Page 46 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 9
II ETAPA NOUĂ, SUPERIOARA, IN FĂURIREA SOCIETĂŢII SOCIALISTE
în cei 45 de ani care au ţărilor dezvoltate din rea nivelului tehnic şi cali tului revoluţionar, creşte piului conducerii unitare, bazei proprii de materii bătută a oh
trecut de la victoria revo punct de vedere economic, tativ al produselor noastre, rea răspunderii tuturor co pc baza planului naţional prime şi energie, să se revoluţii agi
luţiei de eliberare socială proces ce îi conferă acestei cît şi în întreaga acţiune muniştilor, dezvoltarea unic dc dezvoltare ccono- asigure modernizarea ra în atenţie
ţi naţională, antifascistă şi faze caracterul şi dimen de organizare şi moderni continuă a legăturilor parti mico-socială. Desfăşurarea murilor dc înaltă prelu asemenea, cc
antiimperialistă, cu deose siunile de fază superioară zare a întregii economii dului cu clasa' muncitoare, acestor procese trebuie să crare, ale căror produse cesului de r
bire clupă Congresul al a societăţii socialiste ; pe naţionale îl va avea dez cu masele largi de oameni aibă drept finalitate întă trebuie să încorporeze mi ţioLfii, pe
IX-lea al partidului, Româ planul relaţiilor de pro voltarea puternică a cerce ai muncii, cu întregul po rirea conducerii unitare a nimum de resurse naturale, riu, 'a forţei
nia a străbătut un drum ducţie şi al soluţionării pro tării şi învăţămîntului. Pe por. Obiectivele şi sarci activităţii economico-so- munca de complexitate ri ţie, în vede
al marilor izbînzi în toate blemelor sociale, ţara baza programelor elabora nile tot mai complexe ale ciale, concomitent cu creş dicată fiind rezultatul uti economico-s<
domeniile vieţii economi- noastră se află în prezent te sub conducerea tovară construcţiei socialiste im terea răspunderii organis lizării unor tehnici şi teh- * turor judeţe
co-sociale, izbînzi fără pre deja înaintea ţărilor capi şei academician doctor in pun afirmarea tot mai pu melor autoconducerii mun nologii care reflectă cele comunelor,
cedent în existenţa multi taliste dezvoltate. giner Elena Ceauşescu, ternică a partidului ca for citoreşti - revoluţionare, a mai noi cuceriri ale re teritorială :
milenară a poporului nos România va deveni în de ţă politică conducătoare a centralelor şi întreprinderi voluţiei ştiinţifico-tehnice. a localităţile
tru. în această perioadă DEZVOLTAREA INTEN ceniul următor o puternică întregii societăţi. în viziu lor pentru gospodărirea cu în deplină armonie cu Orientarea
istorică, edificarea noii SIVA MODERNIZAREA forţă a ştiinţei, învăţămîn nea acestei aprecieri de eficienţă tot mai înaltă a dezvoltarea şi moderniza unei înalte
orînduiri sociale s-a reali INDUSTRIEI, A CELOR tului şi culturii. Potrivit fond, Tezele pentru Con fondurilor încredinţate de rea industriei — în cali întreaga act
zat în succesiunea mai mul LALTE RAMURI RE BAZA prevederilor din proiectul gres subliniază caracterul popor. tate de ramură conducă mică presuj
tor etape, care au fost de CELOR MAI NOI CUCE Programului-Directivă, atît greşit, profund dăunător, toare a economiei naţio creşterea r
finite de nivelul de dezvol RIRI ALE ŞTIINŢEI ŞI cercetarea aplicativă, cît şi al concepţiilor care susţin ÎNFĂPTUIREA NEABĂ nale — proiectul Progra product! vită'
tare a forţelor de produc TEHNICII. Condiţia esen cea fundamentală vor fi revenirea în socialism la TUTA A PROGRAMULUI mului-Directivă conţine un simţitoare i
ţie, de gradul de matu ţială pentru realizarea ce strîns legate de exigen sistemul pluri-partid. Ase UE DEZVOLTARE ECONO- ansamblu de obiective şi materialo şi
rizare a relaţiilor socialiste lei de-a doua faze, supe ţele dezvoltării intensive în menea teorii nu urmăresc MICO-SOCIALA, DE or măsuri menite să deter lorificarca
de producţie, de obiecti rioare, a edificării socie toate ramurile economiei altceva decît să deschidă ganizare a TERITO mine continuarea înfăp tuturor resi
vele şi sarcinile funda tăţii socialiste multilateral naţionale, asigurînd extin RIULUI SI DE MODER tuirii noii revoluţii a- nuarea che
mentale ale progresului dezvoltate o reprezintă derea bazei proprii de ma calea reîntoarcerii Ia for NIZARE A TUTUROR grare, crearea unei agri producţie, r
economico-social. dezvoltarea, în continuare, terii prime şi resurse ener mele anacronice, perimate, LOCALITĂŢILOR PA culturi socialiste de înalt ceastă bază
Potrivit Tezelor şi pro pe baze intensive, a forţe getice, realizarea unor pro ale sistemului politic capi TRIEI. Procesul de dez randament şi mare pro lăţii tuturor
iectului Programului-Oi- lor de producţie. înfăptui duse de înaltă tehnicitate, talist, să lipsească socie voltare şi modernizare a ductivitate, cu producţii mimice, a
rcctivă pentru Congresul rea obiectivului dezvoltă promovarea iargă a tehno tatea de forţa politică cea bazei tehnico-materiale în sigure şi stabile. selor.
al XlV-lca al Partidului rii intensive impune în logiilor noi, competitive, mai înaintată, înarmată cu viitorul cincinal are în ve In întreg deceniul Viitor, în primu
Comunist Român, etapele prim-plan necesitatea ex ridicarea fertilităţii fondu concepţia ştiinţifică despre dere repartizarea raţio valorificarea superioară, la mileniului t
procesului revoluţionar u- tinderii şi modernizării pu lui funciar, crearea de muncă şi viaţă, capabilă nală, echilibrată a forţe maximum a potenţialului gura înfăpti
nitar de construire şi dez ternice a bazei tehnico- soiuri şi hibrizi de plante să unească şi să organizeze lor de producţie pe întreg productiv existent va con societăţii sc
voltare a noii orînduiri în materiale a industriei, cît cu producţii mari şi re toate forţele naţiunii. Via teritoriul ţării, continua stitui cerinţa esenţială lateral dez\
România au următoarea şi a asigurării unei puter zistenţă superioară, de ţa însăşi a demonstrat că rea procesului de organi pentru absolut toate colec rea fermă
succesiune : nice baze proprii de ma rase de animale de înaltă in condiţiile noi, create zare şi modernizare a lo tivele de muncă, a cărei spre corr
— etapa 23 August 1944 terii prime şi materiale, de eficienţă. în realizarea a- după dispariţia claselor calităţilor patriei. Proiectul înfăptuire impune creşte drept coor
— 30 Decembrie 1947, în resurse energetice, astfel cestor obiective, o contri exploatatoare, existenţa Programului-Directivă pre rea răspunderii şi iniţia mentală dez
care au fost îndeplinite o- incit să se realizeze concor buţie sporită va avea In- partidului unic al clasei vede realizarea unui volum tivei tuturor oamenilor nică a forţt
biectivele revoluţiei popu- danţa necesară între cerin văţămîntul prin integrarea muncitoare şi întărirea u- de activitate economică muncii din unităţile so ţie, prin
iar-demoeratice. ţele reproducţiei lărgite şi puternică cu cercetarea nităţii poporului în jurul pe locuitor de cel puţin cialiste — de stat şi. coo mai "oi cui
— Anul 1948, în care a posibilităţile efective de a peratiste — în gospodărirea Iuţi jtiinţi
avut loc actul naţionali le acoperi ca volum, struc cu înaltă eficienţă a mij acesi ultii
mileniului d
zării principalelor mijloa tură şi calitate. In acest CONSULTAŢIE iN SPRIJINUL PARTICIPANŢILOR
loacelor de care dispun, în
ce de producţie, a marcat scop, se va urmări cu stă dezvoltarea continuă a deveni o i
trecerea la o etapă nouă ruinţă îndeplinirea neabă proprietăţii socialiste, te cu o econi
— etapa revoluţiei socia tută a programelor naţio melia trainică a ridicării armonios st
înalt'v cficii
liste ; prima etapă de nale în domeniile minier, LA iNVĂŢĂMiNTUL POLITICO-IQEQLOGIC DE PARTID
nivelului de trai al în
organizare pe baze socialis petrolier, al materialelor tregului popor. samurul pro.
te a industriei, agricultu de construcţii, chimiei şi le, industri
rii şi celorlalte ramuri a metalurgiei, se va promo ştiinţifică. întreg învăţă- său reprezintă o necesitate 100 000 lei, ceea ce va asi OBIECTIVUL ŞI DIREC în viitor
cuprins o perioadă de circa va cu consecvenţă politica mîntul se va desfăşura pe istorică obiectivă. gura condiţii pentru creş ŢIILE PRIORITARE ALE nant, volun
16 ani — 1948—1965. de exploatare raţională a baza celor mai noi cuceriri In strînsă interdependen terea apreciabilă a forţei DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI urmînd a s
Congresul al IX-lea al bazei de materii prime şi ale ştiinţei şi tehnicii, ale ţă cu creşterea rolului po economice a fiecărui judeţ. IN CINCINALUL 1991 — 2000—2005,
partidului marchează un resurse energetice, de cunoaşterii umane în ge litic conducător al Parti Pe această temelie trai 1995 ŞI ÎN PERSPEC Industria
moment de răscruce isto creştere a rezervelor şi de neral, a concepţiei re dului Comunist Român, nică se va desfăşura în TIVA. Proiectul Progra vor consti
rică în desfăşurarea pro valorificare complexă a voluţionare despre lume noua etapă de făurire a continuare înfăptuirea nea mului-Directivă al Congre ramurile i
cesului revoluţionar în ţara acesteia. şi viaţă — materialismul societăţii socialiste multi bătută a programului de sului al XlV-lea preci economici r
noastră ; acest congres a Asigurarea resurselor ne dialectic şi istoric. lateral dezvoltate impune dezvoltare şi modernizare zează că obiectivul funda continuată ]
inaugurat în 1965 cea de-a cesare atît dezvoltării in perfecţionarea continuă a a tuturor localităţilor pa mental al celui de-al 9-lea făptuire a
doua etapă a construcţiei tensive a economiei, cît PERFECŢIONAREA SIS rolului şi funcţiilor statului triei şi de organizare a cincinal îl constituie dez agrare. Rin
socialiste, care a cuprins şi ridicării nivelului de TEMULUI DE CONDUCE în raport cu schimbările teritoriului. La nivelul ju voltarea intensivă a eco —2005 va 1
trei planuri cincinale — trai al poporului impune RE, PLANIFICARE SI OR ce au loc în societatea deţelor se va urmări valo nomici naţionale, aplicarea jungă ia o
1965—1980. In această nouă menţinerea, pe ansamblul GANIZARE A ÎNTREGII românească, în sensul ac rificarea superioară a re programelor de organizare dc 40—45
etapă s-a asigurat crearea perioadei 1991—2000, a u- ACTIVITĂŢI DE DEZVOL centuării caracterului său surselor materiale şi uma şi modernizare a produc de cereale
unei puternice industrii so nei rate a acumulării de TARE ECONOMICO-SO- de stat al oamenilor mun ne, utilizarea cu eficienţă ţiei pc baza celor tnai Marile tr;
cialiste, pe baza celor mai 28—30 la su*ă. Partidul CIALA. Punînd în cen cii, al democraţiei mun maximă a potenţialului avansate cuceriri ale ştiin vor avea 1
noi cuceriri ale ştiinţei şi nostru va continua cu ne trul întregii politici de citoreşti-revoluţioaare. Par productiv, inclusiv a celui ţei şi tehnicii, realizarea noas' “ Si
tehnicii, dezvoltarea celor slăbită fermitate această construire a socialismului tidul nostru apreciază că din industria mică ; pro unei noi calităţi a muncii pe t ,'olta
lalte ramuri de activitate, politică, ce şi-a dovedit în făurirea unei puternice statul socialist îşi păs gramele de dezvoltare eco în toate domeniile dc ac ştiinţei rc
consolidarea sectorului so mod strălucit caracterul baze tehnico-materiale, ca trează şi îşi va păstra nomico-socială a municipii tivitate, asigurîndu-se tre se va afini
cialist din agricultură şi realist, ştiinţific, împreună factor primordial al pro încă multă vreme rolul în lor şi oraşelor vor urinări, cerea la cea de-a doua forţă de p
creşterea producţiei agri cu aşezarea la baza între gresului multilateral al societatea socialistă. cu precădere, utilizarea de fază, superioară, a con locită, spor
cole ; în acest interval de gii dezvoltări a ştiinţei societăţii, Congresul al IX- Potrivit principiului în plină a capacităţilor de struirii societăţii socia buţia la crc
timp, România a devenit o lea al partidului a inau făptuirii socialismului cu producţie din absolut toa liste multilateral dezvoltate tivităţii mu
ţară industrial-agrară în şi tehnicii celei mai a- gurat, totodată, sub impul poporul şi pentru popor, te ramurile activităţii e- în patria noastră, a în-_, di ca rea gia
vansate.
plină dezvoltare. perfecţionarea rolului şi conomice, realizarea unei făptuirii Programului parti rificare a
La începutul anilor '80, Accentuarea caracterului sul gîndirii revoluţionare, funcţiilor statului se va densităţi optime a con dului. nivelului te
o dată cu trecerea la cel intensiv al dezvoltării eco novatoare, a tovarăşului realiza în strînsă legătură strucţiilor, organizarea eît Pentru înfăptuirea a- al produ
Nicolae Ceauşescu, epoe3
de-al 7-lea şi al 8-lea cin nomiei noastre naţionale unor profunde perfecţio cu dezvoltarea largă a mai raţională a lucrări cestui obiectiv, proiectul prefaceri <
cinal, România a intrat în viitorul cincinal şi în nări în sistemul de con formelor democratice de lor edilitare şi transpor Programului-Directivă pre tiv care vo
in.tr-o nouă etapă a dez perspectivă este condiţio conducere, asigurînd u-se tului, funcţionarea în vede numeroase direcţii de ansamblul
voltării sale economico- nată de creşterea mai ducere, planificare şi or participarea tot mai ac bune condiţii a reţelei uni acţiune care constituie în ţionale voi
sociale — etapa făuririi accentuată a productivi ganizare a întregii activi tivă a clasei muncitoare, tăţilor de învăţămînt, să fapt sarcini de bază ale mise favo
societăţii socialiste multi tăţii muncii; în concep tăţi economieo-sociale, co ţărănimii, intelectualităţii, nătate şi cultură. La ni întregului nostru popor în participarea
lateral dezvoltate şi creă ţia secretarului general al respunzător cerinţelor fie întregii naţiuni la elabo velul comunelor se va pu cursul cincinalului viitor, gn cu efic
rii condiţiilor de trecere partidului, ridicarea puter cărei etape istorice. rarea şi transpunerea în ne accent deosebit pe întă între care se impun cu ţării noastr
treptată spre comunism, nică a productivităţii Desfăşurarea în conti viaţă a politicii de dezvol rirea puterii economice a precădere atenţiei : perfec internaţion;
în această etapă, caracte muncii, „a fost, este şi va nuare a procesului de tare economico-socială a unităţilor agricole, integra ţionarea organizării, mo Preocupîr
rizată prin trecerea la fi un factor revoluţionar", perfecţionare a întregii vieţi ţării. în contextul larg al rea organică a industriei dernizarea şi dezvoltarea dc dezvo!
dezvoltarea intensivă a şi tocmai de aceea tova economico-sociale din ţara adincirii caracterului de mici în complexul economie producţiei, în strînsă legă dernizarea
industriei şi a celorlalte răşul Nicolne Ceauşescu a noastră are în vedere cî- mocratic al actului de al fiecărei localităţi. Dez tură cu tendinţele evoluţiei producţie, ]
sectoare de activitate, pe atras în repetate rînduri teva direcţii esenţiale de conducere, a vieţii econo voltarea economică com ţiona, tot
baza celor mai noi cuceriri atenţia că „trebuie să ac acţiune, între care se re mico-sociale, partidul nos plexă, pe baze moderne, a progresului ştiinţifico-teh- perfecţiona:
ale ştiinţei şi tehnicii, o- ţionăm întotdeauna pen marcă cu precădere creş tuturor localităţilor va per nic contemporan, folosirea nuare, pe
biectivul strategic îl con tru creşterea continuă a terea tot mai puternică a tru are în vedere ridica mite transformarea munci la înalţi indici de eficien ţii socialist
rea, în continuare, pe un
stituie trecerea României, acesteia". Evoluţia produc rolului politic conducător plan calitativ superior, a torului agricol într-un mun ţă a capacităţilor de pro ansamblu ;
pînă în anul 1990, la un tivităţii muncii va fi con al Partidului Comunist autoconducerii muncitoreşti citor de tip nou, capabil ducţie; sporirea substan producţie ş
nou stadiu de dezvoltare diţionată în anii viitori de Român — centrul vital al prin sporirea rolului a- să îndeplinească nu numai ţială a producţiei şi veni îneît să :
— cel de ţară socialistă realizarea unor ample naţiunii noastre — care dunărilor generale şi al funcţii economice, agricole, tului naţional pe unitatea cordanţa i
mediu dezvoltată, care are programe de perfecţionare poartă răspunderea directă consiliilor oamenilor mun ci şi funcţii industriale şi de fonduri fixe ; intensifi acestea şi
la bază dezvoltarea puter a organizării producţiei şi pentru elaborarea şi înfăp cii în desfăşurarea cu e- în domeniul serviciilor. carea bazei de materii pri ţelor de p
nică a industriei socialiste, a muncii, de extindere lar tuirea cu succes a pro ficienţă tot mai înaltă a me şi resurse energetice O atenţii
exploatării
a ştiinţei, învăţămîntului gă a mecanizării, auto gramelor de dezvoltare a activităţii în toate unită CERINŢELE NOII ETA In condiţiile randament sacră orie
cu
raţionale,
şi culturii, dezvoltarea a- matizării şi cibernetizării societăţii socialiste româ ţile socialiste. PE DE DEZVOLTARE E- spectivă
griculturii şi înfăptuirea proceselor de producţie, neşti. în gîndirea tovară CONOMIGO-SOCIALA A ridicat a acestora j dez ştiinţei, în
noii revoluţii agrare. acţiune ce va fi susţi şului Nicolae Ceauşescu, In ansamblul procesului ROMÂNIEI. Pentru ca voltarea în continuare a culturii, a
O dată cu deceniul vii nută deopotrivă de inten acest proces implică con de perfecţionare, întărirea dezvoltarea intensivă să industriei prelucrătoare ţ mare şi af
tor, 1991—2000, se va trece sa activitate de ridicare a solidarea necontenită a u- autoconducerii muncito devină trăsătura domi optimizarea corelaţiei, din nou, mulţi
la realizarea celei de-a nivelului de pregătire pro nităţii politice, ideologice reşti, sporirea rolului di nantă a dezvoltării forţe tre cele două ramuri de cu o înalt
doua faze a făuririi socie fesională, tehnică şi eco şi organizatorice a partidu feritelor organisme de stat, lor dc producţie in perioa bază ale economici naţio volnţionars
tăţii socialiste multilateral nomică a tuturor oameni lui, perfecţionarea demo al centralelor şi întreprin da care urmează, proiectul nale — industria şi agri
dezvoltate, cînd România lor muncii. craţiei de partid şi spori derilor se va realiza pe Programului-Directivă pre cultura — care se va reali
se va înscrie în rîndul Lin rol sporit în ridica rea combativităţii, a spiri fondul afirmării princi vede ca, pe fondul lărgirii za prin înfăptuirea nea