Page 26 - Drumul_socialismului_1989_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Poci; 7
f

Ample perspective pentru Consfătuirile cadrelor didactice CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ

lucrătorii din agricultură, şani, Lupeni şi Brad, iar făşurată în anul de învă-
Astăzi la Deva, Petro­
ţămînt 1980—1989, sarcini­
mîine la Hunedoara, Ha­ le ce revin cadrelor didac­ Cu toate forţele la strîngerea
pentru tofi locuitorii satelor! ţeg şi Orăştie se desfăşoa­ tice din proiectul Progra- • 19,00
cadrelor
consfătuirile
ră
didactice din învăţămîntul mului-Directivă şi Tezele recoltei acestei toamne 19,25 Nou
pentru Congresul al XIV-
(Urmare din pag 1) obiectivele şi prevederile preşcolar, primar, gimna­ muncii şi a
înscrise în ele. Activitatea zial şi liceal din judeţul lea al partidului, din ma­ Ra.-iânia
ritare acţiunile şi măsurile este în aşa fel organizată, nostru. Tot mîine, 9 sep­ gistrala cuvîntare a secre­ şi pregătirea celei viitoare! 20,05 Co|
de conservare a fondului încît să strîngem la timp tembrie, la Liceul pedago­ tarului general al parti­ Iria şi par
funciar şi ridicarea poten­ şi fără pierderi recolta a- gic Deva au loc consfătui­ dului, tovarăşul Nicolae Cooperatorii, mecaniza­ nică se desfăşura în gră­ Proiectul
ţialului productiv al pă- cestei toamne. De aseme­ rile profesorilor de desen Ceauşescu, Ia Plenara C.(S. torii şi specialiştii, stră- dina de legume a unităţii. Directivă
mîntului, bogăţie naţiona­ nea, acţionăm cu forţe şi muzică, la Şcoala gene­ al P.G.R. din iunie privind duindu-se să traducă in Putem spune că aici ‘re­ lui al XIV
lă, bun al întregului po­ sporite şi grijă deosebită rală nr, 7 Deva — ale formarea de cadre cu O viaţă prevederile şi orien­ coltările de toamnă au in­ - însufleţite
por. O dată cu aceasta, în pentru calitate, la pregă­ temeinică pregătire profe­ tările din proiectul Pro- trat în „linie dreaptă", din ascensiune
sectorul vegetal, prin per­ tirea recoltei anului viitor. profesorilor de educaţie sională, teoretică şi prac­ gramului-Directivă- şi Te­ moment ce se strîng roa­ • 20,40 It
fecţionarea mecanizării, De pildă, suprafeţele des­ fizică, iar la Liceul de ma- zele pentru Congresul al dele de la toate culturile. • 21,20 L
1
folosirea unor seminţe cu tinate griului şi orzului tematică-fizică „Decebar tică, în concordanţă cu ce­ XlV-lea al partidului, ac­ Se aflau la datorie, ca de rie, viaţă
un potenţial biologic ri­ ,.u fost fertilizate cu în­ Deva ale profesorilor şi rinţele progresului tehni- ţionează cu hărnicie şi fiecare dată, cooperatoare­ jurnal.
dicat, realizarea densităţi­ grăşăminte organice şi mi­ educatorilor din învăţă­ co-ştiinţific, cu programe­ răspundere la strîngerea le din echipele conduse de
lor optime, vor spori con­ nerale, acum se execută mîntul special şi casele de le de organizare, moderni­ recoltei, pregătirea celei Sidonia Presecan, Letiţia
tinuu producţiile cerealie­ arăturile şi pregătirea pa­ copii din judeţ. zare şi dezvoltare a eco­ viitoare pentru a întîmpi- Oprean, Eva Sima şi Lu-
re, îndeosebi la grîu şi tului germinativ. In zoo­ In cadrul consfătuirilor nomiei, educarea patrioti­ na cu rezultate cit mai creţia Negru. Brigadierul
porumb, care vor trebui tehnie, indicatorii de plan că, revoluţionară a tinerei bune marele forum al co­ Ioan Şindea, care coordo­
să ajungă, pînă în anul pe opt luni sînt îndepli­ se va dezbate „Activitatea generaţii". muniştilor români. La na activitatea, sublinia că
au fost livrate pînă acum
SELECŢII
1995 la 35—40 milioane de niţi integral. Toţi coope­ instructiv-educativă des­ G.A.P. Dobra, de exemplu, (IIIAMUL 1
tone. ratorii, mecanizatorii şi la recoltatul cartofilor, ca­ 250 tone de varză, iar la programul
roşii, ardei, vinete şi var­
De aceea, o dată cu dez­ specialiştii din unitatea re s-a declanşat mai de­ Răspundem
lor; 10,00 1)
baterea documentelor pen­ noastră, în frunte cu co­ Noile furnale ale Combinatului siderurgic „Victoria" din vreme, munceau mecaniza­ ză roşie, unde recoltările 10.05 Un u
tru Congresul al XlV-lea muniştii, sîntem mobilizaţi Căi an — ctitorie a Kpocil Nicolae Ceauşescu — contri­ torul Ioan Moraru şi nu­ au început doar în aceas­ ghiozdan;
ţării.
sporirea
metal
al partidului, ne-am in­ să întîmpinăm Congresul buie substanţial Ia cotidiană a producţiei de muncii, Sil a frunte meroşi cooperatori. Remar­ tă săptămînă, livrările se te-nulţi, R
Aici,
prin
oamenilor
strădania
ridică la aproape 100 tone.
tensificat munca pe ogoa­ al XlV-lea al partidului, cu comuniştii, ■ se realizează cantităţi tot mal mari de fontă căm grija tuturor şi, în­ Tot în ferma legumico­ Buletin d<
Caleidoscop
re, hotărîţi să traducem, cu noi şi însemnate suc­ de bună calitate, necesară economiei româneşti. deosebi, a inginerei Leon- lă, mecanizatorii Ioviţă fenesc; ii,
'.încă din acest an, In viaţă cese în muncă. Foto NICOLAE GHEORGHIU tina Rada, şefa fermei le­ Muntean şi Adrian Flocan, şonră de I
gumicole, care coordona a- cu M.I.G., administrau în- 12.00 Buletl
ceastă lucrare, pentru sor­ 12.05 Din
clorului;
tarea corespunzătoare a tu­ grăşămintele naturale pe inima ţării
20 de hectare, care ur­
berculilor, încît nici. un mează să se însămînţeze ţii artistice
Festivalului
cartof să nu rămînă în cu spanac şi salată. ..Cîntarea
cîmp. „Dacă nu veneau O altă lucrare, căreia i D,00 De la
ploile — sublinia şefa fer­ s-a acordat atenţia cuve­ Avanprcmh
mei — pînă acum aproape nită, este recoltarea şi de­ 15,15 Pngln
15,20
Cari
încheiam recoltatul". cinste cui
pozitarea în condiţii bune 10,r Radio
Concomitent cu adunatul a furajelor. Aflăm că au Co oaie
cartofilor se efectuează lu­ fost puse la adăpost 250 1G,3„ Im ni
crările destinate recoltei tone de paie. De aseme­ imnurile p
viitoare. „Prioritate în a- nea, după ce mecanizato­ te; 17,00 F
17,10
Anten
cest sens — releva Mircea rul Viorel Datca a execu­ ÎS,00 Orele
Jivan, inginerul şef al u- tat cea de a treia recolta­ La sugestia
nităţii — am acordat pre­ re a trifoiienelor, cultivate zi intr-o o
me( v pocii
gătirii suprafeţelor pe ca­ pe 25 ha, cooperarorii din tur».: muz:
re urmează să însăminţăm brigada condusă de Elena 21.00 Huieti
griul şi orzul. Astfel, au Şindea au strîns finul,
fost fertilizate cu îngrăşă­ l-au transportat din cîmp
minte complexe şi arate şi pus în fînare. Tot ei au
20 de hectare din supra­ cosit finul de pe 127 ha
faţa destinată orzului, lu­ de pajişti naturale, aşa că
crările respective fiind e- pînă acum s-au depozitai
xecutate în condiţii de ca­ în furaj erie peste 325 to­ DEVA: \
litate de mecanizatorii ne de fibroase de calitate, rie puşcâ
Traian Marcu, Vasile Lu- cu un bogat conţinut nu­ NEDOARA: (?
Bachus
chin şi Marius Datca". tritiv. Porţile alb
O muncă intensă şi rod­ MIRCEA LEPADATU şului (Al
Monte Car
căra): pet:
-
,
,V.V > VA".V.W.V.V.V.V,V.VAV.'WAV.V/iV^WAVAVAW.'AWWWV..V.VV..V.VJVAi‘.W»V,
lut (I’arînf
Villon, I-I.
bric); Un
Vestul sâib
(Urmare din pag 1} secţii specializate pentru recuperarea, sor­ LUPENI: 1-1
Rodos,
tarea, prelucrarea şi livrarea fierului vechi, VULCAN :
Aceste cerinţe nu fost analizate şi cu indicatori distincţi de plan • Resur­ rabf s tn
programate, s-au transformat în ceea ce sele de lier vechi rezultata şi consumate (Lu arul
Vulc„,iu!
sl
numim strategie economică. Secretarul in cadrul combinatelor siderurgice şi al al­ PETRILA:
general al partidului, tovarăşul Nicolae tor Întreprinderi vor li sortate pe mărci „Avem nevoie de cîf mai. mult fier vechi!“ delincvent
Ceauşescu, a formulat teza potrivit că­ de otel şi lolosite la elaborarea aceloraşi ANINOASA
reia „nimic să nu se piardă, totul să fie calităţi de ojel • Aplicarea in toate oţe- — Tovarăşe inginer Emil acest punct de vedere, pe — Au existat sarcini clală (Mu L
RICANI;
recuperat si rcfolosit în economic". în lăriile a unor reţete unitare de elaborare Potruş, director al Uzinei perioada care a trecui din concrete privind realizarea (ului diii T
acest spirit, a atras de nenumărate ori şi şarjate, pe tipuri şi capacităţi de agre­ nr. 8 din C.S. Hunedoara, 1989. unor capacităţi dc sortare (Retezat); ]
dispăruţi
atenţia asupra necesităţii recuperării şi gate, precum şi pe grupe de oţeluri • Pu­ vă propunem să intrăm di­ şi prelucrare a fierului OHAŞTIE: (:
refolosirii materialelor. „Acestea — sub­ nerea in luncfiune de către beneficiari, cu rect în subiect şi să no —< Mai întîi, doresc să vechi în toate unităţile me­ flori de cî
linia conducătorul partidului şi statului sprijinul direct al furnizorilor şi proiectan­ spuneţi dacă oţelăriilor hu- mai argumentez nevoia de talurgice. Cum s-au ma­ Legenda ţ
nostru —, au o pondere importantă în ţilor, a tuturor instalaţiilor de brichetat nedorene li se asigură can­ fier vechi a oţelăriilor terializat aceste programe Tennessce, GER
I
ra)
asigurarea bazei telmXo-materiale şi şpan planificate. De asemenea, se va asi­ tităţile necesare de fier noastre. Astfel, faţă de la C.S. Hunedoara ? Profesorul
trebuie să asigurăm creşterea, chiar pe­ gura remedierea şi modernizarea tuturoi vechi ? 1985, în 1988 consumul e- Irul de cu
ste prevederile planului, a recuperării şi instalaţiilor de acest lei existente • Dez­ — Răspunsul este nega­ fectiv de fier vechi, utilizat — Pe scurt, aş vrea să ţie „Cîntar, 5
HAŢEG:
refolosirii tuturor acestor surse, o dată voltarea in continuare a dotării cu utilaje tiv. Menţionez că, încă din la fabricarea oţelului, a fost menţionez că ne-am înde­ maro adîni
eu elaborarea de tehnologii corespunză­ şi instalaţii de prelucrare a fierului vechi, start, Centrala pentru re­ mai mare cu 510 000 tone. plinit sarcinile pe această BRAZI: S
linie. Instalaţia de recupe­
toare pentru folosirea lor eu rezultate corespunzător creşterii producţiei de ofel, cuperarea şi valorificarea Deci, cerinţele cresc an de bată; o CAL/
pă
stea
cit mai bune". respectiv a resurselor şi consumului de lier materialelor refolosibile an. în 1989 preconizăm un rare a fierului din zgură, cultură şi
zdrobitoarele de metal şi
în aceeaşi ordine de idei putem ară­ vechi, umărindu-se, totodată, reducerea Bucureşti ne-a planificat consum mai mare cu instalaţia de pregătire a tarea Itom;
ta că, din iniţiativa secretarului gene­ volumului de muncă manuală şi creşterea o cantitate de fier vechi 120 000 tone faţă de anul RIA: Drc,
(Mureşul):
ral al partidului, Comitetul Politic Exe­ gradului de prelucrare a fierului vechi • mai mică decît solicitările trecut. în ce priveşte bi­ şpanului — sînt folosite la stelelor (l
capacitate. Avem însă şi
cutiv al C.G. al P.C.R. a stabilit o serie O atenţie deosebită va li acordată dotării noastre (făcute în funcţie lanţul livrărilor, în raport instalaţii pe care le fo­
de măsuri vizînd îmbunătăţirea gradu­ cu Instrumente şi aparatură pentru deter­ de normele de consum). cu consumul pe 8 luni se losim doar parţial din cau­
lui de prelucrare şi a calităţii fierului minarea prezenţei elementelor de alice De pildă, pe 8 luni din a- înregistrează o restanţă de
vechi pentru producţia de oţel, în ac­ in Herul vechi • Realizarea şi punerea in cest an ni s-au repartizat 019 052 tone de fier vechi. za lipsei de materie pri­
mă: instalaţia de balotat
tualul cincinal. Dintre aceste direcţii de funefiune a tuturor capacităţilor de prelu­ cu 271530 tone de fier — Totuşi, această can­ tablă (utilizată circa 70 la
acţiune, reamintim : crare a fierului vechi din unităţile side­ vechi mai puţin. La aceas­ titate s-a consumat în oţe­ sută), gropile pirotehnice
• Întreaga cantitate de lier vechi re­ rurgice. ta se adaugă şi faptul că lării. Cum a fost asigu­ de spart scoarţe (75 la su­ Pentru uv
gene
zultată din procesele de producţie, de pe Organele şi organizaţiile de partid, nu primim nici cantitatea rată ? tă), instalaţia de tocat ţea­ fi in râcoroas
şi
şantierele de construcţii, din dezmembrări conducerile colective din unităţi au da­ planificată. Există la acest — Cu forţe proprii, din va (50 la sută) ş.a. Deci, dimineaţa,
de utilaje şi nave scoase din uz va li ex­ toria să acţioneze permanent, cu toată capitol, pe aceeaşi perioa­ resursele interne ale com­ dorinţa noastră este să pri­ mal mult :
pediată către otelării NUMAI SORTATA Şl fermitatea, pentru recuperarea şi expe­ dă, un minus de 22 890 mim toate cantităţile pla­ Vînt slab i
cal .din soi
PRELUCRATĂ CONFORM NORMELOR DE dierea spre oţelării a unor cantităţi cit tone de fier vechi. Trebuie binatului. Este momentul nificate de fier vechi pen­ Temperatul
să amintesc că uzina noas­
CALITATE IN VIGOARE. In acest scop se mai mari de fier vechi. Despre modul să înţeleagă toate unităţile tră dispune de secţii pen­ tru a da patriei cit mai vor fi cuţ
va generaliza in toate întreprinderile, sec­ în care sînt îndeplinite aceste importan­ economice şi centrele de tru recuperarea şi prelu­ mult oţel. şi 13 grade
între
xlme
ţiile şi atelierele de producţie sortarea pe te sarcini economice, despre recupera­ recuperare, toţi furnizorii crarea fierului vechi Ia —• Am notat acest apel grade. Izoi
calităţi şi dimensiuni a fierului vechi, chiar rea fierului vechi, a altor metale şi va­ noştri că avem mare ne­ Simeria, Băiţa, Hunedoa­ al oţclarilor hunedoreni ceaţă pe \
voie de cit mai mult fier
la locul de unde rezultă • In toate între­ lori, ne-am propus să scriem un serial ra şi Valea Şărmagului cătro toţi furnizorii de La munţi
prinderile se vor lua măsuri pentru folo­ de articole din diverse localităţi şi uni­ vechi I (judeţul Alba). Avem for­ fier vechi şi vom urmări general fru
sirea la întreaga capacitate a utilajelor tăţi economice. Primul popas l-am fă­ — Am ajuns cu discu­ concret, în articolele vii­ rul vnriabi
pentru
specializate
maţii
din dotare pentru prelucrarea mecanică a cut chiar acolo unde este cea mai mare ţia exact unde trebuia: ta recuperarea fierului vechi toare, cum a fost recepţio­ rat, cu lut
porare do
livrarea concretă a fieru­
fierului vechi recuperat şi se vor organiza, nevoie de fierul vechi: Uzina nr. 8 ma­ lui vechi de către toţi cei şi a scoarţelor din zgură, nat şi tradus în practică. km/orâ (Ut
după caz, formaţii de lucru in ateliere sau iorii prime din C.S. Hunedoara. din. plini-.
care au obligaţia să o facă. pregătirea scoarţelor şi
Să facem un bilanţ, din fontei vechi etc. MARIN NEGOIŢĂ