Page 50 - Drumul_socialismului_1989_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 89!
Pag. 2

• 19,
19.40 Ir
cetaro
20,00 A
cerce
7erar-mi
• 20,40
Combinatul siderurgic „Victoria" Călan-pe verticalele dezvoltării şi modernizării XIII- lea
XIV-
lea.'
florini
Românie
Rezultatele activităţii — in continuă ascensiune La recenta şedinţă a menfar
Comitetului Politic Exe­ tul Pro
— Tovarăşe inginer Iosif tegia economică profund fertilă etapă : e In fie­ File de istorie cutiv al S. C. al P.S.R. s-a vă al
lacob, director al Com­ ştiinţifică, promovată de care din cele 8 luni am accentuat, între altele, ne XlV-lea
binatului siderurgic „Vic­ secretarul general al parti­ reuşit să coborîm sub cesitatea desfăşurării unei f lojilor
toria" Călan, vă propun, dului a determinat alocarea „mie" cheltuielile planifi­ în existenţa Combinatului siderurgic „Victoria" activităţi rentabile în toa­ censiune
pentru început, un scurt •* unui mare volum de inves­ cate la 1 000 lei producţie Călan există multe momente şi evenimente pe care te unităţile economice. In 21.40 T
„foraj" în anii care au tiţii şi pentru combinatul marfă • Au fost valori­ memoria noastră trebuie să le reţină, deoarece toate acest sens, s-a cerut să
trecut peste destul de nostru. Practic, lîngă ve­ ficate cu mai multă efi­ acestea, la un loc, alcătuiesc istoria veche şi nouă fie asigurată aplicarea
vîrstnica cetate de metal chea uzină s-a construit un cienţă resursele energetice a marii unităţi. Iată, doar cîteva dintre ele : 0 La fermă a măsurilor prevă­
aşezată, aici, pe malul nou combinat siderurgic. secundare, obţinînd o eco­ 25 mai 1869 (acum 120 de ani I) începe executarea zute în programele spe­
drept al Streiului. — Avînd în vedere şi nomie de peste 8 000 tcc • fundaţiei la primul furnal din Călan 0 1870 este cial întocmite privind
— Se poate spune, fără „Ziua metalurgistului" — Am crescut indicii de utili­ anul începerii activităţii productive propriu-zise 0 în îmbunătăţirea, de ansam­
SELEC
ocolire, că unitatea noas­ care se sărbătoreşte dumi­ zare la furnalele nr. 1, 3 1871 s-a terminat şi a fost pus în funcţiune, cu blu, a situaţiei economico- GRAMU1
tră este o bătrină cetate nică şi constituie un bun şi 4, iar la turnătoriile I, toate anexele, primul furnal, de 82 m.c., iar în 1875 financiare a fiecărei uni- program
a metalului românesc. în prilej de bilanţ — vă ru­ de cilindri şi III au fost al doilea furnal 0 în anul 1887 intră în funcţiune Un nou
acest an, la 25 mai, s-au găm să amintiţi cîteva din depăşite nivelurile de ca­ turnătoria de piese din fontă 0 Anul 1948 : uzina începe r
dlojurnn
împlinit exact 120 de ani împlinirile colectivului pacitate proiectate • Tur­ de la Călan trece în proprietatea întregului popor, Creşterea eficienţei presei ;
de cînd a început exe­ C.S.V. Călan. nătoria II se află în gra­ prin actul naţionalizării de la 11 iunie 0 1952 : este tec rom
cutarea fundaţiei primului — în anii care au tre­ ficul planificat de pro­ pus în funcţiune furnalul nr. 2, de 250 m.c., primul economice letln de
pundem
furnal de la Gălan. De cut de la istoricul Con­ ducţie, în conformitate cu furnal din ţară construit după 23 August 1944, fiind 10,05 Un
fapt, activitatea indus­ gres al IX-lea al partidu­ modernizările şi extinderile folosite şi primele suflante proiectate şi construite ghiozdan
trială propriu-zisă a înce­ lui, s-au înregistrat urmă­ care s-au finalizat în a- de specialiştii români 0 Primele două capacităţi de lăţi. Care este situaţia, al şcolii
Program
put în 1870 prin punerea toarele creşteri, în pro­ cest an • La bateria 4 cocsificare au fost puse în funcţiune în 1955 şi 1956 pe această linie, la C.S.V. 10,15 P
în funcţiune a atelierului cente: producţia marfă — s-a depăşit nivelul capa­ 0 Anul 1965: an de cotitură în viaţa unităţii side­ Gălan ? Buletin
mecanic. Deci, la anul cu 252 la sută, fonta cenu­ cităţii proiectate şi bate­ rurgice de pe Strei 0 în 1974 este pusă în funcţiune — în perioada care a România
cîntâ
Sâ
vom împlini 120 de ani de şie — cu 198 la sută, pro­ ria de cocsificare nr. 3 — turnătoria de cilindri 0 In 1977 pe baza unui com­ trecut din acest an — ne-a reţe. Mu
producţie, aici, la Călan ducţia de utilaj tehnolo­ pusă în funcţiune la 1 au­ plex program de investiţii începe să fie construit declarat tovarăşa Iosefi- Buletin
Dar — şi trebuie să sub­ gic şi de piese turnate a- gust a.c., în cinstea mă­ viitorul... Combinat siderurgic 0 Sînt construite şi na Stănescu, şeful bi­ Din con
liniem cu toată tăria a- proape s-a dublat iar pro­ reţei sărbători de la 23 puse în funcţiune 4 baterii de cocsificare (1981, 1982, roului plan —, prin a- 12,30 Pa
rll ; 12,4
rest lucru —, unitatea ductivitatea muncii â cres­ August — a trecut de pe­ 1987 şi 1989), fabrica de aglomerare cu două benzi, plicarea unor măsuri ?c laur
noastră a inceput să-şi cut cu 126 la sută. De­ rioada probelor tehnologice concrete prevăzute în pro­ ui na
trăiască adevărata exis­ sigur, pe acest traseu cu indicatori superiori ce­ două furnale de cîte 1000 m.c. fiecare, o turnătorie gramele noastre, am reu­ .tomânie
ta 3; 15
tenţă, de dezvoltare impe­ ne-am confruntat şi cu lor planificaţi • Au fost 0 Prin Decretul nr. 8 din 7 ianuarie 1982 întreprin­ şit să rentabilizăm un rudio-tv.
tuoasă şi înflorire, abia unele greutăţi inerente rentabilizate majoritatea derea devine... Combinatul siderurgic „Victoria" Călan număr de patru produse operete ;
în anii încrustaţi defi­ unei dezvoltări atît de produselor principale ale 0 Cea mai înaltă distincţie o constituie Ordinul de bază: fonta cenuşie, moasfi,
scris ; 1
nitiv în istorie cu numele rapide. însă perioada care unităţii : semicocsul, fon­ Muncii clasa I, conferit în anul 1970, cu prilejul îm­ semicocsul, utilajul de .16,15 C
celui mai iubit fiu al po­ a trecut din acest an con­ ta cenuşie, utilajul de plinirii, de către Combinatul siderurgic „Victoria" turnare pentru oţelării şi \ '«ce ; ;
porului nostru, tovarăşul stituie pentru colectivul turnare pentru oţelării şi Călan, a 100 de ani de activitate. cocsul fluidizat. Mai a- 11.00 Pei
Antena
Nicolae Geauşescu. Stra­ nostru de muncă, cea mai cocsul fluidizat. vem programe întocmite Orele s
pentru rentabilizarea a 20.00 Ra
La
suge
Imediat ce treci de „La C.S.V. Călan — Modernizarea ~ preocupare centrală milioane lei, iar prin re­ încă două produse — coc­ zi într-.
sul brichete şi cocsul me­
pt
ment
portalul intrării principale ne-a declarat tovarăşa ing. ducerea cheltuielilor ma­ talurgic. Măsurile sînt citate ;
a combinatului, spre dreap­ Maria Hărănguş, şeful bi­ soană, realizarea unor ş i r . replanificate pentru teriale — 4,7 milioane în curs de desfăşurare. Aşa muzical;
ta, ţîşne.şte o frumoasă roului organizarea pro­ economii de 87,4 milioane perioada următoare. Deci, lei, un beneficiu peste cum a cerut secretarul ge­
alee asfaltată. Acolo, a- ducţiei şi a muncii — lei pe seama reducerii practic, ca număr, s-au cel planificat de 3,5 mi­ neral al partidului, tova­
proape de capătul acestui înfăptuirea măsurilor cu­ cheltuielilor totale la 1 000 realizat tot 55 de mă­ lioane lei, economie re­ răşul Nicolae Ceau'şescu,
drumeag este amplasat u- prinse in programele de Iei producţie marfă şi de suri". lativă de personal — 48 începînd din luna sep­
nul dintre cele mai pres­ perfecţionare a organiză­ 71,7 milioane lei prin — Ce eficienţă au avut de persoane. Pintre cele tembrie a.c. nu trebuie să DEVA
tigioase ateliere din com­ rii şi modernizarea pro­ reducerea celor materiale, mai eficiente măsuri a- existe produse sau între­ rea (1
binat : strungăria dc ci­ ceselor de producţie con­ Sînt, prin urmare, resor­ măsurile aplicate 7 mintesc: • Mecanizarea prinderi care să lucreze cu DOARA
o
femei'
lindri. „în acest atelier stituie o,preocupare cen­ turi economice' puternice — Avem un sistem de operaţiilor de formare — pierderi. Şi colectivul com­ Călători
— ne spunea tovarăşul in- trală pentru toate colec­ pentru a materializa nea­ urmărire a eficienţei turnare şi dezbatere a binatului nostru acţio­ (Modern
tivele de muncă din bătut toate programei) economice foarte bun : prafuluil
nează cu toate forţele de
uzine şi secţii, pentru şi măsurile prevăzute". pe baza „fişei măsurii", pieselor turnate • Asimi­ care dispune pentru creş­ căra); 1
mlsarul
factorii răspunzători de a datelor operative şi larea de noi tipuri de pune (I
Sculptind... metalul ! la toate nivelurile. Fără Despre modul concret indicatorilor din secţii. cilindri şi lingotiere • terea eficienţei economice, rea (7
a ne mai referi la mă­ cum s-au realizat moder­ Pe opt luni, bilanţul la Modernizarea rabotezei In programele de ren­ heta
surile din anii anteriori, nizările ne-a vorbit to­ acest capitol cuprinde pentru prelucrarea pîl- tabilizare ale unităţii » pea /ENI
co:
giner Adrian Mitrofan voi arăta că pentru 1989 varăşul. Dumitru Maxim, următoarele valori supli­ niilor şi mecanizarea sînt înscrise măsuri con­ VULCA1
şeful secţiei prelucrări me­ au fost cuprinse în pro­ tehnician în cadrul a- mentare : la producţia operaţiilor de manipu­ crete privind realizarea Rodos -
ceafârul
canice —, îşi desfăşoară gram 59 de măsuri care celuiaşi birou : „Din 55 marfă — 21,4 milioane lare • îmbunătăţirea sis­ parametrilor de calitate llţist sa
activitatea oameni bine vizează realizarea unui de măsuri scadente pe lei, productivitatea mun­ temului de evacuare cocs ai cocsului, îmbunătăţirea nerul);
băieţi
pregătiţi profesional, a- spor la producţia marfă primele opt luni, trei cii — 3 134 lej/persoană, brichete din camerele aglomeratului, optimizarea toresc):
devăraţi sculptori în me- de 206,6 milioane lei, fiind de o complexitate economii obţinute prin de cocsificare • Prelun­ fluxului de evacuare, trate e
tal. Lună de lună , a- creşterea productivităţii tehnologică deosebită au reducerea cheltuielilor to­ girea durabilităţii maşi­ transport şi turnarea pe (Muncit
cest harnic colectiv îy muncii cu 30 836 leFper- fost înlocuite cu altele tale — un plus de 3,5 nilor de şarjare ş.a. bandă a fontei ş.a. Mlracoli
R
depăşeşte sarcinile de B umbră A D
plan. Cea mai mare de- ORAŞTI
păşire din acest an, de — „Siderurgiştii — ară­ cea, care a ocupat locuri lacob Şanşudean, avînd o stea
timpul
peste 10 la sută, a fost Ordinea — cartea de vizită a unităţii ta secretarul general al fruntaşe la ultimele două între soliste pe Mariana GERMIS
obţinută în cinstea mare­ partidului, t o v a r ă ş u l ediţii ale Festivalului na­ Deac, Dorina Bota, Ma­ Chaplin
cultură
lui eveniment de la 23 Au­ Combinatul siderurgic „Victoria" Gălan s-a înnoit Nicolae Ceau.şescu, cu ţional „Cîntarea Româ­ riana Onescu, Adriana tarea I
gust. Iar pînă la Con­ mereu nu doar prin structura industrială şi capa­ prilejul unei vizite de lu­ niei". Acest cor şi cele­ Maniu şi alte muncitoare TEG : 1
gresul al XlV-lea al parti­ cităţile de producţie create, ci şi prin aşa-zisele „ame­ cru efectuate în C. S. Hu­ lalte formaţii artistice, din combinat • Cinci bri­ Atlnntld
dului, pe baza plusurilor najări achninislrativ-gospodăreşti" care dau in rea­ nedoara — trebuie să parti­ alcătuite din oameni ai găzi artistice de agitaţie BRAZI:
obţinute pînă acum, strun­ litate farmec şi prestanţă oricărei unităţi economice, cipe activ la Festivalul na­ muncii din combinat, re­ — la nivelul celor patru din Tei
Martori
garii şi-au asumat cu „în 1988 şi, mai ales, în acest an — ne-a declarat ţional „Cîntarea Româ­ prezintă expresia concretă uzine şi pe combinat ® trul de
multă responsabilitate an­ tovarăşa Jeana Andrei, secretarul organizaţiei de niei", să dezvolte o largă întrecerea artistică pe plan ţie „Cîn
SIMF.RI
gajamentul de a realiza bază administrativ —, în unitatea noastră au avut activitate culturală, artis­ intern desfăşurată sub (Mureşi
integral planul anual". ioc ample acţiuni de curăţenie şi gospodărire a tutu­ tică, străduindu-se şi în Repere spirituale genericul „Scena vă a- îşi sco;
parţine" produce o pu­
mina).
Concentraţi asupra „sculp­ ror aleilor, drumurilor şi spaţiilor verzi existente". acest domeniu să ocupe un ternică efervescenţă spiri­
turilor": Mircea Rusalines- împreună cu sing. Aurel Pleşiu, şeful serviciului loc fruntaş în marea în­ tuală în colectivul de
cu, Felix Bretfeld, Constan­ administrativ, am străbătut o mare parte din aleile trecere ce se desfăşoară în a realităţii de azi: cei ce muncă.
tin Zurlescu, Teofil Isac şi şi împrejurimile combinatului. Chiar lîngă intrarea întreaga ţară". realizează bunurile mate­
alţii. „Lucrăm la finisa­ principală in unitate (poarta nr. 1) se poate vedea — Acest îndemn — ne-a riale sînt aceiaşi care — Chiar în aceste zile —
rea unor cilindri dc lami­ un spaţiu nou amenajat pentru parcarea autovehi­ declarat tovarăşul Ioan făuresc şi comorile spi­ concluziona Ioan Vidican
nor pentru Galaţi — ne culelor. „Un mare volum din lucrările la această Vidican, directorul Cen­ rituale, de neegalat, ale —, la Călan se desfăşoară Pentr
spune muncitorul spe­ parcare — ne-a informat sing. Aurel Pleşiu — a fost trului de cultură şi crea­ poporului nostru. cu succes tradiţionalul va inc,
efectuat prin muncă voluntară şi s-au folosit mate­ festival „Sub arcuri de fi temi
cialist Gheorghe Ion. Dc riale recuperate. Aşa a fost posibil ca în bilanţul ţie „Cîntarea României" Dintre numeroasele pre­ lumini" care reuneşte cele deveni
la sfîrşitu! lui 1988 şi în­ aferent perioadei care a trecut din acest an să înscri- Călan — a fost bine re­ zenţe, cu bune rezultate, mai puternice forţe artis­ : a doua
alocuri,
ceputul acestui an execu­ em o economie de peste 630 000 lei. în general am ceptat şi de către side­ pe scenele artistice am tice ale oraşului şi care care v
tăm aici finisarea lor, recuperat .şi refolosit deşeuri din carbid, apoi, cără rurgiştii din C.S.V. Călan, mai notat: e Formaţia de sînt, bineînţeles, în marea ter de
(înainte, cilindrii erau tri­ mizi, lemn şi alte materiale rezultate din demo­ care, de la un an la altul, fanfară (centenară !) dirija­ lor majoritate, din ca­ în prii
Vîntul
tă de Armando Megheşi,
mişi la Aiud). Acum ne lări. Tot aici se înscriu şi acţiunile de colectare îşi sporesc forţa spirituală care poate fi ascultată şi drul combinatului siderur­ la moc
pregătim în vederea prelu­ şi predare a 20 tone de fier vechi, 1,5 tone deşeuri şi de creaţie printr-o parti­ gic. nord-vi
minimt
crării cilindrilor de lami­ de hirtie, o tonă de cioburi de sticlă ş.a. La obţi­ cipare numeroasă, de ca­ în concertele săptămînale între S
nor ce vor fi fabricaţi, nerea acestor rezultate au contribuit Emil Stoicuţa, litate, la toate fazele ma­ de promenadă, date în cele rr
în premieră, pentru com­ j Mircea Tiliuţă, Ionel Marian, Toan Moise, Emil Je- relui festival. De pildă, locurile de agrement ale Pagină realizată de 24 grai
binatele din Hunedoara şi I flea, Augustin Filip şi alţii". avem un cor mixt dirijat oraşului • Taraful de mu­ MARIN NEGOIŢĂ lat ce
Călăraşi". de prof. Victorin Bătrîn- zică populară, condus de