Page 63 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 63
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 901 • MARTI, 19 SEPTEMBRIE 1989 Pag. 3
Duminică, muncă
ar
= rf
S'ELEVIZfUSUE
spornică pe ogoare I I
• 19,00 Telejurnal • 1
Ilotărîţi să transpună în merită laude şi ceilalţi 19,25 Să trăim şi să t
viaţă cerinţele formulata mecanizatori care dumini muncim în spiritul nor- i
Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid pentru oamenii muncii din că au îmbrăcat hainele de melor eticii şi echităţii |
agricultură de secretarul lucru pentru a grăbi rit socialiste • 19,45 Indus- J
general al partidului, to mul la arături, pregătire* tria - programe priori- |
Creşterea producţiei de metal—o sarcină varăşul NLcolae Ceauşescu, terenului şi semănatul or tare a 20,05 Teatru fv.t s
privind organizarea şi des zului. Pentru conştiincio „Mîndria" de Mircca J
Encscu. In distribuţie : •
tratată cu înaltă răspundere comunistă făşurarea în cele mai bu zitatea şi hărnicia dovedi Ion Marinescu, Gheor- t
ne condiţii a lucrărilor din te în muncă merită numai ghe Coiorici, Dorina l
Lazăr, Mitică Popcscu, J
Situat, Ia această dată, velor prefigurate în pro noastre cu un strung şi un campania agricolă de toam cuvinte de laudă Roman
pe locul al doilea în între iectul Programului-Direc- polizor. O altă propunere nă, ţăranii cooperatori, Dănilă, Marcu Bolea. Monica Gliiuţă şi alţii (
cerea socialistă pe secţie, livă şi Tezele pentru Con doresc să fac pentru ac Gheorghe Sorea, Sabin Cri- a 21,30 Omul şi sănă- *
colectivul schimbului „G" gresul al XÎV-lea, darea celerarea ritmului de ex mecanizatorii şi cadrele taica e 21,50 Telejur- |
de la Oţelăria Siemens- de seamă şi participanţii pediere a trenurilor „cal tehnice din comuna Ilia se şan şi Marinei Marcu, me nai. «
iMartin nr. 1 a Combina la dezbateri au relevat ex de" spre laminoare: repar preocupă cu răspundere canizatori ce se străduiesc»
tului siderurgic din Hu perienţa dobîndită de or tizarea a două locomotive de strîngerea recoltei şi permanent să realizeze lu
nedoara nutreşte, justifi ganizaţia de partid în con Diesel hidraulice în secto crări de calitate, în epoca i II
cat, ambiţia autodepăşirii, ducerea aotivităţii de pro rul II". „Putem îmbunătăţi însămînţarea cerealelor pă-
respectiv obţinerea unor ducţie, jalonînd cu clari folosirea prafurilor la tur ioase. La îndemnul comi optimă, asigurînd astfel DEVA: Cine eşti câlâ-
reţule
rezultate şi mai bune în tate direcţiile prioritare în nare, obţinînd o suprafaţă tetului comunal de partid temelii trainice recoltei a- uoaiîa: (Patria); HUNE-
Villon
Franţois
producţie, pe măsura con care î.şi vor concentra e- corespunzătoare a lingou- şi conducerii 6.A.P. din nului viitor. (Modern — A); Toate
diţiilor tehnico-materiale forturile comuniştii, toţi rilor — aprecia Ioan Gă- Ilia, duminică au fost Duminică s-a acţionat plnzelc sus — 111: Intîl-
(Modern
Atlantic
asigurate şi a potenţialu ceilalţi oameni ai muncii tănoiu, maistru la hala de nlre lî); în Valea prafului de
—
lui uman valoros de care - din acest destoinic colec turnare. In acest scop pro puşca (Flacăra); PETRO
dispune. Acest fapt şi-a tiv, pentru îndeplinirea pun preluarea experienţei CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ ŞANI: Marin şi marea
Martori
găsit pregnant ilustrarea prevederilor actualului cin colegilor noştri de la oţe (Parîng); Noiembrie); dispă
(7
ruţi
Ori
în întreaga desfăşurare a cinal şi a sarcinilor ce le lăria din Combinatul si care fata iubeşte un bă
recentei adunări generale vor reveni în continuare, derurgie Reşiţa, şi noi, ia mobilizate importante for- cu forţe sporite şi pe o- iat (Unirea); LUPENI:
regele
de dare de seamă şi ale în acest sens, au fost sub rîndul nostru, avînd cu ce *ţe la lucrările de sezon, goarele I.A.S. Mintia. La Joltann Strauss, valsului
neîncoronat
al
geri a organizaţiei de liniate succesele înregis ne prezenta la un aseme ferma nr. 4 din Deva, me (cultural) ; VUECAN t
partid din schimb — mo trate constant în produc nea schimb de experienţă". timpul favorabil şi utila canizatorul Nicolae Dnvid Herculc cucereşte Atlan
ment de referinţă în viaţa ţie, oţelarii din schimbul jele folosindu-se cu ran tida (Luceafărul); LO-
ale
şi munca oţelurilor comu „C" realizîndu-şi lună de Evilînd tratarea „la dament ridicat în scopul a continuat însămînţarea NEA: Noile — poveşti I-1I
Sclierc/.adei
seriile
nişti hunedoreni. lună sarcinile de plan la general" cit şi cea „pur grăbirii recoltatului şi în- orzului, iar Traian Costea (Minerul); PETRU.A: Pri
tehnicistă", relevînd ceea
mînic
In conformitate cu IIo- producţia fizică şi la cei ce este pozitiv dar şi ceea sămînţărilor. Prezent la de la ferma din Ilia a lu veşte înapoi cu ANINOA-
(Muncitoresc);
tărîrea Plenarei C. G. al lalţi indicatori de bază. ce îngreunează încă obţi locurile de muncă, alături crat la recoltatul cartofi SA: Secretul sistemului
'P.G.R. din 27—28 iunie Cu toate acestea, accentul nerea unor rezultate su lor. La fermele din Min de alarmă (Muncitoresc);
a.c., dînd expresie celor a căzut pe analizarea de perioare, Stelică Popescu, de cooperatori şi mecani tia şi Lăpuşnic au conti URICANl: Te sărut, ma :
ma
BRAD
(Retezat);
mai vii sentimente de sti taliată, la obiect, a neajun Ştefan Gosma, Ioan Rad, zatori, preşedintele C.A.P., Moştenire cu bucluc —
mă şi preţuire, de neţăr surilor care s-au mai ma Gheorghe Suba, aprecia că nuat din plin lucrările de seriile 1-11 (Steaua roşie);
Te iubesc,
murită dragoste şi recu nifestat, în special în res Alexandru Suciu, Constan există posibilităţi ca în recoltare şi Snsilozare a ORAŞTIE: (Patria); Lăcomie
dragă
noştinţă ale tuturor oa pectarea gamei sortimen tin Naghi, ceilalţi partici treaga recoltă de cartofi şi furajelor, remareîndu-se (Flacăra); GERM1SAHA-
panţi la dezbateri au in
menilor muncii din patria tale de oţel prevăzute în sistat asupra relevării în sfeclă să fie strînsă în aportul mecanizatorilor BAI: întimplări pe Va
„Speranţa"
noastră, adunarea genera graficele zilnice de elabo semnatelor rezerve pe ca Ioan Fodoca şi Ioan Co- stă cultură şi (Centrul
de
creaţie
lă şi-a exprimat adeziunea rare. re colectivul de oţelari ai timpul cel mai scurt, su ciotă — la recoltat cu com „Cîntarca României") :
deplină la propunerea ca, ..Este imperios necesar schimbului „G" de la prafeţele respective ur- HAŢEG: îndrăgostiţii şi
la cel de-al XÎV-lea Con — arăta în cuvîntul său O.S.M. nr. 1 le mai are de rnînd să fie cultivate cu binele, al celor ce au fost elinele de (Dacia); B-dul BRAZII
Omul
Ca
pe
gres, tovarăşul Nicolae Ionel-Pinca, maistru prin valorificat în perioada cereale păioase. prezenţi la transportul pucinilor; CAl.AN: Rîdeţl
Ceuuşeseu să fie reales în cipal elaborare — ca fie imediat următoare. Pro producţiei de furaje, din cu Stan şi Bran (Centrul
şl
suprema funcţie de secre care membru al colectivu în acest scop, duminică tre care am notat pe Ion de cultură României") creaţie i
„Cîntarca
tar general al partidului. lui nostru să înţeleagă im punerile făcute în acest s-a lucrat cu două maşini SIMER1A: Vine el fra
Unanimitatea cu care a portanţa respectării disci sens au fost reţinute de la strîngerea producţiei de Pîs, Gligor Ilonţa, Mihai tele meu (Mureşul) î
fost primită această pro plinei tehnologice pe fie , noul birou al organizaţiei cartofi. Mecanizatorii Pom- Ailoaie, Florin Gropa şi ILIA: Oraşul de la mar
punere a constituit, de care fază de lucru. De de bază, ele făcînd parte Sabin Negrită. Ieri, atît Ia gine (I.lîcit-vt
fapt, expresia grăitoare a aici nevoia unei mai strîn- integrantă din hotărîrea piliu Alba şi Emil Şcrban, C.A.P. Ilia, cit şi la I.A.S.
încrederii- depline cu cară se conlucrări între cei ce adoptată pentru activita împreună cu cooperatorii 1 - Vremea:
comuniştii din organizaţia muncesc în atelierul de tea de viitor şi care va a- Catiţa Bogdan, Simina Dă Mintia au continuat din
de partid a schimbului „G" turnare şi în hal-a de pre sigura împlinirea dezide nilă, Gheorghe Petrescu, plin lucrările la iccoltat
de la O.S.M. nr. 1, aseme gătire, astfel îneît să fie ratului întregului colectiv şi însămînţări, asigurîn- Pentru azi : vremea va
încăl
nea întregului popor, ur-' asigurate la timp vanele — îndeplinirea exemplară Angliei Burza, Jcnică Dă du-se astfel condiţii ca continua şi să fi se frumoasă,
zească
va
mează gloriosul nostru de zgură şi trenurile de a planului pe acest an pînă nilă şi alţii, sînt cei ce cu cerul degajat. Vintul
partid, pe strălucitul său turnare". „Ştim cu toţii ce la Congresul al XÎV-lea s-au evidenţiat la acţiuni programele stabilite pri va sufla slab pînă la
din
conducător, eminentul mi importanţă are pentru la- al partidului, creşterea le organizate pentru strîn vind desfăşurarea în cele moderat, predoniintnd Tem
sectorul
sud-cstlc.
litant comunist şi patrio minatorişti suprafaţa lin- continuă a cantităţii şi ca mai bune condiţii a acţiu peraturile minime vor fi
tul înflăcărat, tovarăşul gourilor din oţel — men lităţii oţelului, în confor gerea grabnică a roadelor nilor din campania agri cuprinse între !> şi 14
Nicolae Ceauşescu. ţiona, la rîndul său, Ioan mitate cu sarcinile ce îi toamnei. Un. alt mecaniza colă de toamnă să fie rea grade, iar .cele maxime
intre 25 şi 30 do grade.
In spiritul profundului Cătălinoiu, subinginer prin vor reveni din documente tor, Ioan' Nelega, a fost lizate la timp şi de cali Dimineaţa, izolai ceaţă
democratism care caracte cipal la hala de pregăti le apropiatului forum al prezent sîmbătă şi dumi pe văi şi în depresiuni.
(Meteorolog
rizează principiile şi ac re. Pentru remedierea de comuniştilor români. tate. I. Vrasgyali). dc serviciu
tivitatea partidului nostru fectelor ce mai apar une nică la dislocatul sfeclei
şi din perspectiva obiecti-. ori propun dotarea secţiei MIRCEA DIACONII de zahăr. De asemenea, NICOLAE TIRCOB
Cooperaţia meşteşugă şi normele societăţii noas puteau ii numite ateliere. — Cooperativa noastră o tală de circa 74 milioane socială şi individuală a
rească - formă a proprie tre. Cooperativa „Mure Erau anii de început ai cunoscut o dezvoltare ne lei, adică de aproape 7,5 muncii.
tăţii socialiste — prin în şul" Deva, ca de altlel construcţiei noastre socia întreruptă pe toate planu ori mai mare. In această — Toate acestea, tova
săşi natura organizării şl întreaga reţea cooperatis liste, cind greutăţile şi rile, dar perioada cea mai perioadă, valoarea fondu răşă preşedinte, s-au rea
finalitatea activităţii sale tă din judeţul nostru, o voinţa de a le invinge re fertilă şi mai concludentă rilor lixe a sporit de 1,6 lizat cu oamenii, care re
pune nemijlocit, faţă in străbătut şi ea, in anii prezentau una dintre di este cea de referinţă ma ori. prezintă valoarea supremă
faţă, pe producătorul de construcţiei socialiste, o e- mensiunile definitorii ale joră pentru toate ramurile In interiorul acestor ci a societăţii noastre. Aţi
bunuri materiale şi servi voluţie densă in transfor mersului înainte. şi domeniile vieţii materia fre insă au avut loc miş vrea să amintiţi doar pe
cii sociale cu beneficiarul mări, edificatoare pentru In prezent, de Ia ate le şi spirituale ale patriei, cări de ordin calitativ pe unii dintre cei care poar.
acestora, care nu este alt atenţia pe care partidul lierele rudimentare, dota anume ' etapa inaugurată care acesteo nu le pot tă cu mindrie marca uni
cineva decit eu, tu, el, noi nostru o acordă satisface te cu maşini vechi, prove de Congresul al IX-leo Ol exprima. tăţii ?
toţi. O asemenea înfăţişa rii in condiţii cit mai bu nite din aportul social al partidului, care o ales in - La ce vă releriţi ? — Desigur; Ileana Hăş-
re directă nu o are mun ne a cerinţelor şi exigen - De pildă, la faptul că dăţean, maistru croitor,
citorul din marea indus ţelor sporirii nivelului de in intervalul despre care Ioan Chioreanu, maistru
trie, date liind unele deo trai material şi spiritual al vorbim, cooperativa a fost trîcoter, Lucia lurj, mais
tru croitor, Marian Roma-
supusă in două rinduri u-
sebiri neesenţiale dar rea intregii naţiuni. DE LA OAMENI, PENTRU OAMENI
le. Iar de aici, survin con Unitatea a luat fiinţă in nor restructurări masive niţâ, pălărier, Ioan Fio-
secinţe specillce, fie chiar anul 1950, iar după 9 ani, prin care, esenţialmente. rea, croitor, Ioan Negrea,
şi prin faptul că aflat in exact acum 30 de ani, un a cedat secţii şi sectoare cismar, Emil Cibian, foto
faţa calităţii produsului, colectiv lormat din 284 de activitate care, la un graf, Vasile Toader, maro-
beneficiarul poate emile bărbaţi şi femei realizau moment dat, realizau nu chiner, Stela Parlenie, co
ad-hoc judecăţi de valoa o producţie şi servicii so membrilor cooperatori, in fruntea partidului pe ine mai puţin de 40 Io sută afeză, Anton Simedru, fri
re asupra nivelului de ca ciale in valoare de 4,5 mi valoare de circa 120 000 galabilul conducător, to din valoarea totala a pro zer, Anuţa Tudoran, cos-
lificare, conştiinciozităţii, lioane lei. E mult, e pu lei, s-a ajuns la complexe varăşul Nicolae Ceauşescu. ducţiei, De aceea, deşi meticiană, Olimpiu Teo
operativităţii în lucru ale ţin ? E mult dacă se ţine moderne, multe dintre ele Dacă în anul Congresului al numărul personalului înca dor, Viorel Hăşdăţean, blă-
lucrătorului cooperatist. seama că tot, sou aproa echipate cu utilaj modern, IX-lea cooperativa noast'â drat a crescut cu mai nari şi mulţi, mulţi alţii.
Privirea ochi în ochi este, pe tot banul se scotea din toate ridicate şi dotate realiza o producţie marfă puţin de 200, productivi Sint doar o parte dintre
mai de fiecare dată un loarlecă, ciocan, ac şi încă prlntr-un îndelungat şi con totală ce se ridica la va tatea a sporit de peste 10 cei care stau cu fruntea
1
fel de examen pentru lu vreo cîleva scule, deci u- sistent program de inves loarea de 10 milioane le , ori. Este evident că aici senină in faţa oamenilor
crător, ceea ce nu-l un nelte de lucru nu prea de tiţii proprii, in anul celui de al XIV- s-au petrecut mutaţii se cărora le satisfac atiteo
lucru chiar de nimic pen părtate de originea lor Spre a ne edifica mal lea Congres al partidului rioase in volumul şl nive şl atîtea dintre cerinţele
tru cine are o înaltă pro ca nivel tehnic. Dar poa complet, ne adresăm to şl al sărbătoririi a 45 de lul tehnic ol dotărilor in cotidiene. Iar prin el, în
bitate prolesional-socială te că puţin din punctul varăşei Veronica Căndrol, ani de la revoluţia de e- nivelul de pregătire profe săşi cooperativa să aibă
şl morală. Concluzîv, al de vedere al productivită preşedintele cooperativei, liberare socială şl naţio sională al muncitorilor, in
putere să-fi priveşti clien ţii muncii. care ne prezintă citeva nală, antifascistă şl ontl- folosirea utilajelor şi a mindria demnă de a sta
cu fruntea sus.
tul in ochi dacă ai con Primii membri coopera dote sintetice mai mu.ll imperialistă cu numai 5 u- timpului de lucru; s-a
ştiinţa datoriei împlinite, tori luciau in încăperi ca decit grăitoare, li dăm cu- nltăţl mai multe, realizea schimbat însăşi concepţia CORNEL ARMEANU
aşa cum o cer principiile re cu multă bunăvoinţă vinlul. ză o producţie marfă to oamenilor despre valoarea
i