe sume tot „Comerţ de acest fel se Olandei sau Marii Brita Brad şi Hunedoara.
Potrivit opiniei Insti mai mari de bani, du- face în Asia..., dar nici nii. Campaniile lansate
tutului internaţional de cînd la sărăcie, înfome alte regiuni ale dolju în unele ţări au avut ca Se pot organiza şi excursii pe Litoral cu
studii financiare, „grupul tare şi declin în dome lui nu scapă de „a .'castă efect o oarecare redu bilete de odihnă şi tratament prin sindicate,
celor 15" nu va fi în mă niul serviciilor sociale, formă de sclavie con cere a acestor activităţi. reactualizate din lunile mai, iunie, septem
sură să achite, pînă la ceea ce constituie un lu temporană", ea să reluăm Dar industria pornografi
sfîrşitul anului 1989, su cru inadmisibil, a arătat unul din termenii utili ei cu copii rămîne un brie, în staţiunile Mamaia — începînd cu
ma de 4,9 miliarde dolari B. Chidzero, ministrul zaţi la Naţiunile Unite. „comerţ" ale cărui cifre 12 septembrie ; Eforie Nord — 11 septem
din datoria lor către băn de finanţe şi al planifi Experţii internaţionsli au de afaceri sînt de ordi
cile particulare şi guver cării economice din Zim- descoperit, astfel, cinci nul miliardelor de dolari. brie, Eforie Sud — 10 septembrie şi staţiu
nele ţărilor dezvoltate. babwe. mari reţele internaţio („Le Figaro"). nile I.H.R. Mangalia — din 14 septembrie.
COLEGIUL DE REDACŢIE; Minei Bodea, Sabin Cerbu. Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Islrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. || 44065 j
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288, TIPARUL: Tipografia Deva, ştr. 23 August, nr, 275.
