Page 45 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 45
£ In îhtîmpinareq măreţului Congres al XlV-lea al P. C. R.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ1
PLANUL REALIZAT EXEMPLAR PE ÎNTREGUL AN I
# 4
il Noua etapă de dezvol află tocmai în etapa cînd vităţii productive, pe la
Producţie sporită, cu cheltuieli reduse
S O C IA L IS M U L tare economico-socială a este imperios necesar ca turile sale calitative şi de
ţării noastre se caracteri
eficienţă. „Obiectivul nos
dezvoltarea economică să
tru central îl constituie
zează prin accentuarea mo
se bazeze pe o politică fer
mă de utilizare judicioasă
îndeplinirea ritmică a pla
dernizării capacităţilor de
nului fizic şi expedierea
a resurselor materiale şi
producţie, a fluxurilor teh
nologice, prin creşterea e-
de producţie şi a forţei
ficienţei, rentabilităţii şi energetice, a capacităţilor operativă a mărfii spre be
neficiari, în baza contrac
competitivităţii produselor. de muncă, a mijloacelor telor încheiate — ne spu
O direcţie hotărîtoare a financiare, în condiţiile ne inginerul Ionel Işfan,
dezvoltării şi progresului eliminării hotărîte a ori directorul întreprinderii —
o constituie valorificarea cărei forme de risipă a asigurînd produselor Qn
superioară a materiilor avuţiei naţionale". nivel de calitate cit mai
prime şi materialelor, uti La întreprinderea de ridicat şi costuri de pro
lizarea judicioasă a re bere Haţeg, aceste obiec ducţie cît mai reduse. De
surselor existente, diminua tive constituie programe sigur, sînt muite căile
rea pe toate căile a con ferme de activitate în fie care conduc spre realiza
sumurilor specifice, a chel care secţie, în fiecare zi rea acestor deziderate : ex
Vizita de lucru a tovarăşului ceste cerinţe sînt subli de muncă. De cîţiva ani, judicioasă, şi la întreţinerea
ploatarea
tuielilor de producţie. A-
parametri
aici se acţionează într-un
niate cu pregnanţă în pro spirit de înaltă angajare optimi, a agregatelor şi
Nicolae Ceauşescu, împreună iectul Programului—Direc şi dăruire revoluţionară în DUMITRU GHEONEA
producţie, se pune accent
Congresului
al
tivă
al
XlV-lea al partidului: major pe organizarea, pla
„In prezent, România se nificarea şi derularea acti (Continuare în pag. a 3-a)
gu tovarăşa Elena Ceauşescu,
Şcoala hunedoreană - chemată să formeze cadre
In judeţul laşi
T o v a r ă ş u l Nicolae loc pe aeroportul din mu La vizită participă tova cu o temeinică pregătire profesională,
Ceauşescu, secretar gene nicipiul Iaşi. răşii Emil Bobu, Silviu
ral al Partidului Comunist La coborîrea din a- Curticeanu.
Român, preşedintele Repu vion, tovarăşul Nicolae Sub semnul acestor vi cu o inaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică
blicii Socialiste România, Ceauşescu, tovarăşa Elena brante simţăminte a înce
împreună cu tovarăşa Ceauşescu au fost salutaţi put şi se desfăşoară vizita Deschiderea noului an de pentru optimizarea muncii
Elena Ceauşescu au înce de tovarăşa Maria Ghiţu- în judeţul Iaşi. învâţâmînt are loc în clima MARIA MITROFAN, educative, pentru o mai pu
put miercuri, o vizită de lică, prim-secretar al Co în aclamaţiile şi uralele tul de puternica efervescen secretar ternică integrare cu cerce
lucru în judeţul Iaşi. mitetului judeţean de celor prezenţi, tovarăşul tă social-politică în cere oa al Comitetului judeţean tarea şi producţia, învâţă-
Nouă şi elocventă expre partid, care le-a adresat Nicolae Ceauşescu şi tova menii muncii hunedoreni, Hunedoara al P.C.R. mîntul hunedorean este in
sie a permanentului dialog calde urări de bun venit răşa Elena Ceauşescu s-au foţi locuitorii iudejului, ală măsură să asigure pregăti
pe care secretarul general în cinstea sosirii secre îndreptat la bordul elicop turi de întregul popor, strîns crefarul general al partidu rea temeinică a tinerilor
al partidului îl poartă tarului general al partidu terului prezidenţial spre unit în jurul partidului, al lui, pbtrivit căreia: „învăţă- pentru muncă şi viaţă, pen
nemijlocit cu făuritorii de lui, preşedintele Republi Paşcani. secretarului său general, to niîntul, ca principal factor tru a deveni constructori de
bunuri materiale şi spiri cii, tovarăşul Nicolae La coborîrea din elicop varăşul Nicolae Ceauşescu, al educării tineretului, al o- nădejde ai noii societăţi.
tuale în probleme privind Seauşescu, era aliniată o terul prezidenţial, care a dezbat proiectul Programu- mului nou, este chemat să Dovadă a activităţii asidue
dezvoltarea ţării în etapa formaţie alcătuită din os aterizat pe noua platformă lui-Directivă şi Tezele pen contribuie în mod activ la depuse de învăţători, profe
actuală şi în perspectivă, taşi ai forţelor armate, industrială din vestul ora tru Congresul al XlV-lea al dezvoltarea conştiinţei re sori, ingineri, maiştri instruc
vizita în puternicul cen membri ai gărzilor patrio şului, tovarăşul Nicolae partidului, acţionează nea voluţionare, la formarea tră tori stau rezultatele obţinu
tru industrial, cultural şi tice şi ai detaşamentelor Ceauşescu, tovarăşa Elena bătut pentru transpunerea săturilor noului model uman te în pregătirea teoretică şl
universitar Iaşi prilejuieşte de pregătire a tineretului (Seauşescu au fost întîra- în practică a sarcinilor sta caracterizat prin competenţă practică a elevilor, la sfîr-
o analiză cuprinzătoare în pentru apărarea patriei, pinaţi cu urale şi ovaţii bilite de Congresul al XIII- profesională, spirit revolu şitul anului şcolar 1988—1989
unităţi economice, de cer care a prezentat onorul. puternice. lea şi Conferinfa Naţională ţionar, receptivitate faţă de înregistrîndu-se un procent
cetare şi învăţămînt, a re S-a intonat Imnul de Tovarăşului Nicolae ale partidului, a obiective nou şi cutezanţă în promo de promovare de 99,28 la
zultatelor obţinute de oa Stat al Republicii Socialis Seauşescu, tovarăşei Elena lor cuprinse în cuvîntările to varea lui, gîndire creatoare, sută la învăţămîntul primar,
menii muncii de aici în te România. Seauşescu le-a fost adre varăşului Nicolae Ceauşescu spirit de iniţiativă, ordine şi 93,81 la sută la cel gimna
o v a r ă ş u l
Nicolae
T
dezvoltarea social-econo- Ceauşescu şi tovarăşa Elena sat un călduros bun venit, la Plenara C.C. al P.C.R. din disciplină, înaltă responsa zial şi de 88 la sută la cel:
raică a municipiului şi a Ceauşescu au fost întîmpi- în numele tuturor locuito iunie a.c. şi Adunarea so bilitate", oamenii de la ca liceal, rezultate superioare
celorlalte localităţi din ju rilor, de către primul se lemnă organizată cu prile tedră sînt chemaţi să-şi con anului şcolar precedent.
deţ, stabilindu-se, totodată, naţi cu pîine şi sare. Pio cretar al Somitetului oră jul celei de a 45-a aniver centreze eforturile pentru Creşterea nivelului de pregă
direcţiile de acţiune în ve nieri şi şoimi ai patriei, ti şenesc de partid şi primar sări a revoluţiei de elibera înfăptuirea imperativelor ce tire a elevilor se reflectă şi
derea îndeplinirii în bune neri şi tinere au oferit, cu al oraşului, Neculai Răţoi. re socială şi naţională, anti stau în faţa învăţămîntului în participarea lor la con
condiţii a importantelor afecţiune şi respect, flori. Prima unitate vizitată a fascistă şi antiimperialistă primar, gimnazial, liceal şi cursurile pe discipline de în
sarcini ce le revin în a- T o v a r ă ş u l Nicolae fost întreprinderea de tra- de la 23 August 1944. superior hunedorean. văţămînt şi pe meserii, unde
cest an şi pe întregul cin Seauşescu şi tovarăşa Elena ductoare, specializată în fa Avînd drept îndrumar pre Dispunînd de o puternică
cinal. Seauşescu au răspuns cu bricarea de elemente de ţios teza formulată de se- bază materială, actionînd (Continuare în pag. a 3-a)
prietenie manifestărilor en mecanizare şi automatizare
Vizita are loc în clima pentru dotarea celor mal
tul de puternică eferves tuziaste, pline de căldură, diverse ramuri ale indus
cenţă politică generată de ale locuitorilor veniţi în triei. Largă participare 3a strînsul recoltei,
întîmpinare. Aşteptată cu
dezbaterea largă a docu multă bucurie şi însufleţi Secretarul general al
mentelor programatice pen re, sosirea la Iaşi a tova partidului a fost informat
tru Congresul cil XlV-lea, răşului Nicolae Seauşescu că prin transpunerea în ritmuri susţinute 3a arat!
de intensă muncă creatoa şi a tovarăşei Elena viaţă a indicaţiilor ce le-au
re şi fermă angajare revo Ceauşescu a dobîndit, încă fost date cu prilejul pre Mobilizaţi de îndemnu raeni ai muncii din unită ocupate cu cartofi şi sfe
luţionară, ce caracterizea din primele sale momente, cedentei vizite de lucru, In rile şi chemările adresate ţile amintite, veniţi în clă. De aceea depunem
ză această perioadă pre caracterul unei adevărate unitate s-a asigurat diver de t o v a r ă ş u l Nicolae cîmp în frunte cu secre toate eforturile să le eli
mergătoare marelui forum sărbători. Mii şi mii de sificarea şi modernizarea Ceauşescu, secretarul ge tarii organizaţiilor de berăm cît mai grabnic,
al comuniştilor români, e- producţiei, realizîndu-se în neral al partidului, lu partid şi cadre de con pentru a putea să ne în
veniment de deosebită în oameni, de virste şi pro această perioadă circa 260 crătorilor ogoarelor, oame ducere. cadrăm cu semănatul în
semnătate în viaţa parti fesii diferite — muncitori, de produse noi. Alte apro nii muncii din unităţile a- Ritmuri bune se înre perioada optimă".
dului şi a ţării pe care ţărani cooperatori, cerce ximativ 360 de produse au gricole aparţinătoare Consi gistrează în această uni N-a scăpat din atenţia
tători, elevi şi studenţi —
toţi cei ce muncesc de la au întîmpinat pe tovarăşul fost modernizate prin re- liului unic agroindustrial tate şi la recoltatul car conducerii unităţii nici pro
oraşe şi sate sînt hotărîţi Nicolae Ceauşescu, pe to proiectare, obţinîndu-se în Sîn tandrei ^ acţionează în tofilor. In Simcria Veche, blema recoltării şi depo
să-l întîmpine cu realizări varăşa Elena Ceauşescu, cu semnate economii de ma aceste zile la strîngerea unde se desfăşoară aceas zitării furajelor. Ga ur
remarcabile, în toate do cele mai calde sentimente terii prime, îndeosebi ma recoltei de cartofi şi sfe- tă lucrare, am găsit la mare, se desfăşoară din
meniile, cu îndeplinirea e- de stimă, preţuire si recu teriale neferoase şi energo- plin coasa a treia la tri-
xemplară a planului pe a- noştinţă pentru profunde intensive. Reţine atenţia CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ foliene. Se aflau la dato
nul 1989. le transformări înnoitoare şi faptul că, prin sporirea rie cooperatorii Manase
Integraţi cu toate for petrecute în oraşele şi sa continuă a productivităţii Urs, Irinca Nistor, Liviu
ţele în efortul creator ce tele judeţului, pe întreg muncii, producţia între clă de zahăr, urmată în muncă pe mecanizatorii Golcer, Dumitru Meşterea-
se desfăşoară la scara în cuprinsul patriei, în glori prinderii a crescut de pe flux de executarea arătu Nicolae Bălţatu şi Marius gă şi Dumitru Sturza, co
tregii ţări, locuitorii jude oasa epocă inaugurată de ste două ori şi jumătate rilor pe suprafeţele ce vor Leonte, împreună cu nu saşi de nădejde — subli
ţului raportează secretaru Congresul al IX-lea al faţă de anul 1982. fi însămînţate cu orz şi meroşi cooperatori din bri nia inginerul Alexandru
lui general al partidului partidului. în timpul vizitării sec grîu. gada condusă de Maria Indrea, şeful fermei zoo
despre activitatea depusă Mîndri de tot ce s-a în toarelor de bază ale uni La C.A.P. Simeria, mem Gostea. Se muncea cu tehnice — care îşi aduc o
şi succesele obţinute, de făptuit măreţ şi durabil in tăţii, secretarului general brilor cooperatori şi me spor şi, în acelaşi timp, însemnată contribuţie la
spre preocupările lor pri judeţul lor, toţi cei ce al partidului i-au fost pre canizatorilor le-au venit cu grijă pentru ca nici un recoltarea şi depozitarea
vind ' ridicarea întregii muncesc şi trăiesc în aceas zentate cele mai noi şi re în sprijin oamenii muncii cartof să nu rămînă în în condiţii bune a finu
munci pe un plan calitativ tă parte a ţării au ţinut prezentative aparate de de Ia unităţile economice pămînt. lui. Mai precizăm că
superior, la nivelul cerin să reafirme, şi cu acest măsură şi control. din oraş. Aşa de pildă, la Interesul era ca toate transportul nutreţurilor din
ţelor pe care le ridică dez prilej, în deplină unitate Apreciind rezultatele bu sfecla de zahăr — care, suprafeţele de pe care cîmp sc efectua cu atela
voltarea generală a pa de gînd şi voinţă cu în ne obţinute plnă acum, to pentru a se evita pierde s-au recoltat sfecla şi car jele. Gheorghe Amarandei,
triei. treaga naţiune, adeziunea varăşul Nicolae Seauşescu rile, se recoltează ma tofii să fie grabnic eli Ion Dobreanu şl Nicolaa
Desfăşurîndu-se în aces faţă de propunerea de re a indicat să se acorde, în nual — participă la mun berate, întrucît — preciza Apolzan sînt cooperatorii
te zile premergătoare mo alegere a tovarăşului continuare, atenţie deose că, zilnic, cîteva sute de Petru Mateevici, inginerul care participă zilnic la
mentului emoţionant al în Nicolae Seauşescu în func bită perfecţionării şi diver lucrători de la I.M.M.R., şef al unităţii — „intrăm transportul şl depozitarea
ceperii noului an de învă ţia supremă de secretar sificării producţiei în func „Marmura", Cooperativa în flux cu plugurile în furajelor. Aflăm că. pînă
ţămînt, vizita dobîndeşte, general al partidului, che ţie de necesităţile econo „Prestarea" şi din unită brazdă, la executarea a- acum, s-au strîns în de
totodată, o înaltă semnifi zăşia ridicării României pe miei naţionale şi de soli ţile comerciale. Marţi, 12 răturilor pentru păioase. pozit 270 tone de fibroa
caţie, ea înscriindu-se ca culmi tot mai înalte de citările la export. S-a sub septembrie a.c., alături de Avem pîtiă acum înche se de bună calitate, 230
un important eveniment în progres şi civilizaţie, a îna liniat în mod deosebit ne cooperatorii din brigăzile iate arăturile pe 10 ha, tone de grosiere şi 170
viaţa tineretului patriei intării sale neabătute spre cesitatea sporirii fiabllită- conduse de Silvia Iordate dar cea mai mare parte tone de siloz.
noastre, a întregii naţiuni. orizonturile luminoase alo şi Mircea Şalar munceau a griului şi orzului va fi
Ceremonia sosirii a avut comunismului. (Continuare în pag. a 4-a) ia sfeclă peste 250 de oa- amplasată pe terenurile MIRCEA LEPĂDATU