Page 38 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2
mm# De la fiecare gospodărie-cantităţi
PMAMUL-OiRECTIVÂ Şl TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XÎV-LEA
ÂL PARTIDULUI - LARG DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC tot mai mari de lapte la fondul de stat
® 19,00 T
In primele opt luni din siliului popular comunal. nările organizaţiilor de 19,25 Să li
Creşterea productivităţii muncii-obiectiv acest an, comuna Gurasa- Pe această bază stabilim partid, în cele cetăţeneşti muncim în: :
melor clicii
ş.a. In acest fel se desfă
cantitatea de lapte ce tre
da a livrat la fondul de
stat şi cel de autoaprovi- buie să o predea fiecare şoară o reală întrecere în socialiste 4
tre sate. In cazul cînd un
familie într-un an şi ve
de maximă însemnătate zionare peste 1300 hl lapte ghem îndeaproape la res cetăţean nu predă lapte tria - progt
taro 9 20,05
de vacă şi 40 hl lapte de
oaie provenit din gospo pectarea contractelor în sau nu realizează lunar o Fericirea noi
' (Urmare clin pag. 1) narea pregătirii profesio biectivelor cincinalului dăriile populaţiei. La lap cheiate. La oi am aplicat cantitate suficientă, se stă. ţoale zilele
nale a oamenilor muncii 1991—1995 şi a orientări tele de vacă s-a atins deja în acest an o măsură efi de vorbă cu el, iar în cele vian Sava /
cîmpuri miniere la Mun- ş.a. In acest fel colectivul lor de perspectivă pînă în nivelul realizat în întregul cientă : am înfiinţat o stî- mai multe cazuri situaţia frumusejile
cel, se va extinde exploa minei noastre se înscrie în anul 2000—2010, clar şi an 1988, iar la cel de oaie nă comunală pentru oile se îmbunătăţeşte. 21,50 Telejur
tarea de la Bolcana şi al efortul general al oameni precis prefigurate în pro cantitatea s-a dublat. particulare. In satele noas In prezent comuna Gu Închiderea *
tele. Ne preocupă moder lor muncii din judeţul iectul Programului-Direc- Gonsiliul popular al co tre, cine avea 2—3 oi nu rasada predă 600—650 litri
nizarea procesului de pro nostru de a îndeplini e- tivă şi în Tezele pentru munei a acumulat o bună le mai mulgea. în turmă lapte de vacă pe zi, iar în
ducţie, sporirea continuă xemplar sarcinile actualu Congresul al XlV-lea al experienţă în ce priveşte se mulg şi acestea. fruntea celor ce livrează BEapk
a conţinutului de minereu lui cincinal şi trecerea la Partidului Comunist Ro atragerea cetăţenilor pen In comuna Gurasada se cele mai importante can
în concentrate, perfecţio transpunerea în viaţă a o- mân. tru a preda cantităţi tot folosesc şi alte metode. tităţi se numără secretarii SELECŢIUJ
mai mari de lapte la fon Astfel, au fost înfiinţate organizaţiilor de bază şi GRAMUL I:
dul de stat. Ea merită a fi puncte de preluare a lap deputaţii. Fruntaşi între programul ui
de
şt
cunoscută şi preluată şi de telui în satele cele mai aceştia sînt Ioan Iuraş, Vir- Buletin medicului
tul
în centrul atenţiei : valorificarea alte organe comunale ale importante — în număr de gil Andrica, Viorel Popa în agricultura
puterii şi administraţiei de
Ştir
13 — iar acolo unde mijlo
letin
de
ş.a. Exemplul lor este ur
crofonul
stat spre generalizare. cul de transport auto nu mat de marea masă a ce Interpreţi i ploi 1 ,
tuturor materialelor feroase! — Avem o evidenţă stric poate ajunge, laptele se a- tăţenilor — între care se populară; IV
tă a vacilor şi oilor cu duce cu căruţa. înscriu Ioan Deheleanu, Si- ştiri ; 11,03' >
lapte precum şi asupra La nivelul comunei se minic Lase, Paraschiva radio; 11,25'IV
(Urmare din pag 1) există, de asemenea, mai Dacă avem în vedere că iară; 12,00 Un
multe cantităţi de materia 2—3 la sută din cantitatea montelor, întocmită în co ţine o evidenţă strictă a Burza, Virgil Firoanţă, 12,05 Revis
radio; 12,35 i
lului fabricat în combinat le feroase. „Inventarul pe de metal intrată în pro laborare cu dispensarul rezultatelor ce le realizea Manase Jurcă, Florica Stoi- folclorului: 1
din materialele trimise de întreprinderea respectivă ducţie o reprezintă căză veterinar comunal — ne ză fiecare sat, iar clasifi nescu, Trandafir Coste şi la 3; 15,00
centrul nostru". — ne relata recuperatorul turile, putem să afirmăm spunea tovarăşa Rodica carea acestora se comuni mulţi alţii. ră Radio-Tv.
opereto;
din
—, făcut luna trecută, a- că la secţia cooperativei Presecan, vicepreşedinte al că la gazeta centrală a co Cintarea Ror
„STOCURI" CE rată că la I.M. Hunedoara „Metalul" există un „iz Biroului executiv al Con munei, se anunţă în adu TRAIAN BONDOR Radiojurnal;
AŞTEAPTĂ mai există circa 80 tone de vor" nesecat de fier vechi ! pace şi îinpl
tecc
VALORIFICAREA fier vechi". — Acelaşi lucru se poa • — • — • — • • — 9-9 — • — O — — • — • — — zică patriotic
uşoară:
te spune şi despre unita de ştiri; 17,C
Recuperatorul Traian BILANŢURI BUNE tea noastră — ne-a decla te economice
Farcaş, din cadrul centru ŞI... „IZVOARE" rat tovarăşul inginer Emil preţi de muz'
18.00 Orele se
lui de recuperare Hune NESECATE! Dull, directorul Fabricii de letin de ştir
doara, ne-a condus prin producţie industrială şi diojurnal; 20.
pămintulul
zonele miniere Teliuc şi Popas la secţia de con prestări servicii Hunedoa 21.00 sur
Ghelari. Se constată că fecţii metalice a Coopera ra. Avem trei ateliere — 22.00 i înt
I.M. Hunedoara — care fi tivei „Metalul" Hunedoa de confecţii metalice, de Moment poet
ra. Tovarăşul inginer Cor turnă muzici
gurează cu o restanţă de nel Covaliov, şeful secţiei, armături din oţel — beton 24.00 Buletin
circa 60 tone la fier vechi ne spune : „în primăvară, şi cel de piese de schimb
— mai dispune de cîteva — unde rezultă mari can
Ia o acţiune masivă de gos
„stocuri" feroase pe care podărire, am predat peste tităţi de materiale feroase.
trebuie să le valorifice cît 30 tone de fier vechi, iar Pe primele opt luni am
mai repede. Exemple: în perioada ce a urmat — livrat în plus la oţelăriile DEVA : Ct.
» La Cariera de dolomită alte 15 tone. In acest scop combinatului 183 tone de tasticâ (Patî
Ut
DOARA:
Crăciuneasa există circa am primit un sprijin sub oţel şi 89 tone de fontă. o femeie (M
00 tone de fier vechi ® La stanţial, cu mijloace de Menţionez că o mare can Călătorie per
fostă mină „Filimon" — transport, din partea cen titate de fontă o recircui- {Modern _____
oaselor
(Fiu
aflată la intrarea în Ghe trului de recuperare Hu tăm pe plan intern, prin TROŞANI: O
lari, pe partea stingă — se nedoara. Planul pe opt turnătoria proprie, pentru done în acţiu
(7
Petrecerea
pot vedea vreo 20 de va- luni l-am realizat şi depă fabricarea pieselor de Transport se
gonete de mină trase „pe şit, iar în prezent sînt sor schimb. Rezultă, deci, că rea); LUPE a
dreapta" — importantă ma tate şi pregătite pentru avem resurse puternice pe fată iubeşL
V
(Cultural);
terie primă pentru oţelării livrare încă 8 tone de fier această linie şi le vom fo Noua carte de vizită a oraşului Brad. hann Strauss
• Pe platoul Minei Lelese vechi". losi cum se cuvine ! încoronat r
(Luceafărul);
-
MWiV^JW.V/AWV.W^VrtVWW/AVW^WVM VW.VA rtV.VVA%V>VMV'^lYliVAWrtV.V^i iViV« iWi VAVWiWWVVVVWVVWVVWWWiWWWWVWtfVVVVi'WVW Dragoste şi p
-
1
,
PETt
nerul); sistemul»,
tul
Calitate superioară, eficienţă sporită învăţămîntului politico-ideologic SA: Dragost?
(Muncitoresc
gas
Ciudi
CÂNI: (Muncilt
dr. , T ekyl
Referindu-se la cerinţă strădaniile noastre în a- trebuie să desfăşurăm o antrenăm mai eficient la valabilă şi la noi. Pentru Avînd însă în vedere că BRy Voe
ridicării nivelului politie ceastă direcţie sînt însă bogată activitate politică activitatea economică, la a realiza acest lucru, bi în perioada următoare va tectl <Steau
şi ideologic al comunişti mai vechi, ele vizînd în şi educativă. Dimpotrivă, viaţa de organizaţie. In roul a stabilit colective de trebui să ne reconsiderăm RAŞTIE ; Te D
(Patria);
lor, al tuturor oamenilor special mai buna selecţio considerăm că este nece dezbaterile pe care le e- întocmire a unor materia întreaga muncă, am reali (Flacăra) ; <
muncii, tovarăşul Nicolae nare şi pregătire a propa sar s-o îmbunătăţim, să-i fectuăm insistăm pe reali le documentare suplimen zat încă de pe acum o re BAI: Ultimul
Geauşescu sublinia că este gandiştilor, legarea mai sporim contribuţia la rea- zarea exemplară a produc tare, grafice şi planşe pen organizare a cercurilor, am trul de cult
necesar să aducem învăţă strînsă a temelor de sar lizai'ea sarcinilor ce ne re ţiei pentru export, creşte tru fiecare temă, care cu selecţionat noi propagan ţie „Cîntarca
Vir
HAŢEG:
mîntului efe partid şi al cinile concrete ale între vin. Iar, în ansamblul a- rea calităţii producţiei, în prind obiectivele cele mai dişti, iar în prezent depu meu (Dacia;
organizaţiilor de masă o prinderii, secţiilor şi locu cesteia, învăţămîntul poli- tărirea spiritului de econo importante ale oamenilor nem eforturi pentru îmbo Singuraticul <
CALAN :
scrie de perfecţionări, me rilor de muncă, organiza tico-ideologic are locul său mie şi a disciplinei teh din ateliere. De asemenea, găţirea şi actualizarea ma margine (Cei
nite „Să asigure cunoaşte rea unor dezbateri vii, distinct. Ga propagandist nologice. Sîntem deficitari la dezbateri invităm lec terialului didactic. tura şi creai
rea de către participanţi a constructive, cu o largă mai vechi am ajuns la însă la folosirea unor ma tori ai comitetului orăşe Maria Munteanu : Comi României 1 ');
Drumuri net
noilor realităţi, însuşirea participare a cursanţilor, concluzia că de noi, de teriale documentare, utili nesc de partid, alte cadre tetul de partid a analizat reşul); ILIA
concepţiei revoluţionare care să se finalizeze cu cei care conducem dezba zarea lor în cunoaşterea de partid sau tehnico-in- recent felul în care se des porumbel (I
despre lume, să-i ajute să concluzii de reală valoare terile depind în cea mai sarcinilor concrete, precum ginereşti, în ideea de a făşoară învăţămîntul poli
înţeleagă cum trebuie le practică pentru munca şi mare măsură rezultatele şi în realizarea de către prezenta cursanţilor o sea tico-ideologic, stabilind mă
gate mai bine teoria cu activitatea oamenilor. De practice ale activităţilor pe fiecare cursant a unor mă de aspecte de strictă suri şi responsabilităţi SiOTC
practica, activitatea gene altfel, putem spune că a- care le desfăşurăm. A- conspecte bine documenta actualitate. concrete pentru îmbunătă-
rală cu activitatea concre vem o serie de rezultate Ilie Jude, preşedintele irea întregii activităţi,
tă de construcţie a socie bune în aceste direcţii, de comitetului sindicatului din ntre acestea, s-a ajuns ia Numerele-
tăţii socialiste". păşirea principalilor indi DEZBATERE REALIZATĂ LA ÎNTREPRINDEREA întreprindere : Şi învăţă concluzia că este necesar tragerea <11
brie 1989 :
Pentru organele şi orga catori de plan pe primele MECANICĂ ORĂŞTIE mîntul politico-ideologic al să implicăm mai consis Extr. I: 8-
nizaţiile de partid, mate 8 luni din acest an argu- organizaţiilor de masă tre Extr. a II
rializarea unor asemenea mentînd acest lucru. Ne buie să se racordeze la ce tent consiliul de educaţie 8, 62.
Extr. a iJ
cerinţe impune permanen aşteaptă însă o perioadă ceasta presupune răspun te, în care să se regăseas rinţele şi exigenţele stabi politică şi cultură socia 48. 24.
te căutări şi eforturi, ast de intensă activitate eco dere pentru propria pre că întreaga bibliografie re lite de conducerea parti listă, comisia de propagan Fond total
fel îneît învăţămîntul po- nomică, politică şi ideolo gătire, continua perfecţio comandată. dului, personal de tovară dişti şi agitatori. De ase 464 558 lei.
litico-ideologic să se des gică generată de marele nare a muncii, mai ales pe Ioana Inurean, secretarul şul Nicolae Ceauşescu. Re- menea, trebuie să implicăm
făşoare la un înalt nivel forum al comuniştilor din linia folosirii unor căi şi organizaţiei de bază de la ferindu-mă la cele 38 de mai responsabil birourile
calitativ şi de eficienţă. noiembrie a.c., în care în mijloace cît mai eficiente atelierul nr. 3 : Biroul or cercuri ale organizaţiilor organizaţiilor de bază, dar
Gum se acţionează în a- văţămîntului de partid îi în scopul sprijinirii cursan ganizaţiei noastre urmă de sindicat din unitate, este mai ales pe secretarii ad
rest sens, care sînt preo revin sarcini deosebite în ţilor pentru o cît mai bu reşte permanent felul în necesar să arăt că în cele juncţi cu problemele de Pentru az
cupările organizaţiilor de cunoaşterea profundă şi a- nă asimilare a bibliografi care se desfăşoară învăţă- mai multe cazuri s-a înţe propagandă în organizarea infera intr-t
partid de la întreprinderea plicarea în viaţă a orien ei, astfel îneît să participe mîntul politico-ideologic în les rolul şi menirea aces şi desfăşurarea unui învă- răc're uşoa
mecanică Orăştie ? tărilor şi obiectivelor Con activ la dezbateri, să-şi în cele două cercuri. Ne preo tui mod de pregătire poli ţămînt de calitate în toate fi temporar
vor
locuri
Maria Munteanu, secre gresului al XlV-lea. De aici suşească temeinic cunoştin cupă în primul rînd modul tică. Avem însă prea mul cercurile. Avem în vedere care vor a
tar adjunct al comitetului şi necesitatea stringentă a ţele. Spun acest lucru, în- în care se prezintă pro te exemple în care sînt apoi atragerea la dezbateri ter de ave
de partid din unitate : perfecţionării întregii noas trucît la noi 60 la sută din pagandiştii la dezbateri, neglijate aspecte legate de a cadrelor de conducere şi izolat de dt
trlce.
Vînt
Creşterea nivelului, a ca tre munci. efectiv o constituie tinerii, prezenţa şi participarea desfăşurarea unui învăţă- tehnice, care să prezinte derat din s
lităţii şi eficienţei învăţă Nieolac Cositor», propa cu problemele şi dificultă cursanţilor la discuţii şi, mînt de calitate. Mă refer cu competenţă sarcinile ce Tempcratur
mîntului de partid repre gandist la cercul 2 de la ţile lor. Tocmai de aceea, nu în ultimul rînd, cali la prezenţa uneori neco le mai importante ale sec vor fi cup
şi 12 grade
zintă, pentru toate cele 49 atelierul nr. 4 : Sîntem una inclusiv prin învăţămîntul tatea acestora. Problema respunzătoare a cursanţi ţiilor, atelierelor şi locu xime între
de cercuri ale noastre o dintre secţiile fruntaşe a- de partid, căutăm să le unei mai strînse legături lor, participarea neconclu rilor de muncă. Pe alocuri
sarcină de rea mai mare le întreprinderii. Aceasta dezvoltăm spiritul de mun a teoriei cu sarcinile con dentă la dezbatei'i şi abor neaţa.
actualitate. Căutările şi nu înseamnă însă că nu că şi responsabilitatea, să-j crete ale colectivului este darea generală a temelor. VALENTIN NEAGU