Page 27 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 27

92 • VINERI, 8 SEPTEMBRIE 1989                                                                                                                                    Pag. 3


                    Vizita în ţara noastră                         )                                                     frazei,   mai" întotdeauna
                                                                     Cel mai greu examen                                 memorabilă  prin  pregnan.
                                                                                                                         fă  şi  capacitate  sugestivă,
              a tovarăşului Najibullah                                 Exact  in  urmă  cu  45  de   din  vechea  stirpe  a  poves.   generozitatea  şi  actualita­
                                                                     ani,   profesorul   Dumitru   titorilor.  Crîncenele  lupte   tea mesajului.    •   CALUŞERI  HUNEDO-
                  SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI                    Susan,  ca  elev  al  Şcolii  de   de  la  Păuliş,  cu  tot  ceea   CEL  MAI  GREU  EXA-   RENI IN CONFRUNTĂRI NA­
   ijurnal  •     CENTRAL AL PARTIDULUI DEMOCRATIC                   Subofiţeri  de  Rezervă  din   ce  le-o  premers  şi  le-a   MEN  nu  este  cartea  unui   ŢIONALE.  La  Festivolul  „Că­
   ulitate a                                                         Radna,  se  afla,  alături  de   urmat,  sînt  evocate  fără   strateg,  nici  măcar  a  unul
   ii • 19,45        AL POPORULUI DIN AFGANISTAN,                    camarazii  săi,  in  linia  intii   incrincenare, după un anu­  militar  de  profesie.  Ea  o  re   luşul  românesc"  de  la  Ca­
    lume -'j     PREŞEDINTELE REPUBLICII AFGANISTAN                I  a  luptelor  de  la  Păuliş.  El   mit  ritual  bine  disimulat,   in  schimb  valoarea  mărtu-   racal,  judeţul  Hunedoara  o
   cînlă  pdî                                                        ne  oferă  recent  surpriza   cu  şarm  şi  discreţie  cind   rlei-unicat  a  celui  ce,  lipit   lost  reprezentat  cu  cinste
    •  20,20   La  invitaţia  tovarăşului   fost  întîmpinat  de  tovară­ \ de  a  ni  se  Înfăţişa  în  ipos­  e  vorba  de  sine,  cu  un   de  pămintul  care-l  apără   de  formaţiile  de  căluşeri  din
   gramului-  Nicolae  Ceauşescu,  secre­  şii  Manea  Mănescu,  mem­  \  tază  de  autentic  prozator,   ton  ponderat,  permanent   şi  pe  care-l  apără,  dă  faţă   Germisara  şi  Balşa.  Ambele
  Zongresu-  tar  general  al  Partidului   bru  al  Comitetului  Poli­  ca  autor  al  volumului  CEL   cenzurat  de  bunul  simţ,  Se   nemijlocit  cu  un  duşman   \  formaţii  au  avut  o  compor­
   al P.C.R.   Comunist Român, preşedin­  tic  Executiv  al  @.  G.  a)   MAI  GREU  EXAMEN  (Da­  întilnesc  foarte  frecvent  in   de  zece  ori  mai  numeros   \
   ogram de   tele   Republicii   Socialiste   P.G.R.,   vicepreşedinte  al   cia,  1989).  Cartea  este  un   acea-stă carte cuvinte ca  şi  incomparabil  mai  bine   tare  meritorie,  pe  locul  U
                                                                                                                        înarmat.  Iar  la  patruzeci \
   României  România,  joi  scara  a  sosit   Consiliului  de  St3t,  Ion   memorial  de  război  a  că­                                           clasindu-se  c  ăluşerii  din
  ir bulgar   la  Bucureşti,  '  tovarăşul   Stoian,  membru  supleant   rui  forţă  de  seducţie  stă                  şi  cinci  de  ani  de  la  acea   Germisara  şi  pe  III  cer
   rs, mate-   Najibullah,  secretar  general   al  Comitetului  Politic  Exe­  in  primul  rind  in  auten­            cumplită  confruntare,  se  in  - i  din Balşa.
  1,50 Tclc-  al  Comitetului  Central  al   cutiv,  secretar  al  C.  C.  al   ticitatea   experienţei   de   9K| >]»  cumetă,  nu  fără  slială,  să
             Partidului  Democratic  al                              viaţă  şi  in  valoarea  ade­  Va24\   iul         ne  povestească  şl  nouă
             Poporului  din  Afganistan,   P.C.R.,  Ioan  Totu,  mem­  vărului  uman,  Ea  a  cunos­                    „cum  a  fost".  Cu  o  per•   •   PREZENŢĂ  MERITORIE.
             preşedintele  Republicii  Af­  bru  supleant  al  Comitetu­  cut  o  îndelungată  gestaţie,   patrie,  jertfă,  eroism,  dar   fectă  stăpînire  a  unui  ma­
             ganistan,  care  efectuează   lui   Politic   Executiv   al   marcată  de  fireşti  inhibi­  textul  nu  alunecă  nici  o   terial  abundent  şi  aparent   La  cea  de-a  Vlll-a  ediţie
             o vizită în ţara noastră.  C.  G.  al  P.G.R.,  ministrul   ţii,  ezitări  şi  îndoieli,  pen­  clipă   in   grandilocvenţă.   haotic,   sedimentat   prin  t  o  concursului  folcloric  inter-
                                                                                               Cuvintele,  scrie  la  un  mo­
               La  sosire,  pe  aeroportul   afacerilor  externe,  de  alte   tru  ca  in  cele  din  urmă   ment  dat  Dumitru  Susan,   ani,  cu  o  nostalgie  ireprî-   judeţean  „Cintecele  munţi­
                                                                                                                        mobilă  pigmentată  pe  alo­ t
             Otopeni, înaltul oaspete a  persoane oficiale.          -  cum  spune  şi  acad.  Şte­                                                lor",  desfăşurat  la  Sibiu,  ju­
  DIN 1*110-                                                         fan  Pascu  in  prefaţa  sa  -   „exprimă  exact  atîta  bu­  curi  de  un  umor  discret,   \
  00   KiUlio-                                                     S                           nătate  şi  ură,  josnicie  şi   imbinind  relatarea  obiec­  deţul  nostru  a  fost  repre­
  ni’ţli;   9,05                                                     „să  biruie  glodul"  şi  să                                               t
  îcultătorl-                                                      S se  constituie  intr-o  vibran­  nobleţe — cită măreţie sau   tivă  cu  reflecţia  morală  şi   zentat de către Căminul cul­
  n  de  ştiri;        Stabilirea  pensiei                                                     ticăloşie  este  în  sufletul   accentul  liric,  sobru  totuşi   tural  din  Ghelari.  Ansam­
  •s   Intr-un                                                     \  tă  evocare  puternic  colo­  celor  ce  le  rostesc  sau  al   şi  poate  tocmai  de  aceea   t
  ;   Liberă                                                         rată  afectiv  şi,  deopotrivă,                                               blul  lolcloric  „Cînt  şi  joc  pă-
  nie;   11,00                                                     \  intr-o  reconstituire,  pe  cit   celor  ce  ordonă  rostirea   emoţionant,  Dumitru  Susan   durenesc“  o  participat  cu
  rl;   11,05                                                      \  a  fost  omeneşte  posibil,   lor".  Şi  exact  atita  since­  ne  oferă  unul  dintre  cele  \
  ocini-cetă-   de întreţinere          pentru minori                                          ritate,  am  adăuga  no!.   mai  captivante  memoriale   taraf,  solist  vocal  şi  forma­
  vfuzlcă u-                                                         obiectivă,  a  acelei  teribile
    Tudor ;    La  instanţele  de  jude­  privative  de  libertate,  cu   încleştări.  E^sodul  Păuliş   Căci  ceea  ce  salvează  o.   de  război  apărute  in  ul­  I  ţia  de  dansuri  populare  pă-
  e ştiri ;                                                          1944  a  modelat  caractere   cest  text  de  la  deriva  pe   timii ani.     dureneşti  „Ruda",  laureată
  loara fol-   cată  se  prezintă  cauze  al   excepţia  cînd  pedeapsa  a                     apele   retorismului   vid,
   Pnrtldul,   căror  obiect  sînt  preten­  fost  aplicată  pentru  aban­  şi  a  marcat  profund  şl  ire­                  RADU CIOBANU         a  Festivalului  naţional  „Cin-
  io Forma-   ţiile  în  legătură  eu  pen­  don  de  familie.  Refuzul  de   versibil   existenţa   acelor   conierindu-i  in  acelaşi  timp
  treate ale                                                         tineri  care  pe  atunci  n-a-   autenticitate   şi   valoare,   ☆        i   tarea  României".  Remarcin-
   na|ional   sia  de  întreţinere.  Multe   a  munci  sau  prestarea  unei                    este  tocmai  buna-credinţă,   Prezentarea   volumului   du-se  intre  celelalte  27  de
  •mâniei" ;  dintre  acestea  nu  pot  avea   munci  ocazionale  nu-1  scu­  vedu  decit  douăzeci  de
  1  3;  15,00  altă  soluţie  dccît  cea  pe   teşte  de  la  obligaţia  lega­  ani.  Asumindu-şi  evocarea   modestia şi sinceritatea au­  „Cel  mai  greu  examen",  de  )  judeţe  participante,  ansam­
   radio-tv.;                                                        sa  după  aproape  o  jumă­  torului.  O  chestiune  de  ca­  Dumitru  Susan  are  loc  azi,
  i   operete;   care  instanţa  a  dat-o  ini­  lă  de  întreţinere  pe  cel                  racter  in  cele  din  urmă,   ora  15,  la  „Casa  cărţii"   blul  hunedorean  a  fost  dis­
  frumoasă,   ţial.                     care  o  are.  în  aceste  ca­  \  tate  de  veac,  Dumitru  Su­                                           tins  cu  premiul  special  al
  i   scris   ;   Codul  familiei  nu  defi­  zuri,  instanţa  de  judecată   san  işi  Îndeplineşte  o  no­  la  care  se  adaugă,  desi­  din  Deva.  Tot  azi  va  mal
  al; •   '15  neşte  ce  se  înţelege  prin   va  stabili  veniturile  din   bilă  datorie  moral-patrio-   gur,  talentul  său  de  po­  avea  loc  prezentarea  volu­  municipiului  Sibiu,  acordat
  'ono  1 ;                                                          tică,  dar  totodată  işi  trece   vestitor  şi  portretist,  tăie­  mului  „Izvoare  medievale   de Biblioteca ASTRA.
    nli...oii,   întreţinerea  unei  persoane,   muncă  cel  puţin  la  nive­                                                                  s
  i   socinlis-   dar  se  ştie  că  aceasta  în­  lul  retribuţiei  minime  care   şi examenul de prozator  tura Ier mă şi elegantă a  româneşti" de Adrian Rusu.
  u  patrie  ;
  ulicatelor;   seamnă  tot  ceea  ce  este   se  poate  realiza  prin  pres­
  ■li;  21,00   necesar  traiului:  alimente,   tarea  unei  munci  de  cel
  , : 22,00 o  îmbrăcăm i nte,  îngrij i rea  în  cauză,  în  sectorul  so­
  23,00  Mo-   sănătăţii, locuinţă etc.  cialist  de  stat,  potrivit  pre­
  >3,15  f  )e-                                                                                                                 Noul an şcolar bate la uşă.
  ;  2*;,av—   Cînd  întreţinerea  o  da­  gătirii .şi calificării sale.
  e ştiri.   torează  părinţii  sau  cel   în  venitul  net  S2  cu­
             care  înfiază,  ea  poate  fi   prind  toate  veniturile  care                                                         Cum l-aţi pregătit ?
             stabilită  pînă  la  1/4  din   au  caracter  de  continuita­
             cîştigul  său  din  muncă  —   te,  excluzîndu-se  cele  cu   Tabăra   de   pionieri   şl   şco­  din   Crevcdia   Mare,   Malu   ţi   Răspunsul  l-am  căutat,   trecut  la  zugrăvirea  cabi­
             pentru  un  copil,  1/3  —   caracter   întîmplător   şi   lari   „Căprioara"   din   Deva   a   ltasuceni   din   judeţul   Giurgiu,   de  această  dată,  în  unităţi   netelor  de  la  etajul  supe­
                                                                                                          făcut
             pentru  doi  copii  şi  1/2  —   cele  de  care  debitorul  nu   oferit   o   celor   care   şi-au   petre­  împreună   nu   liunedorene  cunoştinţă   de  învăţămînt  din  oraşul   rior,  a  coridoarelor,  casei
                                                                                                 realizările
                                                                                             cu
                                                                                                                  deo­
                                                                                  vacanţă
                                                                                        aici
                                                                   cut
                                                                         parte
                                                                              din
             pentru  trei  sau  mai  mulţi   poate  să  dispună  efectiv,   clipe   instructiv-recreative   de   sebite   ale   „Epocii   Nicolae   Vulcan.  Raidul  întreprins   scărilor.  Punctele  sanitare
  i   prafului   copii.  După  cum  se  poate   cum  sînt:  sporurile  acor­  neuitat.   Pentru   pionierii   ve.   Ceauşescu",   au   trăit   momente   aici  a  relevat  cu  prisosin­  au  fost  igienizate  iar  in­
  ria);   HU-   constata,   legea   stabileşte   date  acelora  care  lucrează   nlţi   din   judeţele   Arad,   Bra­  încărcate   de   fior   patriotic   lin­  ţă  preocuparea  factorilor   stalaţiile  reparate.  Cură­
  ■cretul   lui                         în  condiţii  deosebite  de   şov,   Sibiu,   Giurgiu,   Satu   Ma­  gă   ruinele   de   la   Sarmizegetu-   ţenia  a  mers,  mină  în  mină
  ■rn  —  A);   doar   plafoanele   maxime                         re   şl   Hunedoara   excursiile,   sa,   Costeşti   şi   Blidaru,   la   de  răspundere  pentru  ca
  ;  ale  ora­  pînă  la  care  se  poate   muncă,  alte  indemnizaţii   drumeţiile,   concursurile   pe   Castelul   corvine.ştilor   Hune­  noul  an  de  învăţămînt  să   cu  lucrările  de  igienizare
  li — B);   urca,  însă  instanţa  de  ju­  cu  destinaţie  specială,  bur­  diferite   teme,   întrecerile   spor­  doara.   Au   participat   Ia   ac­  debuteze  şi  să  se  desfăşoa­  şi  zugrăvire,  astfel  că  fie­
  I-II (I'la-                           sele  de  studii,  ajutoarele   tive,   serile   culturnl-educntive   ţiunea   „Semnături   în   contem­
                                                                                                        realizată
  ANI:   nue   decată  ţine  seama,  la  fi­  pentru  deces,  pentru  sar­  au   lăsat   amintiri   deosebite,   poraneitate",  maistrul   furnallst  împreu­  re  sub  bune  auspicii.  Co­  care  încăpere  a  liceului
                                                                                                 cu
                                                                                                                  pen­
                                                                                             nă
   Francols   xarea  cuantumului  între­                           prof.   Victor   Marin   Udrişte                     laborarea  conducerilor  şco­  este  acum  gata  pentru  a-şi
  (7   N’olem-   ţinerii,  concret,  de  starea   cină  şi  lehuzie,  pentru  în­  din   Crevcdia   Mare,   judeţul   sionar,   Nicolae   Mărculescu,   lilor  cu  comitetele  cetăţe­  primi  elevii.  Echipa  de  zu­
  leman   în                            grijirea   copilului   bolnav   Giurgiu,   spunea:   „In   periplul   Erou   al   Muncii   Socialiste.   neşti  de  părinţi  a  dat,  şi   gravi  a  trecut,  în  primele
  (Unirea)   ;   de  nevoie  a  copilului  şi  de   în  vîrstă  de  pînă  la  2  ani,   nostru   transilvan   am   făcut   un   Toate   aceste   acţiuni,   cum   ţine
  osul   clin   mijloacele   materiale   ale                       scurt   popas   Ia   Ţeben,   aşezare   să   precizeze   pionierul   Marius   în   vacanţa   verii,  roade   zile  ale  lunii  septembrie,
  (Cultural);   celui  obligat  la  plata  pen­  pensia  suplimentară,  ga­  de   care   se   leagă   imagini   de   Crăciun,   clasa   a   IV-a,   Şcoala   bune.  la  zugrăvirea  exterioarelor
  'ia  şi  Mi­  siei,  precum  şi  ale  celui­  ranţiile   reţinute   pentru   istoric   şi   mit   românesc.   Sim­  generală   Răsuceni,   au   fost   clădirii.   „Avem   asigurat
  rări?   -ria                          realizarea  planului  şi  al­  bol   al   trăiniclei   şi   statorniciei   interesante   şi.   atractive.   „Do­  La  Şcoala  generală  nr.  5
   Le   A   :   lalt  părinte  care  are  mi­  tele,  care  nu  fac  parte  din   pe   aceste   ţinuturi,   gorunul   resc   să   revin"   pe   aceste   lo­  ne-a  întîmpinat  un  grup   tot  materialul  necesar  a-
  (Minerul):   norul în întreţinere. "                            lui   Horea   nu   a   fost   doborî!   curi"   —   ne   încredinţează   Ma­     cestei  lucrări,  iar  hărnicia
  liţist   sau                          veniturile  nete  ale  celui   de   Ploi   şl   furtuni,   de   răz­  rius.     de  eleve  din  clasa  a  VUI-a   echipei  de  zugravi  o  cu­
  n   pitoresc);   în  consecinţă,  prima  con­  obligat  la  plata  pensiei  de   boaie   sau   răzmeriţe.   Este   aici   Acţiunilor   educative,   atent   G:  Mihaela  Cîrstea,  Cătăli­
  isiune   spe-   diţie  pentru  plata  pensiei   întreţinere.     parcă   dintotdeauna.   Aici,   unde   gindite,   cum   ne   asigură   di­  na  Abalaşei,  Mariana  Bon­  noaştem  de  mai  mulţi  ani
                                                                              îngemănează
                                                                          se
  iresc);   u-   de  întreţinere  este  ea  cel                    trecutul   şi   unde   eroii   legen­ cu   rectorul   taberei.   Andrei   doc  şi  Mihaela  Tiron.  „Este   Deci,   avem   certitudinea
                                                                   prezentul
  îda   şeri-                             în  cazul  în  care  cel  ce   dari   par   a   se   înfrăţi   cu   oa­  Nongy,   ambianţei   naturale   încheierii  la  timp  şi  de
  ■ssee  —  IU   îndatorat  să  aibă  mijloace   urmează  a  plăti  întreţinere   menii clipei de faţă".  pentru   ca   sejurul   să   fie   cit   gata  pentru  recepţie  încă   calitate  a  întregii  lucrări
  D:   Martori   materiale,   venituri   din   este  retribuit  în  acord  glo­  Despre   pitorescul   ambian­  mai   plăcut,   s-au   alăturat   stră­  o  clasă  —  ne  spune  Mi­
  ua  roşie)  ;   muncă  sau  să  fie  apt  de                     ţei   naturale   in   care   sînt   am­  daniile   personalului   —   Bn/.il   haela.  Ne-au  ajutat  şi  Li-   —  apreciază  administrato­
  ■trate   cu   muncă,  pentru  a  realiza   bal,  în  mod  facultativ  se   plasate   căsuţele   taberei,   de­  lferdea,   administrator.   Ma­  rul  şcolii  —  Aurelia  Lau-
   (Patria);                            poate  stabili  pensia  şi  sub   spre   concursurile   de   creaţie   rin   Gyfirfi,   magazineră,   şi   liana   Leonte,   Florentina   ran.
  ului   din   venituri  din  muncă.  Nu   forma  unei  fracţiuni  din   literară   „Trăim   decenii   de   îm­  Cristina   Pavelesc,   bucătăreasă.   Giobanu,  Gina  Bădoaica
  I   (Flacă-   poate  fi  obligată  la  pen­  venituri  sau  procentual  în   pliniri   măreţe",   întrecerile   Zilele   petrecute   în   tabăra   Şcoala  generală  nr.  4
  ÎARA-BAi-   sie  de  întreţinere  persoa­                        sportive   sub   însemnul   „Da-   „Căprioara",   din   apropierea   şi  Laura  Scceanu,  care  în   străluceşte   de   curăţenie.
  trat   (Cen-                          locul  unei  cifre  absolute,   ciadei"   şi   excursiile   făcute   în   Devei,   în   aerul   ozouat   de   la   anul  şcolar  trecut  au  ab­  Igienizarea  şi  zugrăvirea
  S   şl  crea-   na  aptă  de  muncă,  dar  ra­  pentru  că  nu  contravine   Deva,   Hunedoara,   Simeria   şi   poale   de   codru,   îi   vor   ajuta   solvit,  aici,  clasa  a  VUI-a
  omăniei");   re  nu  realizează  venituri   cu  nimic  prevederilor  art.   Ifaţeg,   pioniera   Monica   Far-   pe   beneficiarii   acestora   să   coridoarelor,  casei  scărilor
  andare   la   din  motive  obiective,  cum                       caş,   ce   activează   în   cadru!   înceapă   anul   şcolar   cu   forţe   B.  Vedeţi,  nu  se  despart   şi  a  grupurilor  sanitare  au
   (Dacia)  ;                           94 din Godul familiei.     Cusei   pionierilor   şl   şoimilor   noi,   iar   programul   educativ*   uşor  de  şcoala  noastră",
  eta   schi/n-   ar  fi  efectuarea  serviciu­                    patriei   Hunedoara,   ne   împăr­  recreativ   a   lăsat   Impresii   şi   înv.  Maria  Mărgăian  şi   fost  efectuate  la  timp  şi
  Alerg   du-   lui  militar,  urmarea  unei   Dr. NICOLAE WARDEGGER,   tăşeşte   impresii   frumoase.   Pio­  amintiri   de   neuitat   în   sufle­  în  condiţii  de  calitate,  iai
  ’entrul   de   facultăţi  la  cursul  de  zi,   judecător,       nierii   liunedoreni   s-au   simţit   tele   pionierilor.   (IOAN   VEAD,   celelalte  cadre  didactice  a-   clasele,  Laboratoarele,  ca­
  aţie   „Cîn-                               Judecătoria Deva      bine în compania colegilor  corespondent).           flate  în  activitate  —  Au­  binetele  au  fost  lăsate  în
  l“);   SIME-   executarea unei pedepse                                                                                rora  Domşa,  Claudia  Rus,
    oaselor                                                                                                             Melania  Si  urez  —  apre­  grija   comitetului   cetăţe­
  IA:   Fiul                                                       a  rosturilor  sociale  ale  a-   plexului  reuşesc  să  vină  *                nesc  de  părinţi.  „De  cînd
  na).       { In urmă cu doi ani a      toare  achiziţionate  de  la                                                   ciază  aportul  elevilor  la   acţionăm  după  principiul
                lost dai in folosinţa lo-   industrie  sau  fabricate  in   cestui   important   sector   mereu  cu  ceva  nou  in  in-  .   pregătirea  în  bune  condi­  autogospodăririi,   fiecare
                                                                                                                  :
             '  cuitorilor municipiului De­  laboratorul complexului.  care  este  alimentaţia  pu­  timpinarea  consumatoru!u  I   ţii  a  localului  şcolii.  „Gu
                va complexul de alimenta-   -  Pentru  ca  să  reali­  blică.  l-aş  numi  Intre  ei   iar  cînd  astlel  de  Preocu-  J   sala  de  clasă  terminată  a-   clasă  a  devenit  model  de
             *  ţie publică „Udo".       zăm  un  asemenea  volum   pe  cofetarul  specialist  Oli­  pâri  sînt  dublate  şi  de  o  |   cum,  şcoala  este  gata  să-şi   curăţenie  şi  ambianţă  sti­
                                                                                                                                                   mulatoare.  La  ciclul  pri­
                  Bilanţul activităţii de pI-   de desfacere la preparate­  via David şi cofetarul Le-  atitudine  plină  de  respect  >>   primească  elevii.  S-a  lu­
             *  nă acum arată că la corn-                                                   faţă  de  omul  care  apelea­  crat  mult  şi  cu  răspun­  mar  —  ne  spun  Ana  Chi-
                                                                                                                                                   ţimia  şi  Elena  Bordea  —
    vremea va   I   plexul „Udo" se îndepli­                                                ză  la  serviciile  complexu-   H    dere  —  ne  spune  cu  mîn-   învăţătorii  se  îngrijesc  cu
    frumoasă    nesc in bune condiţiuni toţi   Imbold pentru autodepăşire                   lui,  reuşim  să  aflăm  expli-  J   drie  înv.  M.  Mărgăian,  ca­  multă  răspundere  de  pre­
     oaptea şi   j  indicatorii. Volumul zilnic                                             caţia  faptului  că  de  la  J   re  păşeşte  acum  în  cel  de
      ul va fi   I  al dcsiacsrilor de produse                                              constituire  acest  colectiv  t                        gătirea   claselor,   iar   la
    n noaptea.                                                                              nu  a  mai  părăsit  locul  l   al  treilea  deceniu  de  acti­  ciclul   gimnazial   această
   ’   mode-   '  prin cele trei unităţi ale  le  de  bucătărie  şi  cofetă­  nuţa  Murar,  patiserul  Ro-              vitate  la  catedră.  S-a  zu­  sarcină  şi-au  asumat-o  di-
  -   "tic.     complexului — cofetăria,   rie,  ne  spune  llie  Floreo,   dica  Emerik,  lucrătorii  Ro-   fruntaş  pe  întreprindere.  J   grăvit,  s-a  vopsit,  s-a  pa­
  m   i   z>e   *  pizzeria şi restaurantul —  şelul  complexului,  trebuie   dica  Brădean  şi  Vasile   Experienţa  cişligată  in  ]   voazat,  întregul  local  al   riginţii.  împreună  cu  ele­
  se   intre   8                                                                            administrarea  acestui  mo-  j                         vii  şi  părinţii,  fiecare  co­
  r   cele   nu-   |  se ridică în medie la cir-  să ne punem serios la con­  Borteş,  pe  ospătarul  Lică              şcolii respiră curăţenie   lectiv  al  clasei  este  dor­
  0  şi  25  de   J  ca 150 lei pe un loc la  tribuţie  cunoştinţele  profe­  Mihaiache  şi  ar  mai  li  de­  re  complex  de  alimentaţie
  dimineaţa  t  masă. Important este insă  sionale  ca  şi  spiritul  gos­  sigur,  şi  atţii  de  amintit’,   publică,  aprecierea  de  ca-  *   Liceul  industrial,  cu  ce­  nic  de  a  amenaja  cît  mai
             I  altceva: 80-85 la sută din  podăresc.   Avem   oameni   Valorificind  ingenios  şi   re  el  se  bucură  din  par-  |   le  peste  30  săli  de  clasă,   plăcut  încăperea  în  care
  vreme   In   J  volumul desfacerii repre-  destoinici  care  in  cei  doi   cu înalt profesionalism ma­  tea  consumatorilor  trebuie  ’   laboratoare  şi  cabinete,  s-a   se  va  desfăşura  procesul
  îsii,  cu  ce-   I  zintă mincăruri şi prepa-  ani  de  cind  funcţionează   teria  primă  la  preparatul   să  constituie  un  imbold  la  t   primenit,  la  rîndu-i.  Aici   instructiv-educativ.  De  a-
  fint   mode-                                                     hranei,  punîndu-şi  in  va­  autodepăşfre  şi  pentru  alte  I   a  pus  probleme  izolarea   ceea,  putem  spune  de  pe
  ficări   tem-   '  rate, in timp ce băuturile  Complexul  „Udo"  au  dove­                                             acoperişului.  O  dată  rezol­  acum  elevilor  noştri:  „Bun
  î   la   50-70   |  alcoolice se ridică abia la  dit  nu  numai  ataşament   loare spiritul inventiv, echi­  colective de muncă.
  ctorul   nor­  »  6-7 la sută, diferenţa con-  faţă  de  meseria  aleasă,   pele  de  lucru  din  sectoa­              vată,  echipa  de  zugravi   venit în noul an reolar I".
  ii ceaţă.                                                                                           ION CIOCLEI        condusă  de  Iosif  Husar,
             |  stituind-o băuturile răcori­  dar şi o bună cunoaştere  rele de producţie ale com­                                                            LUCIA LlCIU
                                                                                                                         de la Î.G.G.L. Vulcan, a
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32