Page 66 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI
“ag. 2
Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid
PROGRAMUL-OIRECTIVÂ $1 TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA
ii: AL PARTIDULUI — LARG DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC Fiecare comunist - exemplu de implicare
• 19,00 T
Dezvoltarea sentimentelor de dragoste în realizarea sarcinilor de producţie 19.25 In dezl
eumenide p
greşul al
şi datorie faţă de muncă, faţă de patrie [Urmarc din pag. 1) plan au dus însă şi desele puternică a comuniştilor, Palidului Ci
măn • 19,4
a tuturor oamenilor mun
producţie
întreruperi
în
refolosirea pieselor de din pricina defecţiunilor cii la îndeplinirea cu cin în lume • 2i
şi viitorul fericit al întregului popor schimb şi subansamblelor, la agregate, insuficienta ste a sarcinilor acestui an batere : D
pentru Cor
şi actualului cincinal. în
preocupare pentru sporirea
au sporit indicii de folo
sire a maşinilor din dota răspunderii în utilizarea cadrul dezbaterilor s-a dat XlV-lea al
re, s-au realizat importan maşinilor. expresie adeziunii depline Comunist
în proiectul Programu- Atelierul C mecanic — Sabin Ilîrciog de la te economii la energie a comuniştilor faţă de do 20.25 Trăim
iui—Directivă pentru Con unde se repară roţile va atelierul mecanic şi alţii, combustibil ş.a. — Principala cauză a ne- cumentele programatice împliniri măi
gresul al XlV-lea al parti goanelor — este un punct care primesc sarcina să-i Pornindu-se de la faptul rcalizărilor este faptul că ale Congresului al XlV-lea Mîndria de
dului se subliniază : „In cheie al procesului de formeze ca lucrători cu că planul producţiei fizi încă nu s-a reuşit să se al partidului — Tezele şi ţean al Rom
societatea noastră, munca producţie. Tocmai de a- dragoste de muncă, de ce pe cele 8 luni trecute întroneze în activitatea co proiectul Programului-Di- liste • 21,15
— factor liotărîtor al for ceea peste 50 la sută din meseria ce şi-au ales-o. din acest an n-a fost în tidiană o disciplină fermă rectivă, ca şi hotărîrii fer pundere paf
— sublinia în cuvîntul său
mării omului însuşi ca oamenii ce lucrează aici — Organele şi organi deplinit în niciunul din Ioan Boar, da la atelierul me de a le traduce nea voluţionarâ
fiinţă socială — devine tot sînt comunişti. Ei con zaţiile de tineret — ară cele trei ateliere, adună de benzi. în ultima vreme, bătut în viaţă. Comuniştii pentru viito
mai mult o cerinţă vi stituie sufletul activităţii ta Sabin Simion, secre rile generale s-au referit prin munca educativă des de la cele trei ateliere au nici • 21,35
tală, un atribut esenţial întregului colectiv pentru tarul unei organizaţii U.T.C. concret, în spirit critic şi hotărît, în lumina indica iubită ţară !
al afirmării şi înfloririi realizarea unei calităţi din secţia cisterne — autocritic, la cauzele ce făşurată, s-au obţinut u- ţiilor şi orientărilor tova Telejurnal.
personalităţii umane. Por superioare a muncii. coordonează şi urmăresc au dus la această situaţie. nele rezultate în privinţa răşului Nicolae Ceauşescu,
nind de Ia adevărul fun — Membrii de partid se îndeaproape încadrarea în — Este adevărat — spu corectitudinii şi răspunde să se unească într-o sin
damental că nu poate li află mereu în frunte, ca colectiv a tinerilor. Ana nea Carol Szente de la a- rii în mun'că, dar se mai gură organizaţie de bază. iltADH
eu adevărat liber acela puternic factor mobilizator lizăm frecvent în adu telicrul de argilă — că înregistrează întîrzieri şi S-a constituit astfel orga
are nu depune o muncă în buna desfăşurare a nările generale, la ga absenţe nemotivate, aba nizaţia de partid materii
utilă, partidul nostru va muncii — ne spunea ing. zetele de perete această ne-am confruntat cu o sea teri de la îndatoririle de prime, ce cuprinde 121 de SEI.ECŢIU!>
acţiona permanent pentru Virgil Pudureanu, secre problemă şi intervenim dc mă de greutăţi în ce pri producţie. comunişti — capabilă să GRAMUL 1 :
dezvoltarea la toţi cetă tar adjunct cu probleme cîte ori este cazul. Reu veşte aprovizionarea cu Dezbaterile adunărilor conducă mai competent ac programul d
ţenii a sentimentelor de organizatorice în cadrul şita acestei preocupări combustibil şi piese de generale din atelierele da tivitatea de producţie, să-i Răspundem
lor; 10,00 ltul
dragoste şi datorie faţă biroului organizaţiei de este argumentată de fap schimb pentru mijloacele calcar, argilă şi benzi s-au mobilizeze pe comunişti, 10,05 Cîntcc
bază. Am să dau un creaţii coral
de muncă, faţă de patrie tul că marca majoritate auto de transport caro au concretizat într-un amplu pe toţi oamenii muncii, la liştl şi forir
•i viitorul fericit al în exemplu: se impune, în a tinerilor cresc şi devin perturbat fluenţa proce program de măsuri ce vi înfăptuirea obiectivelor ec do la s.t
tregului popor". Această unele perioade, să ape oameni de nădejde. Ioan sului de producţie. La ne- zează perfecţionarea acti cincinalului actual şi ale letin de ştii
lăm la eforturi suplimen
teză generoasă, precum tare. Comuniştii sînt cei Neag, Glaudiu Nistor, Fio realizaroa sarcinilor de vităţii, mobilizarea mai cincinalului 1990—1995. dezbatere: Cong
pentru
şi modul cum acţionează ce se oferă primii în ast rin Gherman, Cătălin Ale tea al P.C.I
organele şi organizaţiile xandru Gaşpar şi foarte zică uşoară;
ştiri;
,!o partid, de masă şi fel de situaţii. mulţi alţii sînt exemple tln de corale;
nil
obşteşti, ceilalţi factori Atitudinea faţă de mun convingătoare din acest te supremă,
educaţionali pentru tra că a comuniştilor — ca punct de vedere. 12,45 Din ci
elorului;
13,
ducerea ei in viaţă este racterizată prin înaltă res Ancheta noastră între 3; 15,00 A vai
ponsabilitate şi conştiin
tema unei anchete poli prinsă la I.M.M.R. Sime dlo-tv. ; 15,1
tice întreprinse recent în- ciozitate — are o puter ria relevă puternica im operetei' I
lî.
ti'-un colectiv harnic, me nică înrîurire asupra mo plicare a comuniştilor, a 10,00 ser. .1 1
Sub
rituos, ce se evidenţiază bilizării tuturor oamenilor întregului colectiv în rea XlV-lea co
permanent prin strădania la realizarea sarcinilor de lizarea exemplară a sar Interpreţi
i
pentru îndeplinirea exem producţie. Pe această temă cinilor — expresie a sen pot~b»ră; 17,
dexţ'Jri;
am discutat cu ing. Tomoni
plară a sarcinilor ce-i timentelor de dragoste şi te economic
revin — cel al întreprin Vizante, şeful secţiei nr. 1. datorie faţă de muncă, ra şl spirit
derii mecanice de material — Avem un colectiv faţă de patrie şi viitorul Orele serii;
Bestia dv. ;
uiant din Simeria. bun, ce munceşte cu se luminos al naţiunii noas într-o oră;
De mai mulţi ani, oa riozitate şi răspundere. tre. însufleţiţi de docu poetic ; 23 2
muzicală;
menii muncii din această Sigur, în atingerea aces mentele programatice ale letin de şii
initate, mobilizaţi de or tui deziderat, influenţa Congresului al XlV-lea a)
ganele şi organizaţiile de comuniştilor este hotăiî- partidului, colectivul în
partid, îşi realizează lună toare. Cînd apare o mică treprinderii este ferm şi
le lună indicatorii de abatere intervenim, în- unanim holărît să acţio
producţie, situîndu-se prin- totdeauna cu promptitu neze cu şi mai multă răs
' re colectivele fruntaşe dine şi eficienţă. Ca pundere şi conştiinciozi DEVA: C
de judeţului. Ce stă ia urmare, în 1989, n-au fosi tate pentru întîmpinarea reţule (Pat
i.iza acestor rezultate V înregistrate abateri gra marelui forum al comu DOARA: F
ve. (Modern —
— Munca — ne-a răs niştilor din noiembrie a.c. pinzcle sus
Un alt interlocutor —
puns Sabin Armeanca, se- Georgeta Mîndroni, secre cu planul pe 1989 realizat, nlre în Atl
retarul unei organizaţii tarul comitetului sindica pentru a-şi spori contri — B); Vale
ie partid din secţia nr. 1. tului din întreprindere — buţia la progresul con puşca (Fiat
Mar
ŞANI:
Munca plină de dăruire, tinuu şi multilateral ai (Parîng); i
de maximă răspundere e- sublinia : patriei. ruţi (7 No
i'octuată cotidian de comu — înregistrăm tot mai care fată i
(Unire.
lat
nişti, de întregul nostru puţine abateri de la dis Anchetă realizată do Johann S
olectiv. în conştiinţa fie- ciplină. De fiecare dată TRAiAN BONDOR Aspt'ct din păienjenişul »,fabricii* 4 de energie de hi Mintia. ncinc' a
■ârui om clin întreprin cînd acestea au totuşi loc, (Culţi. ;
sindicatele intervin, cazu Hereule cu
derea noastră s-a implan tida (I.uce
tat puternic convingerea rile fiind puse în discuţia Tehnologia de însilozare a frunzelor NEA : Ş(
nerul)
n numai prin muncă se oamenilor muncii. In astfel veşte : initp I
lealizează personalitatea de situaţii acţionăm pen (Muncllore:
umană, numai pe această tru îndreptarea celor si coletelor de sfeclă de zahăr SA; Secrc
■ale poate contribui la vinovaţi şi, in marca ma do alarmă
URICANI:
dezvoltarea şi înflorirea joritate a cazurilor, reu In această perioadă, cînd zintă un furaj greu însi- bine curăţate de pămînt, produce la A.E.I. Orăştie) lui (Retez
onttnuă a patriei, se şim. Sîntem hotărîţi să se recoltează sfecla de za lozabil singure, avînd un deoarece în caz contrar se la 1 tonă siloz. Sonata Kn
intensificăm
activitatea
le
I-II
împlineşte viitorul luminos pentru a elimina în totali hăr, este foarte important conţinut ridicat de apă şi depreciază chiar în totali O altă modalitate de în GURABAU (••
ii României — limpede tate cazurile de indis ca întreaga recoltă să fie procent redus de zaharuri, tate conţinutul silozului. silozare este cca în ames le Iubiri
prefigurat în proiectul ciplină. valorificată superior, ast se recomandă însilozarea A doua zi după recoltare, tec cu dejecţii de pasăre ORA ŞTIE:
(Pa
dragă
Programului—Directivă şi fel îneît să se obţină o în amestec cu alte plante, frunzele şi coletele, la o şi gr-osierc tocate, în pro (Flacăra);
In ultimii ani — cum
ui Tezele pentru Con ne spunea ing. Tudore] rentabilitate cît mai ridica porţie de 30 la sută colete mul oasi
gresul al XlV-lea al tă la cultura respectivă. şi frunze, 30 la sută de BRAZI: St
partidului. Cojoc — I.M.M.R. Sime- Deoarece frunzele şi cole- Tribuna specialistului jecţii şi 40 la sulă grosie Rîdeţi cu
(Centrul
ria a înregistrat o puter
— Această convingere nică infuzie de tinereţe, tele reprezintă un furaj re, adăugîndu-se aceleaşi creaţie .,C
S
nu s-a sedimentat de la fiind încadraţi un mare deosebit de valoros, vom soluţii nutritive. nici"); post
torie
• :ne... număr de absolvenţi ai prezenta tehnologia de din agricultură De mare însemnătate şui); II.,IA
— Bineînţeles că nu, ci liceului şi şcolii profe conservare a acestora sub pentru reuşita silozului sus mă iul
n-in activitatea organelor sionale din localitate. formă de siloz. este respectarea condiţiei
P organizaţiilor de partid,, Acest fapt a impus intense în scopul prelungirii pe cum sînt porumbul, masa umiditate de 80—85 la su de realizare a acestuia în
,i celor de masă şi ob preocupări pentru inte rioadei de folosire ca fu verde din grădini şi cul- tă, se amestecă în siloz 5—7 zile, avînd grijă ca c w RE
şteşti. întreaga muncă po- grarea lor în colectiv, sar raj a frunzelor şi coletelor iurile succesive, precum şi cu grosierele care se pre prin tasare să se asigure
itic-ă a fost şi este sub- cină ce şi-au asumat-o de sfeclă de zahăr şi utili cu grosiere, sau numai în pară separat, fiind tocate o greutate de 600—700 kg
irdonată realizării sar cu răspundere organizaţii zării eficiente a acestora, amesteg. cu grosiere tocate la 5—6 cm lungime. Frun siloz ! mc. Silozul se aco
7
Pentru
cinilor de plan. în adu le de partid şi cele de care reprezintă 30—40 la (coceni, paie, pleavă, cio- zele şi coletele nu se mai peră apoi cu folie de po va fi frtn
nările generale lunare su tineret. Primul nostru sută din întreaga recoltă, călăi tocaţi), respectîndu toacă. Amestecul cu gro lietilenă, peste care se a- cu cerul i
discută de fiecare dată interlocutor, S. Armeanca, se impune ca unităţile cul se proporţia de 1 :1, în siere este de 1:1 cantita şază baloţi de paie sau Vînt slab
despre desfăşurarea pro ne spunea că această tivatoare să aplice cu ma scopul realizării unui con tiv, nu volumetric, tasarea £■ est. ca r
loturi
cesului de producţie, ela- problemă este privită cu ximă atenţie regulile din ţinut de 30—40 la sută făcîndu-se continuu şi nu alte greutăţi. După 40—45 rile minlr
zile silozul astfel realizat
borîndu-se măsuri efi toată seriozitatea tocmai tehnologia stabilită pentru substanţă uscată la tona mai pe stratul de frunze este utilizabil în hrana a- se Intre
ciente pentru perfecţio fiindcă tinerii reprezintă însilozare. De menţionat de siloz, asigurîndu-se ast- şi colete. nimalelor, cu condiţia e- iar cele i
şi 30 gra<
narea acestuia. In învâ- viitorul întreprinderii. La că frunzele şi coletele au _fel fermentaţia lactică do La însilozare se poate fectuării analizei lui cali
ţâmîntul politico-ideoîogic, I.M.M.R. se foloseşte, cu o valoare nutritivă ridica rită. adăuga o soluţie nutritivă tative. I.a unu
in activitatea de propa deplin succes, metoda de tă, conţinutul fiind de compusă din 2—4 la sută fi frunio
nc
parţial
gandă, în discuţiile indi a-i repartiza pe cei nou 0,! 2—0,13 unităţi nutritivi Deosebit de important melasă, 2 la sulă sare şi 1 Ing. ANDREI REDL, rat, dii
viduale se abordează veniţi pe lingă oameni şi 7—8 grame proteină este să fie respectată cu Ia sută urce. De aseme şeful Laboratorului judeţean şl sud-es
permanent modul cum se cu experienţă, în general brută la 1 kg producţie, rigurozitate tehnologia de nea, pentru favorizarea pentru controlul calităţii ceaţă. i
serviciu
implică comuniştii în ac comunişti, cum ar fi Gor- întrunit, ca nutreţ verde însilozare, avînd grijă ca fermentaţiei se poate adău nutreţurilor şi alimentaţiei
tivitatea de producţie. nel Tudoran, Gomei Radu. frunzele şi coletele repre- frunzele si coletele să fie ga X kg lactosil (care sa animalelor Deva
