Page 34 - Drumul_socialismului_1989_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUj

în cadrul generos oferit de Festivalul naţional „Cîntarea României

localităţile hunedorene — puternice centre de cultură şi creaţie O

Un teatru septuagenar pasiunea lor pentru arta 7
dramatică îi amintim pe
Nicicînd judeţul Hunedoara, apre­ dimensiuni sînt amplu prefigurate de
ciat centru dc cultură şi civiliza­ documentele Congresului al XlV-lea al Ion Coman, Stela Gliiţă, • i
ţie, nu a c u n o s c u t o aseme­ Partidului Comunist Român — s-a ma­ Teatrul hunedorean are nel Braia, directorul in­ Sabin Clej, Nicoleta Ebner, piilor
nea descătuşare de energii creatoare nifestat nu numai în domeniul vieţii so­ bogate şi vechi tradiţii, în stituţiei culturale a side­ Ion Dan şi Dumitru Pre­ color,
ca în cei 45 de ani care au trecut de ciale, dar şi în dimensiunile vieţii spi­ oraşul siderurgiştilor fiin- rurgiştilor, am avut posi­ da. 12,40
la istoricul act de la 23 August 1944 rituale, ale făuririi omului nou. ţînd la ora actuală patru bilitatea să vedem o invi- Toţi aceştia, împreună 13.00 Ti
şi mai ales în ultimul sfert dc secol dc In pagini speciale ne propunem să re­ formaţii de acest gen: de taţie-program, din 1921, de cu colegii lor se pregăleso bum c
cînd destinele României socialiste poar­ levăm, dincolo dc cifre, saltul specta­ copii şi tineret, într-uu act, acum aproape şapte dece­ sub îndrumarea instructo­ gini nu
tă amprenta înaltului spirit revoluţionar, culos al vieţii spirituale pe care l-a în­ poetic (toate acestea acti- nii deci, prima mărturie şi rului Nicolae Buciuman să popular
al dinamismului gîndirii şi acţiunii ce registrat cultura noastră, ca urmare a vînd la Centrul de cultură atestare documentară a datorie
caracterizează geniala activitate a secre­ contribuţiei aduse, prin creaţii origina­ formaţiei de teatru din Hu­ reia repetiţiile la cele două cîntecul
tarului general al partidului, tovarăşul le, de certă valoare, ancorate în reali­ şi creaţie „Cîntarea Româ­ nedoara. Dar cea mai e- piese ale lui Gcorge Vlad nesc *
Nicolae Ccauşcscu. tatea imediată, dc către artiştii hunc- niei", al municipiului) şi locventă dovadă a existen­ „Paiele şi măgarii" şi „Co­ a iubirii
Uluitoarea transformare pe care ju­ doreni la formarea omului nou cu o teatrul popular al Centru­ ţei sale este însăşi activi­ medie cu olteni" (reluare). tec de •
deţul Hunedoara a cunoscut-o în aceşti înaltă conştiinţă socialistă. lui de cultură şi creaţie tatea formaţiei alcătuită Aşadar, pentru apropiata pace. A
ani de rodnice împliniri — ce sînt tot Cinstind apropiata zi a metalurgiş- „Cîntarea României" „Si- din 22 de muncitori de la stagiune două comedii ca­ Teatru
atîtca trepte ale unui viitor ale cărui tilor, astăzi : derurgistul". combinatul siderurgic, din­ re aduc bucurie în sufle­ lioterap
Prin amabilitatea lui Io­ tre care, pentru talentul şi tele iubitorilor de teatru. după Ic
lesporf
operetă
zicale d
instrume
, : •
MUNICIPIUL HUNEDOARA fa telc
15.00 Ii
firi. î
armura . gramulu
jurnal «
şH ■■ Românie
Deschideri şi perspective 2 rii, corn
« • 20,2!
„Acuzaţi
Literatura hunedoreană, in reportaj, argumentează viu “TARA : icjurnal.
ceea ce are ea mai spe­ amploarea trăirilor noastre
cific, aparţine acestui spa­ in lumina şi prin rădăcinile PGEMUUJ! P LUNI,
ţiu de istorie şi c'vilizaţie acestei vetre, loc de mira­ MtU ii'fSSiife
românească, oglindeşte p’in culoasă izvodire a realităţii, ăislte y. : v • 19,
elevate mijloace profundul a contemporaneităţii, visul mîi #Ii;5 d. ^ <v- 19,25 O
patriotism al oamenilor. De lucid al devenirii in patrie. de Aur
la Congresul al IX-lea al Dar ceea ce, de bună sea­ 'ru t
partidului, şi indeosebi prtn mă, trebuie spus P'iorilar, W-r fo!
♦ria - p
deschiderea unui vast ori­ este bucuria existenţei unui Volume de versuri ale poeţilor liunedoreni, ce întregesc şi îmbogăţesc, prin creaţii autentice, de certă valoare,
patrimoniul nostru cultural. tare •
zont al afirmării in Festiva­ val tinăr, a unei infuzii to­ le ţării î
:
lul naţional al muncii şi nice, de prospeţim şi entu- volufîci
a
creaţiei „Cintarea Româ­ ziasme, aspiraţii creatoare, Omagiu omu ui '* «a cap
niei", scriitorii oraşului . de susţinute, grefate pe o tra­ Tendinţa spre verticalitate Ce-fi do
pe Cerna au confirmat a • diţie, de cei mai tineri crea­ Cineclubul „Siderurgis- la fiecare ediţie. Lucru cu ce Rome
r
doarea muncilor acestui tori. Ei activează in două — Chiar dacă Hunedoa­ sonalităţii, am găsit alte tul" al Centrului de cul­ care, de ce să nu recunoaş­ Icjurnal.
oraş, predominanta ideatică cenacluri bine proldate, ra nu are încă un spaţiu posibilităţi de exprimare tură şi creaţie „Cîntarea tem, puţine formaţii se pot
a creaţiei lor fiind, ca un „Flacăra" şi „Lucian Blaga", ale ideilor mele artistice, României" al combinatului mîndri.
principiu ordonator, aceea o uneori discret, alteori asal- expoziţional, aţi găsit, sti­ ce au drept suport, cum siderurgic împlineşte în a- Mindria şi sărbătoarea
Focului. Cei care, cu ani tind revistele, editurile.,. mate Tiberiu Fazakas, re­ bine cred că reuşesc să ceaslă toamnă 25 de ani cineaştilor liunedoreni, în­ l «:in
in urmă, tipăreau aici o ma­ Unii vor reuşi. Cred că vor surse şi posibilităţi de a demonstreze unele lucări, de activitate. La ora ac­ să, o constituie iu fiecare
toamnă, de 19 ani încoace,
sivă antologie intitulată chiar reuşi exact cei ce merită. vă expune creaţiile. în realitatea imediată a tuală, pentru activitatea
„Pasărea de loc", au par­ Viaţa literară a Hunedoarei — Intr-adevăr anul a- Hunedoarei. deosebită desfăşurată de Festivalul organizat în ce­ DEVA:
curs traiectorii personale, este aşadar perfect integra­ Dorel Mergea, Taciana Le- tatea oţelului, sugestiv in­ de puşet
cesta am ajuns la cea de — Mirificul arabesc al titulat, „Omul şi produc­ NEDOAR
desigur, dar majoritatea au tă celei naţionale. Argumen­ a XX-a expoziţie persona­ viţclii, Grigore Buleac şi Bacii us
reuşit să se definească de tele sint colaborările noastre lucrărilor dumneavoastră Emil Neacşu, el este recu­ ţia". Generoasa tematică Porţile a i
şului
îşi propune să aducă un
r
acum avindu-şi cărţile lo , la revistele „Luceafărul", lă, număr care coincide cu creează iluzii optice dintre noscut drept unui dintre omagiu omului, făuritor Moale C
PI:
cărţi in care se răslringe „România literară", „Con­ tot atîţia ani de cînd cele mai diverse, alît da­ cele mai bune cinecluburi de bunuri materiale şi spi­ căra); (l’arî
Iul
sufletul mare al Hunedoa­ temporanul", „F a m i l i a", creez pe meleagurile hu­ torită formelor cît şi a din ţară. O dovedesc colo rituale, omului raportat Villon, X
rei. Trăiesc şi scriu aici Ne- „Viaţa românească", „Se­ nedorene. degradeurilor. Totuşi, ceea peste 40 de premii obţinu­ nu doar la munca strict bric); Ur
Vestul
să
colul XX", „Ramuri", „Con­ — Grafica dumneavoas­ ce caracteri/oazîf ace Te te de-a lungul anilor la LT TTyţ CNl:
culai Chirka, Iv Marlino- profesională ci şi la pre­ U , 1
vici, Victor Isac, loan Evu, vorbiri literare", „Pentru Pa­ tră se înscrie, indiscutabil, compoziţii ne pare a fi diferite concursuri orga­ ocupările care-1 singulari­ Vi JAN
, trie" cit şi la televiziune şi nizate în ţară şi peste ho­ zează în raport eu natura.
Raisa Boiangiu, fiecare cii pe linia Op-art-ului. Unii verticalitatea. rabela î
cărţile sale, dar şl Ioana radio, dar, bineînţeles şi vorbesc chiar de o influ­ — Sesizarea mă bucură, tare, cît şi premiile întîi Un cîntec omului aşadar, (Luceafăr
Vulcanul
colaborările intense cu edi- şi titlurile de laureat ol
Precup, Vi-giliu Vera, Dumi­ realizat cu posibilităţile PETRILA
turile ţării. Aprecierile elo­ enţă a Iui Vasarely. pentiu că acesta este rit­ Festivalului naţional „Cîn­ pe care le conferă filmul, delincven
tru Burduja, loan Radu Igna, gioase ale criticii, priza in­ — Poate că ia început mul pe care nu întimplă- diaporama şi fotografia. AN1NOAS
Ovidiu Băjan, Ma'ioara As- tarea României" obşinute clală (A!
tensă la cititori, ascendenta am fost influenţat de arta tor îl prefer, e) fiind ex­ R1CAN1;
lău, Mircea Moţ ş.a., care devenire a fiecăruia in par­ acestuia. Cu timpul, însă, presia idealului meu. alît fulul ii 1 îl
depun cu toţii mă'turie pen­ te, sint grăitoare, Hunedo- D E B U T P O E T I C (Retezai):
odată cu dobîndirea per­ în viaţă cit şi în artă. dispăruţi
tru limba română, fiecare cu renii se exprimă pe ei, deci Momentul unui debut liric în presă este unul din cele GURABA1
des|.
r
destinul pe ca e şi-l fău­ exprimă o cultură. mai emoţionante pentru un creator. Din cei 18 tineri bcsc OR.-
rul);
reşte... Acel destin care nu Mindria noastră in acest membri actuali ai cenaclului „Lucian B!aga“, Alin Făt şi cu flori d
sens nu mai este, demult, Legenda
poate li delimitat de des­ Corina Sandu văd azi pentru prima oară lumina tiparu­ Tennessee
una strict personală: îmi lui. Fie neest debut unul de bun augur ! ra); ni
tinul culturii socialiste. Mul­
place să ştiu că ea apar­ E. EVU Profesorii:
te cărţi de poezie, exprimind trul de c
ţine concitadinilor noştri — ţie „Ciuta
divers fascinantele corole ale F e c u n d i t a t e HAŢEG:
hunedorenilor. mare adii
ipostazelor spirituale româ­ BRA/.l:
neşti, dar şi de proză, de EUGEN EVU înflorim în mijlocul luminii — bată: CAI
simţim bucuria ce vine din soare pă o stei
şi
gîndurilc noastre — purpură statornică cultură Hon
tarea
Un grup în continuă înnoire pînă unde cerul se sărută cu glia RIA: Di
pînă la inima versului meu —
(Mureşul):
Primim îmbrăţişarea peste frunţi stelelor (
Deşi ca dată de referinţă se invocă anul 1978, a inimii talc
despre grupul vocal-instrumental „Canon" nu se Palrîe de aur...
poate spune că s-a „născut" atunci. ®hiar dacă se ALIN FĂT
poate vorbi despre un stil propriu, care-1 indivi­ VREI
dualizează în peisajul muzicii contemporane româ­ A r t ă p o e t i c ă
neşti, cu fiece nou cîntec lansat, grupul hunedorean
se naşte încă o dată, datorită noilor modalităţi de Sînt un poet al privirii. JjJeiUru
exprimare la care apelează. Astfel se face că de la Priviţi-mă-n ochi vă> încălzi
patru, cîţi au fost la început, în prezent numărul şi-o să-nţeiegeţi cuvintele fi parţial
nourări mr
membrilor grupului a ajuns la şapte. Este vorba de pînă la sîmburi. cursul zid
loan Evu, Graţian Ordean, Ladislau Iakab, Florin Fără a rătăci prin albele rat din r.
Chete, Ştefan Tamaş, Florin Bilei şi Mircea Goian. labirinturi. Tcmperatu
vor ti cur
Prezenţă distinctă, după ritmurile cîiitecelorj Sînt un poet al privirii. şi 14 grad
Iubirea de ţară, Zvon de primăvară, întrebări, O fată Labirintul este în mine. coborî te
frumoasă, alte două cîntece, ce îmbină armonios CORINA SANDU iar cele m
muzica preclasică cu cea electronică, urmează să şi 20 grad
izolat ceaţi
intre în conştiinţa tinerei generaţii, datorită deose­ tcorolog
bitei lor melodicităţi cît şi a puternicului mesaj cu TBIWI1U FAZIÎKAS. „Peisaj ImltiMrliiI-. lulln Vrasr
accentuată tentă romantic revoluţionară. Pagină realizată <k DAN CÂMPEAN
.. 3* , --■': l W - ' w . s e w » • ' / • ' :.’v ■.