Page 29 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 29
&P©D3.
încheierea vizitei în ţara noastră
H[V) a tovarăşului Najibullah,
preşedintele Republicii Afganistan
CEREMONIA PRIMIRII OFICIALE DE CĂTRE
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
ORGAN AL COMITETULUI ilUDETEAN HUNEDOARA AL P.C. La Palatul Republicii a Pe platoul din faţa Pa Garda militară, aliniată
avut loc vineri dimineaţă latului Republicii erau ar în cinstea sosirii preşedin
P U L A R J U D E Ţ E A N ceremonia primirii oficiale borate drapelele de stat telui Afganistanului, a
de către t o v a r ă ş u l prezentat onorul. Au fost
aîe României şi Afganista
Nicolae Geauşescu, secre nului. intonate imnurile de stat
tar general al Partidului C o ale celor două ţări. *
Anul XLI, nr. 9 893 SIMBĂTA, 9 SEPTEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani munist Român, preşedin P r e ş e d i n t e l e Nicolae In continuarea ceremo
tele Republicii Socialiste Ceauşescu a salutat c u niei, cei doi preşedinţi au
România, a preşedintelui cordialitate pe preşedin
Republicii Afganistan, Na tele Najibullah. Cei doi trecut In revistă garda de
jibullah, care a efectuat onoare.
o vizită de lucru în ţara şefi de stat şi-au strîns
noastră. mîinile cu prietenie. (Continuare în pag. a 4-a)
AL PARTIDULUI - LARG DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC
CONVORBIRI OFICIALE
La Palatul Republicii P r e ş e d i n t e l e Nieolae Mulţumind pentru primi
Modernizarea procesului de producţie s-au desfăşurat, vineri, 8 Geauşescu a salutat vizita rea călduroasă şi ospitalita
de lucru în ţara noastră
te, pentru posibilitatea de
septembrie, convorbiri ofi
ciale între t o v a r ă ş u l a preşedintelui Najibullah, a se întîlni cu şel'u»’ sta
Nicolae Ceauşescu, secretar subliniind că aceasta re tului român, preşedintele
obiectiv primordial al comuniştilor, general al Partidului Co prezintă o expresie a re Najibullah a relevat im
munist Român, preşedinte laţiilor existente între portanţa deosebită a acestei
le Republicii Socialiste România şi Afganistan şl vizite în extinderea re
ai întregului colectiv România, şi Najibullah, se deschide perspective deo laţiilor de colaborare pe
dintre
multiple
sebite pentru dezvoltarea
planuri
cretar general al C. G. al
Partidului Democratic al raporturilor de prietenie România şi Afganistan,
Steaua de pe Mureş — ţiile prioritare — conform litate şi eficienţă sporite Poporului din Afganistan, şi colaborare statornicite în cursul convorbirilor,
cum i se mai spune Ter Programului-Directivă pen în materializarea măsuri preşedintele Republicii Af între ţările şi popoarele
mocentralei de la Mintia, tru Congresul al XlV-lea lor referitoare la moderni ganistan. noastre. (Continuare în pag. a 4-a)
ctitorie a Epocii Nicolae al partidului — ale viito zarea producţiei — pe baza
Geauşescu — este un pilon rului cincinal — ne-a spus celor mai noi cuceriri ale
de bază al energeticii ro interlocutorul. în ce pri ştiinţei şi tehnicii, sînt an
mâneşti, pulsînd în siste veşte termocentralele pe grenaţi toţi comuniştii, în
mul- naţional, zi şi noapte, cărbune se precizează că tregul nostru colectiv
mii de kilowaţi. Aici ac se va urmări funcţionarea — Cum s-a reuşit acest
ţionează o organizaţie de acestora la parametrii pro lucru ?
partid ce se caracterizează iectaţi pentru sporirea — Programul de moder Congres * al XiV-tea al P. C, R.
prin înalt spirit revoluţio randamentelor agregatelor nizare a fost dezbătut cu
nar, un colectiv unit şi pu şi instalaţiilor. activul de partid, în toate
ternic, ce se străduieşte zi organizaţiile de bază, cu PLANUL REALIZAT EXEMPLAR
de zi şi ceas de ceas să-şi acest prilej stabilindu-se
facă exemplar datoria. In Anchetă realizată etapele de înfăptuire, mă
această perioadă cetatea suri concrete pentru fie PE ÎNTREGUL AN!
de forţă şi lumină de la la Termocentrala care compartiment şi for
Mintia se află — în con de la Mintia maţie de lucru, pentru fie
formitate cu indicaţiile şi care comunist. Rezultatele
sarcinile stabilite, la faţa obţinute pînă în prezent Mobilizare energică la toate fronturile de lucru!
locului, de t o v a r ă ş u l ne îndreptăţesc să conside
Nicolae Ceauşescu, secre — Cum se acţionează la răm că ne aflăm pe un
tarul general al partidului, Mintia în această direcţie ? drum bun, că moderniza De la începutul anului, mai bine, poate extrage torul unităţii, unele rezul
cu prilejul vizitei efectuate — Pe baza unui program rea se efectuează în rit minerii de la Ţebea au ex zilnic mai mult cărbune”. tate pozitive au obţinut,
aici, împreună cu tovară de lungă durată, în perioa mul stabilit. Au fost deja tras suplimentar 2 200 to „Este adevărat, recunoaştţ? de la începutul anului, şi
şa Elena Ceauşescu, în da ce a mai rămas din înlocuite morile de la gru ne de cărbune, au realizat ing. Dorel Iuga, şeful sec minerii din sectorul I, din
primăvara acestui an — cincinalul actual, şi în cin pul nr. 6 şi se lucrează peste prevederi o produc torului respectiv. Avem şi cadrul căruia se evidenţia
într-un amplu proces de cinalul viilor — în unita la înlocuirea electrofiltre- ţie marfă de 1,4 milioane condiţii bune şi meseriaşi ză şefii de formaţii Ştefan
modernizare ce vizează u- tea noastră se depun efor lor de la grupul nr. 3. Ne lei, au depăşit productivi pricepuţi şi destoinici — Iusco — de la pregătiri şi
tilizarea mai bună a com turi serioase pentru mo preocupă intensificarea ac tatea muncii cu 21 la su cum sînt şefii de echipă Mircea Rusu — de la pro
bustibilului, sporirea ran dernizarea procesului de ţiunii de modernizare, în tă, au înregistrat impor Remus Manga, Ioan Arisă- ducţie, precum şi colecti
damentelor agregatelor şi producere a energiei elec cadrarea strictă în terme tante economii la cheltu
instalaţiilor, creşterea pro nele prevăzute. ielile materiale şi totale
ducţiei de energie electri trice. Programul vizează, Am discutat şi cu. doi de producţie. „Rezultatele
în principal, agregatele şi
că, în condiţiile reducerii instalaţiile de preparare a dintre cei ce participă con sînt, în general bune, apre
consumurilor materiale şi cărbunelui, cele de reţine cret, cu formaţiile de lu ciază ing. Vi'orel Sirca, di
a factorilor poluanţi. re şi evacuare a reziduu cru pe care ’e conduc, la rectorul unităţii, însă nu
Ca prim partener de' dis rilor ce rezultă de la ar acţiunea de modernizare . la nivelul posibilităţilor vul carierei, cu oamenii săi
cuţie l-am avut pe tova maistrul principal Nicolae reale — tehnice, materiale MINA ŢEBEA de bază Dorel Clej, Ghcor-
răşul Ovidiu Florescu, se dere, cazanele de abur ş.a. Fica şi maistrul Ion Pri- şi umane — ale colectivu ghe Morar şi Gheorghe Şi-
cretarul comitetului de în locul morilor, electro- secan. lui nostru. Mă refer, mai mon — excavatorişti. Va
partid al unităţii. filtrelor şi altor instalaţii ales, la faptul că, deşi de voaie, Vasile Moşneag şi sile Ianăşi, Viorel Sime-
— Dezvoltarea bazei de vechi, de randament scă TRAIAN BONDOR ţine ponderea în totalul alţii —, însă ne confrun drea şi Nicolae Lupa —
materii prime şi energeti zut se montează utilaje producţiei şi al realizări tăm adesea cu dificultăţi conducători auto, Ioan Dan
ce este una dintre direc- noi, de capacitate, fiabi- (Conlinuare în pag. a 2-a) lor, sectorul II poate lucra tectonice, care ne dere — mecanic.
glează fluenţa muncii în Sfîrşitul lunii august
_ • _ ® _ ® — » _ • _ o — ® _ • — • _ • — o — ® _ o _ _ _ • — • — • — • — • — • — e — • — • —
abataje. Sîntem hotărî ţi a.c. a fost dinamic şi fruc
însă ca, în continuare, să tuos la Mina Ţebea şi la
ne mobilizăm mai energic fel a început luna septem
la fronturile de lucru din brie. în abataje, ca şi în
subteran, să rezolvăm ope carieră, se pune accent pe
rativ problemele care apar buna organizare a activi
şi să obţinem rezultate tăţii, respectarea tehnolo
Participare largă la recoltarea cartofilor deosebite în cinstea Con giilor de lucru şi a disci
gresului
XlV-lea
al
al
plinei de producţie în ge
partidului. Mai ales că în neral, se urmăreşte zilnio
şi pregătirea însămînţării păioaselor aceste zile am deschis pri nivelul realizărilor luîn-
mul abataj frontal la Mina
Ţebea-Vest, pe stratul II. du-se operativ măsurile
întrcruptă din cauza ploi TESA îşi mută activitatea Concomitent cu strînsul prafaţă fiind şi arată. O cu importante rezerve can care se impun. „Şi la mi
na noastră se dezbat cu
lor,recoltarea cartofilor s-a în cîmp, în mijlocul oa recoltei, atenţia conduce dată cu oprirea ploilor am titative şi calitative de căr
reluat cu toate forţele la menilor, unde coordonează rii unităţii este concentra mărit ritmurile la arat, in bune. El a fost încredin înaltă responsabilitate şi
C.A.P. Romos, unitate care munca, veghează la calita tă şi la executarea lucră aşa fel îneît să asigurăm, ţat subinginerului Virgil interes major proiectul
şi în acest an, prin re tea lucrărilor şi pun efectiv rilor de pregătire a cultu pe de o parte un interval Dobrin, unul dintre cei
coltele obţinute, prin larga mîna. la treabă. Aşa că rilor anului viitor. „în de cel puţin 10 zile, între mai buni specialişti ai noş DUMITRU GHEONEA
participare la muncă şi şi de această dată, în primul rînd — sublinia această lucrare şi semănat, tri".
calitatea lucrărilor se în cîmp se aflau Maria Vlă- Mircea Pătrînjan, inginerul iar, pe de altă parte, să După cum arăta direc- (Continuare în pag a 2-a)
scrie în fruntea întrecerii duţ, contabilă, Gabriela şef şi preşedintele coope avem front larg de lucru
pe judeţ. Ieri, de pildă, Stănculescu, economista rativei — am căutat să cînd vom începe punerea
împreună cu mecanizatorul fermei vegetale, Mariana pregătim cît mai bine su seminţei de grîu şi orz ÎN PAGINA A II-A
Petru Cosmoi, se aflau în Roff, tehnician valorifica- prafeţele pe care urmează în brazdă".
cîmp, la recoltat, numeroşi tor şi Hanelore Binder, să semănăm în această Trebuie să arătăm că la
cooperatori din brigada toamnă cereale păioase. Pe Tribuna specialistului din agricultură
contabil-casier, fiecare cu 50 de hectare din teren transportul gunoiului în
condusă de Nicolae Ivaş- sarcini precise, menite să cîmp au participat nume
cu. Gum am mai arătat, asigure eliminarea orică am aplicat amendamente roşi cooperatori cu atela TEHNOLOGIA CULTIVĂRI!
calcaroase. De asemenea,
aici, la Romos, este un rei pierderi de recoltă, sor au fost transportate în jele, tot ei fiind şi cei
bun obicei. în perioadele tarea corespunzătoare a cîmp şi administrate 1500 CEREALELOR PĂIOASE
de vîrf ale campaniei, toţi tuberculilor, expedierea o- tone de gunoi de grajd, MIRCEA LEPADATU DE TOAMNĂ
membrii conducerii colec perativă a cartofilor spre asigurînd între 30—40 to
tive, întreg personalul locurile de depozitare. ne la hectar, întreaga su- (Continuare in pag. a 2-a)