Page 27 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 27
92 • VINERI, 8 SEPTEMBRIE 1989 Pag. 3
Vizita în ţara noastră ) frazei, mai" întotdeauna
Cel mai greu examen memorabilă prin pregnan.
fă şi capacitate sugestivă,
a tovarăşului Najibullah Exact in urmă cu 45 de din vechea stirpe a poves. generozitatea şi actualita
ani, profesorul Dumitru titorilor. Crîncenele lupte tea mesajului. • CALUŞERI HUNEDO-
SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI Susan, ca elev al Şcolii de de la Păuliş, cu tot ceea CEL MAI GREU EXA- RENI IN CONFRUNTĂRI NA
ijurnal • CENTRAL AL PARTIDULUI DEMOCRATIC Subofiţeri de Rezervă din ce le-o premers şi le-a MEN nu este cartea unui ŢIONALE. La Festivolul „Că
ulitate a Radna, se afla, alături de urmat, sînt evocate fără strateg, nici măcar a unul
ii • 19,45 AL POPORULUI DIN AFGANISTAN, camarazii săi, in linia intii incrincenare, după un anu militar de profesie. Ea o re luşul românesc" de la Ca
lume -'j PREŞEDINTELE REPUBLICII AFGANISTAN I a luptelor de la Păuliş. El mit ritual bine disimulat, in schimb valoarea mărtu- racal, judeţul Hunedoara o
cînlă pdî ne oferă recent surpriza cu şarm şi discreţie cind rlei-unicat a celui ce, lipit lost reprezentat cu cinste
• 20,20 La invitaţia tovarăşului fost întîmpinat de tovară \ de a ni se Înfăţişa în ipos e vorba de sine, cu un de pămintul care-l apără de formaţiile de căluşeri din
gramului- Nicolae Ceauşescu, secre şii Manea Mănescu, mem \ tază de autentic prozator, ton ponderat, permanent şi pe care-l apără, dă faţă Germisara şi Balşa. Ambele
Zongresu- tar general al Partidului bru al Comitetului Poli ca autor al volumului CEL cenzurat de bunul simţ, Se nemijlocit cu un duşman \ formaţii au avut o compor
al P.C.R. Comunist Român, preşedin tic Executiv al @. G. a) MAI GREU EXAMEN (Da întilnesc foarte frecvent in de zece ori mai numeros \
ogram de tele Republicii Socialiste P.G.R., vicepreşedinte al cia, 1989). Cartea este un acea-stă carte cuvinte ca şi incomparabil mai bine tare meritorie, pe locul U
înarmat. Iar la patruzeci \
României România, joi scara a sosit Consiliului de St3t, Ion memorial de război a că clasindu-se c ăluşerii din
ir bulgar la Bucureşti, ' tovarăşul Stoian, membru supleant rui forţă de seducţie stă şi cinci de ani de la acea Germisara şi pe III cer
rs, mate- Najibullah, secretar general al Comitetului Politic Exe in primul rind in auten cumplită confruntare, se in - i din Balşa.
1,50 Tclc- al Comitetului Central al cutiv, secretar al C. C. al ticitatea experienţei de 9K| >]» cumetă, nu fără slială, să
Partidului Democratic al viaţă şi in valoarea ade Va24\ iul ne povestească şl nouă
Poporului din Afganistan, P.C.R., Ioan Totu, mem vărului uman, Ea a cunos „cum a fost". Cu o per• • PREZENŢĂ MERITORIE.
preşedintele Republicii Af bru supleant al Comitetu cut o îndelungată gestaţie, patrie, jertfă, eroism, dar fectă stăpînire a unui ma
ganistan, care efectuează lui Politic Executiv al marcată de fireşti inhibi textul nu alunecă nici o terial abundent şi aparent La cea de-a Vlll-a ediţie
o vizită în ţara noastră. C. G. al P.G.R., ministrul ţii, ezitări şi îndoieli, pen clipă in grandilocvenţă. haotic, sedimentat prin t o concursului folcloric inter-
Cuvintele, scrie la un mo
La sosire, pe aeroportul afacerilor externe, de alte tru ca in cele din urmă ment dat Dumitru Susan, ani, cu o nostalgie ireprî- judeţean „Cintecele munţi
mobilă pigmentată pe alo t
Otopeni, înaltul oaspete a persoane oficiale. - cum spune şi acad. Şte lor", desfăşurat la Sibiu, ju
DIN 1*110- fan Pascu in prefaţa sa - „exprimă exact atîta bu curi de un umor discret, \
00 KiUlio- S nătate şi ură, josnicie şi imbinind relatarea obiec deţul nostru a fost repre
ni’ţli; 9,05 „să biruie glodul" şi să t
îcultătorl- S se constituie intr-o vibran nobleţe — cită măreţie sau tivă cu reflecţia morală şi zentat de către Căminul cul
n de ştiri; Stabilirea pensiei ticăloşie este în sufletul accentul liric, sobru totuşi tural din Ghelari. Ansam
•s Intr-un \ tă evocare puternic colo celor ce le rostesc sau al şi poate tocmai de aceea t
; Liberă rată afectiv şi, deopotrivă, blul lolcloric „Cînt şi joc pă-
nie; 11,00 \ intr-o reconstituire, pe cit celor ce ordonă rostirea emoţionant, Dumitru Susan durenesc“ o participat cu
rl; 11,05 \ a fost omeneşte posibil, lor". Şi exact atita since ne oferă unul dintre cele \
ocini-cetă- de întreţinere pentru minori ritate, am adăuga no!. mai captivante memoriale taraf, solist vocal şi forma
vfuzlcă u- obiectivă, a acelei teribile
Tudor ; La instanţele de jude privative de libertate, cu încleştări. E^sodul Păuliş Căci ceea ce salvează o. de război apărute in ul I ţia de dansuri populare pă-
e ştiri ; 1944 a modelat caractere cest text de la deriva pe timii ani. dureneşti „Ruda", laureată
loara fol- cată se prezintă cauze al excepţia cînd pedeapsa a apele retorismului vid,
Pnrtldul, căror obiect sînt preten fost aplicată pentru aban şi a marcat profund şl ire RADU CIOBANU a Festivalului naţional „Cin-
io Forma- ţiile în legătură eu pen don de familie. Refuzul de versibil existenţa acelor conierindu-i in acelaşi timp
treate ale tineri care pe atunci n-a- autenticitate şi valoare, ☆ i tarea României". Remarcin-
na|ional sia de întreţinere. Multe a munci sau prestarea unei este tocmai buna-credinţă, Prezentarea volumului du-se intre celelalte 27 de
•mâniei" ; dintre acestea nu pot avea munci ocazionale nu-1 scu vedu decit douăzeci de
1 3; 15,00 altă soluţie dccît cea pe teşte de la obligaţia lega ani. Asumindu-şi evocarea modestia şi sinceritatea au „Cel mai greu examen", de ) judeţe participante, ansam
radio-tv.; sa după aproape o jumă torului. O chestiune de ca Dumitru Susan are loc azi,
i operete; care instanţa a dat-o ini lă de întreţinere pe cel racter in cele din urmă, ora 15, la „Casa cărţii" blul hunedorean a fost dis
frumoasă, ţial. care o are. în aceste ca \ tate de veac, Dumitru Su tins cu premiul special al
i scris ; Codul familiei nu defi zuri, instanţa de judecată san işi Îndeplineşte o no la care se adaugă, desi din Deva. Tot azi va mal
al; • '15 neşte ce se înţelege prin va stabili veniturile din bilă datorie moral-patrio- gur, talentul său de po avea loc prezentarea volu municipiului Sibiu, acordat
'ono 1 ; tică, dar totodată işi trece vestitor şi portretist, tăie mului „Izvoare medievale de Biblioteca ASTRA.
nli...oii, întreţinerea unei persoane, muncă cel puţin la nive s
i socinlis- dar se ştie că aceasta în lul retribuţiei minime care şi examenul de prozator tura Ier mă şi elegantă a româneşti" de Adrian Rusu.
u patrie ;
ulicatelor; seamnă tot ceea ce este se poate realiza prin pres
■li; 21,00 necesar traiului: alimente, tarea unei munci de cel
, : 22,00 o îmbrăcăm i nte, îngrij i rea în cauză, în sectorul so
23,00 Mo- sănătăţii, locuinţă etc. cialist de stat, potrivit pre
>3,15 f )e- Noul an şcolar bate la uşă.
; 2*;,av— Cînd întreţinerea o da gătirii .şi calificării sale.
e ştiri. torează părinţii sau cel în venitul net S2 cu
care înfiază, ea poate fi prind toate veniturile care Cum l-aţi pregătit ?
stabilită pînă la 1/4 din au caracter de continuita
cîştigul său din muncă — te, excluzîndu-se cele cu Tabăra de pionieri şl şco din Crevcdia Mare, Malu ţi Răspunsul l-am căutat, trecut la zugrăvirea cabi
pentru un copil, 1/3 — caracter întîmplător şi lari „Căprioara" din Deva a ltasuceni din judeţul Giurgiu, de această dată, în unităţi netelor de la etajul supe
făcut
pentru doi copii şi 1/2 — cele de care debitorul nu oferit o celor care şi-au petre împreună nu liunedorene cunoştinţă de învăţămînt din oraşul rior, a coridoarelor, casei
realizările
cu
deo
vacanţă
aici
cut
parte
din
pentru trei sau mai mulţi poate să dispună efectiv, clipe instructiv-recreative de sebite ale „Epocii Nicolae Vulcan. Raidul întreprins scărilor. Punctele sanitare
i prafului copii. După cum se poate cum sînt: sporurile acor neuitat. Pentru pionierii ve. Ceauşescu", au trăit momente aici a relevat cu prisosin au fost igienizate iar in
ria); HU- constata, legea stabileşte date acelora care lucrează nlţi din judeţele Arad, Bra încărcate de fior patriotic lin ţă preocuparea factorilor stalaţiile reparate. Cură
■cretul lui în condiţii deosebite de şov, Sibiu, Giurgiu, Satu Ma gă ruinele de la Sarmizegetu- ţenia a mers, mină în mină
■rn — A); doar plafoanele maxime re şl Hunedoara excursiile, sa, Costeşti şi Blidaru, la de răspundere pentru ca
; ale ora pînă la care se poate muncă, alte indemnizaţii drumeţiile, concursurile pe Castelul corvine.ştilor Hune noul an de învăţămînt să cu lucrările de igienizare
li — B); urca, însă instanţa de ju cu destinaţie specială, bur diferite teme, întrecerile spor doara. Au participat Ia ac debuteze şi să se desfăşoa şi zugrăvire, astfel că fie
I-II (I'la- sele de studii, ajutoarele tive, serile culturnl-educntive ţiunea „Semnături în contem
realizată
ANI: nue decată ţine seama, la fi pentru deces, pentru sar au lăsat amintiri deosebite, poraneitate", maistrul furnallst împreu re sub bune auspicii. Co care încăpere a liceului
cu
pen
nă
Francols xarea cuantumului între prof. Victor Marin Udrişte laborarea conducerilor şco este acum gata pentru a-şi
(7 N’olem- ţinerii, concret, de starea cină şi lehuzie, pentru în din Crevcdia Mare, judeţul sionar, Nicolae Mărculescu, lilor cu comitetele cetăţe primi elevii. Echipa de zu
leman în grijirea copilului bolnav Giurgiu, spunea: „In periplul Erou al Muncii Socialiste. neşti de părinţi a dat, şi gravi a trecut, în primele
(Unirea) ; de nevoie a copilului şi de în vîrstă de pînă la 2 ani, nostru transilvan am făcut un Toate aceste acţiuni, cum ţine
osul clin mijloacele materiale ale scurt popas Ia Ţeben, aşezare să precizeze pionierul Marius în vacanţa verii, roade zile ale lunii septembrie,
(Cultural); celui obligat la plata pen pensia suplimentară, ga de care se leagă imagini de Crăciun, clasa a IV-a, Şcoala bune. la zugrăvirea exterioarelor
'ia şi Mi siei, precum şi ale celui ranţiile reţinute pentru istoric şi mit românesc. Sim generală Răsuceni, au fost clădirii. „Avem asigurat
rări? -ria realizarea planului şi al bol al trăiniclei şi statorniciei interesante şi. atractive. „Do La Şcoala generală nr. 5
Le A : lalt părinte care are mi tele, care nu fac parte din pe aceste ţinuturi, gorunul resc să revin" pe aceste lo ne-a întîmpinat un grup tot materialul necesar a-
(Minerul): norul în întreţinere. " lui Horea nu a fost doborî! curi" — ne încredinţează Ma cestei lucrări, iar hărnicia
liţist sau veniturile nete ale celui de Ploi şl furtuni, de răz rius. de eleve din clasa a VUI-a echipei de zugravi o cu
n pitoresc); în consecinţă, prima con obligat la plata pensiei de boaie sau răzmeriţe. Este aici Acţiunilor educative, atent G: Mihaela Cîrstea, Cătăli
isiune spe- diţie pentru plata pensiei întreţinere. parcă dintotdeauna. Aici, unde gindite, cum ne asigură di na Abalaşei, Mariana Bon noaştem de mai mulţi ani
îngemănează
se
iresc); u- de întreţinere este ea cel trecutul şi unde eroii legen cu rectorul taberei. Andrei doc şi Mihaela Tiron. „Este Deci, avem certitudinea
prezentul
îda şeri- în cazul în care cel ce dari par a se înfrăţi cu oa Nongy, ambianţei naturale încheierii la timp şi de
■ssee — IU îndatorat să aibă mijloace urmează a plăti întreţinere menii clipei de faţă". pentru ca sejurul să fie cit gata pentru recepţie încă calitate a întregii lucrări
D: Martori materiale, venituri din este retribuit în acord glo Despre pitorescul ambian mai plăcut, s-au alăturat stră o clasă — ne spune Mi
ua roşie) ; muncă sau să fie apt de ţei naturale in care sînt am daniile personalului — Bn/.il haela. Ne-au ajutat şi Li- — apreciază administrato
■trate cu muncă, pentru a realiza bal, în mod facultativ se plasate căsuţele taberei, de lferdea, administrator. Ma rul şcolii — Aurelia Lau-
(Patria); poate stabili pensia şi sub spre concursurile de creaţie rin Gyfirfi, magazineră, şi liana Leonte, Florentina ran.
ului din venituri din muncă. Nu forma unei fracţiuni din literară „Trăim decenii de îm Cristina Pavelesc, bucătăreasă. Giobanu, Gina Bădoaica
I (Flacă- poate fi obligată la pen venituri sau procentual în pliniri măreţe", întrecerile Zilele petrecute în tabăra Şcoala generală nr. 4
ÎARA-BAi- sie de întreţinere persoa sportive sub însemnul „Da- „Căprioara", din apropierea şi Laura Scceanu, care în străluceşte de curăţenie.
trat (Cen- locul unei cifre absolute, ciadei" şi excursiile făcute în Devei, în aerul ozouat de la anul şcolar trecut au ab Igienizarea şi zugrăvirea
S şl crea- na aptă de muncă, dar ra pentru că nu contravine Deva, Hunedoara, Simeria şi poale de codru, îi vor ajuta solvit, aici, clasa a VUI-a
omăniei"); re nu realizează venituri cu nimic prevederilor art. Ifaţeg, pioniera Monica Far- pe beneficiarii acestora să coridoarelor, casei scărilor
andare la din motive obiective, cum caş, ce activează în cadru! înceapă anul şcolar cu forţe B. Vedeţi, nu se despart şi a grupurilor sanitare au
(Dacia) ; 94 din Godul familiei. Cusei pionierilor şl şoimilor noi, iar programul educativ* uşor de şcoala noastră",
eta schi/n- ar fi efectuarea serviciu patriei Hunedoara, ne împăr recreativ a lăsat Impresii şi înv. Maria Mărgăian şi fost efectuate la timp şi
Alerg du- lui militar, urmarea unei Dr. NICOLAE WARDEGGER, tăşeşte impresii frumoase. Pio amintiri de neuitat în sufle în condiţii de calitate, iai
’entrul de facultăţi la cursul de zi, judecător, nierii liunedoreni s-au simţit tele pionierilor. (IOAN VEAD, celelalte cadre didactice a- clasele, Laboratoarele, ca
aţie „Cîn- Judecătoria Deva bine în compania colegilor corespondent). flate în activitate — Au binetele au fost lăsate în
l“); SIME- executarea unei pedepse rora Domşa, Claudia Rus,
oaselor Melania Si urez — apre grija comitetului cetăţe
IA: Fiul a rosturilor sociale ale a- plexului reuşesc să vină * nesc de părinţi. „De cînd
na). { In urmă cu doi ani a toare achiziţionate de la ciază aportul elevilor la acţionăm după principiul
lost dai in folosinţa lo- industrie sau fabricate in cestui important sector mereu cu ceva nou in in- . pregătirea în bune condi autogospodăririi, fiecare
:
' cuitorilor municipiului De laboratorul complexului. care este alimentaţia pu timpinarea consumatoru!u I ţii a localului şcolii. „Gu
va complexul de alimenta- - Pentru ca să reali blică. l-aş numi Intre ei iar cînd astlel de Preocu- J sala de clasă terminată a- clasă a devenit model de
* ţie publică „Udo". zăm un asemenea volum pe cofetarul specialist Oli pâri sînt dublate şi de o | cum, şcoala este gata să-şi curăţenie şi ambianţă sti
mulatoare. La ciclul pri
Bilanţul activităţii de pI- de desfacere la preparate via David şi cofetarul Le- atitudine plină de respect >> primească elevii. S-a lu
* nă acum arată că la corn- faţă de omul care apelea crat mult şi cu răspun mar — ne spun Ana Chi-
ţimia şi Elena Bordea —
vremea va I plexul „Udo" se îndepli ză la serviciile complexu- H dere — ne spune cu mîn- învăţătorii se îngrijesc cu
frumoasă nesc in bune condiţiuni toţi Imbold pentru autodepăşire lui, reuşim să aflăm expli- J drie înv. M. Mărgăian, ca multă răspundere de pre
oaptea şi j indicatorii. Volumul zilnic caţia faptului că de la J re păşeşte acum în cel de
ul va fi I al dcsiacsrilor de produse constituire acest colectiv t gătirea claselor, iar la
n noaptea. nu a mai părăsit locul l al treilea deceniu de acti ciclul gimnazial această
’ mode- ' prin cele trei unităţi ale le de bucătărie şi cofetă nuţa Murar, patiserul Ro- vitate la catedră. S-a zu sarcină şi-au asumat-o di-
- "tic. complexului — cofetăria, rie, ne spune llie Floreo, dica Emerik, lucrătorii Ro- fruntaş pe întreprindere. J grăvit, s-a vopsit, s-a pa
m i z>e * pizzeria şi restaurantul — şelul complexului, trebuie dica Brădean şi Vasile Experienţa cişligată in ] voazat, întregul local al riginţii. împreună cu ele
se intre 8 administrarea acestui mo- j vii şi părinţii, fiecare co
r cele nu- | se ridică în medie la cir- să ne punem serios la con Borteş, pe ospătarul Lică şcolii respiră curăţenie lectiv al clasei este dor
0 şi 25 de J ca 150 lei pe un loc la tribuţie cunoştinţele profe Mihaiache şi ar mai li de re complex de alimentaţie
dimineaţa t masă. Important este insă sionale ca şi spiritul gos sigur, şi atţii de amintit’, publică, aprecierea de ca- * Liceul industrial, cu ce nic de a amenaja cît mai
I altceva: 80-85 la sută din podăresc. Avem oameni Valorificind ingenios şi re el se bucură din par- | le peste 30 săli de clasă, plăcut încăperea în care
vreme In J volumul desfacerii repre- destoinici care in cei doi cu înalt profesionalism ma tea consumatorilor trebuie ’ laboratoare şi cabinete, s-a se va desfăşura procesul
îsii, cu ce- I zintă mincăruri şi prepa- ani de cind funcţionează teria primă la preparatul să constituie un imbold la t primenit, la rîndu-i. Aici instructiv-educativ. De a-
fint mode- hranei, punîndu-şi in va autodepăşfre şi pentru alte I a pus probleme izolarea ceea, putem spune de pe
ficări tem- ' rate, in timp ce băuturile Complexul „Udo" au dove acoperişului. O dată rezol acum elevilor noştri: „Bun
î la 50-70 | alcoolice se ridică abia la dit nu numai ataşament loare spiritul inventiv, echi colective de muncă.
ctorul nor » 6-7 la sută, diferenţa con- faţă de meseria aleasă, pele de lucru din sectoa vată, echipa de zugravi venit în noul an reolar I".
ii ceaţă. ION CIOCLEI condusă de Iosif Husar,
| stituind-o băuturile răcori dar şi o bună cunoaştere rele de producţie ale com LUCIA LlCIU
de la Î.G.G.L. Vulcan, a