Page 78 - Drumul_socialismului_1989_09

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI I

DORINŢĂ UNANIMĂ OMAGIUL REVOLUŢIEI
k 1x 3
8
« Sub arcul do triumf al fericirii Inelele arborelui sînt anii omeneşti ai 1 m 121
Al IX-lea Congres nc-a luminat Ridicaţi deasupra pămînlului — Revoluţiei | La sfîrşi
w w u . Şi temerari pe drumul împlinirii Voci din istorii — viaţa scriind cu mîna | * Molo
deasupra cerului, J
Po primul Preşedinte l-am urmat.
Reporta
Evenimentele noastre; » tea soc
EI a deschis un şantier do slavă Dimineaţa migăloasă a uzinelor. O prem
Şi a durat cetăţi spre viilor Ochiul timpului în creştere. î. jdrosa
In caro mergem umăr lingă umăr Omagiu, flori şi izbîndă zborului niniatc
Pe-un drum de aur demn, în adevăr. Poezie şi viaţă înscrisă po tîmple vite * 1
Omului din om suit către om. . t * Telesp
In zorii dimineţilor senine Arborele revoluţiei iscat din pieptul I Filmotcc
Stă falnicul biruitor stejar istoriei î tograf p
men W
Silvicultori şi păduri Gîndirca lui avea să ne lumine Către steaua de sus desenînd viitorul, | Sâptămî
Către adîncul pămîntului la izvorul *
Ca să ne fie mersul temerar.
15,00 In
prea viu I mului i
Ridicat sărbătoreşte în lume spre glorii. »
Dragostea şi respectul taj şi eseu, ea este o car- Ion Al. Florescu, Const, Noi îl urmăm, a dovedit că ştie nai •
lajâ de păduri, cu toi te de inaltă cultură, care Chiriţă, Emil Pop, Emil Ne- Do la al IX-lea măreţ Congres Ceas ce răzbate timpul şi gîndul, revoluţia ' color, s
ceea ce (ine de ele se do­ se adresează deopotrivă gruţiu, Cristian Stoiculescu, Să făurească-o nouă Românie Fapta şi versul — încercat minereu • 19,35
vedeşte din ce in ce mal nespecialistului, indiferent Eugen Popescu (de la O. Şi ne dorim să fie reales. La. flacăra vieţii topindu-se astăzi • 20,05
mult a li o chestiune de de virstă sau profesiune. colul Silvic Deva), Zeno Se preface-n omagiul de suflet al meu. j grădină
cultură. Un mare savant Oarcea şi numeroşi alţii. DAVID RUSU VALERIU BARGĂU artistic :
şi silvicultor. Marin Dră- Nicolae Docsănescu are Nu e vorba de enunţarea 22,20 T
cea, scria incâ in urmă cu darul de a-şi obliga citi­ unor Înguste şl aride pă­
torul să participe şi să se
o jumătate de veac că a reri de specialişti, ci de
venit „momentul desfăşu- simtă implicat in marea şl argumentarea opiniilor şl
atit de acuta cauză a pă­
rării unei mari manevre viziunilor unor eminenţi
culturale şi a unei mişcări durilor. El şi-a conceput oameni de cultură. De SELEC
literare care să trezească altfel, abundenţa referiri­ GKAMUl
progrumi
din nou iubirea de odi­ lor şi Incursiunilor cultura­ Audienţi
nioară a poporului român, le, cum ar 11, bunăoară, lctln de
comoara
a fiecărui om în parte şi 1 1 dialogul cu Zoe Dumitrei- Revista
mai cu seamă a celor cu-Buşulenga despre rolul 11,05 Dll
mari, pentru pădurea care cartea pe temeiul unei vi. pădurii in opera Iul Emi­ te; 11,35
12.00 Bu
în multe privinţe ne-a ho- ziuni integratoare, graţie nescu, este neîndoielnic 12,20 De
tărît şi ne va hotărî soar­ căreia problematica pădu­ Încă una dintre sursele for­ a ţarii; 15,00
3;
ta.. Este un adevăr de­ rii româneşti este tratată ţei de seducţie ale acestei rndlo-tv.
spre a cărui actualitate în fireasca ei conexiune singulare cărţi. Cine dint-e uşoară
ne convinge definitiv o car­ cu cea a pădurii plane­ noi, nespeciali ştii, şi-ar fl 10.00 Ra
Ctitorii
te recentă, extraordinar de tare, aşa cum se prezintă închipuit că există o epo­ Aur —
inc Hanţă şi de bine scrisă, azi, dar şi intr-o perspec­ pee a arborilor de tisă, o Ceauş es<
MESAJUL UNUI OPTIMIST. tivă diacronică. Excursu­ dramă a perdelelor fores­ rA 'ne I
< ny
PADUREA ETERNA, de Ni- rile pe diverse meridiane, tiere sau un „aspect sil­ 1. -i i
colae Docsănescu. Şi este conjugate cu frecvente şl vic“ al Columnei Iul Tra- ştiri; 17,
ian î Şi totuşi, le-am citii
dresa
d
semnificativ, in sprijinul a- captivante incursiuni isto­ serii; ',
Urmaţi Hor de mai sus, că rice, se constituie astfel acestea, ca şl atitea alte­ 22,10 Sp
simfonic
ea a apărut la Editura într-una dintre sursele in­ le asemenea lor, cu su­ poetic, 1
Eminescu. Este, prin pro­ contestabilului farmec al fletul ta gură, cum se- zice. '«uzica
Cu MESAJUL UNUI OP­
blematica ei precis delimi­ acestei lecturi. Lor li se TIMIST. PĂDUREA ETERNA,
tată, o carte de speciali­ adaugă portretele şl co­
tate. In acelaşi timp insă, mentariile opiniilor şi con­ Nicolae Docsănescu ne-a
oferit o carte de excepţie,
prin largul interes pe ca­ tribuţiilor in materie ale a cărei neaşteptată acui­ DEVA:
re-! suscită această' pro­ unor personalităţi d'n tre­ tate şi complexitate a pro­ patra,
blematică, prin modul el cut sau de azi, naturalişti, blematicii ne va determina Franţols
trla);
de abordare şi prin preg­ biologi, botaniştl, geografi, negreşit să revenim asu­ I-II (Mo
nanţa expresiei ei literare, agronomi, silvicultori pre­ pra ei. te pînze
tllnire
1
aflată la hotarul mai pu­ cum Al. Borza, Marin Dră- dern —
ţin frecventai dintre repor­ cea, Em. de Martonne, RADU CIOBANU iul de
PETROŞ
marea i
dlspâruţ
Personalitatea lui A- de certă valoare artisti­ Noaptea
CRONICA FILMULUI vram Iancu, de la a că­ că, se înscrie şi linogra- riile I-Ii
rui trecere în conştiinţa vura „Avram Iancu — PENI: (
ne In ai
Maria şi marea istorică a neamului s-au Craiul munţilor", reali­ VULCAÎ
C H i n A Q L A ŞCOLII împlinit de curînd 117 zată de pictorul şi gra­ ion, ser
ani, a constituit un per­ ficianul Iosif Tellmann. fărul); 1
Pe o plajă pustie, depar­ şi, în singurătatea finală a manent, viu şi nesecat iz­ care, cu mijloace de ex­ rii de la
PI
Versuri şf cnuiicâ ÎOHJ f / L I P te de lumea agitată a li­ ţărmului de mare, ea îşi vor de inspiraţie pentru presie specifice genului, rupt, Mu
I'
toralului, ea, fată serioasă acceptă cu seninătate con­ creaţia multor scriitori, aduce un omagiu celui N .A:
şi „fără biografie", îl în­ diţia umană neschimbată bata (Mi
AHearetto rnj dramaturgi, artişti plas­ al cărui unic dor al vie­ CÂNI: r
crexs.^ tâlneşte pe el, proaspăt de milenii.
A tici şi muzicieni din în­ ţii sale a fost să-şi vadă terci I
comandant de vas şi eu Deşi filmul este „de ac­ treaga ţară. naţiunea fericită, 'liberă BRAD: (S
stea
tâmplele timpuriu grizona- tualitate", atmosfera tri­ Printre aceste creaţii, şi independentă. RAŞTIE
-,-na a so sil pe ofco- lori şi cim pil Stă-pinâ r pe too-
Toom-1 foo- te. Intre ei izbucneşte in­ mite la un cadru social mare (I
rh
C u bucurn in su-jlet cxj şir*) cu-rdt x-nln Cute-Sotcrii fâ- cendiul unei pasiuni ex­ convenţie, desprins de co­ înapoi G t
ra);
clusiviste, dar marea îi va tidian şi dominat de mare, CRONICA PLASTICA Porţile
raşulul
J despărţi pentru o vreme, un cadru decorativ ca şi tură şl
suferinţele Măriei.
Românie
lăsînd ca adevărata com­
i t o E . ţ p r ; t t H l ' f , ( bustie a sentimentelor să Rafinat în imagine (Vivi Expresivitatea lemnului trecerea C
Dacii;
-I A /umil bo-Şa j/t Sprţ Urao fc rarpornm E Cu-ruj şi 3e- niO se producă în aşteptare, Drăgan Vasile), romantic ţelor, temele lucrărilor sale o poves
cultură
Expoziţia
prin rememorări ale cli­ şi uşor desuet prin con­ tură mică, colectivii de zilele sculp­ a- vădind o apetenţă deosebita tarea II
deschisă
MERI A:
pelor şi zilelor de neuitat, venţiile dramaturgice la cestea la galeriile do artă din a artistului spre umanitar. ghearele
constituie
Deşi
speranţe, limpeziri de con­ care face apel, „Maria şi Deva reuneşte sub genericul insignifiantă, datorită o prezenţă Din pro.
numă­
cîn-te-cul fâ-rn ji-nt re-seZa-rea VK-Jît iraj-ld Cin fee ro-mă -nesc marea" cîştigă în densita­ „Expresivitatea lemnului", rului mic de lucrări expuse, (Lumina
ştiinţe şi sedimentări de
Fma! creaţii -recente a şase plasti- sculpturile lui Ernest Kovacs,
cleni hunedorenl.
gînduri. Din această me­ te prin jocul foarte bine „Desprindere" şi „Horă" ne
„Compoziţia cu cadru" rea­
lodramatică şi strălucitor condus al actorilor Maia lizată de Robert KeleHlen re­ permit a intui nimbul unui
de banală poveste a căută­ ţine în mod deosebit aten­ ciclu a cărui temă o consti­
Pr,n <j!a. sul Toom ner tJcchea mă şcaa k, hr Morgenstem, Eusebiu Şte- ţia, graţie simbolului folosit tuie triada istorică in sensul
rii de sine, a zbaterii în­ fănescu şi Mircca Anca, — Intersecţia şi primară — vizează multiplului şi al unităţii. sub as­ gerea il
Nurner
caro
atit
Îmbucurătoare,
tre sentiment şi datorie,
.semne
prin
forme
şi
$ i Mircea Mureşan a reali­ debutant. Maia Morgen- îmbinarea (ca armonioasă a a ori­ pect cantitativ cărui cit lucrări, calitativ, 1989 :
prezenţa
loan
sculptorului
stern domină prin forţă
expresie
Extr.
zontalei
tim­
prin
Şeu,
zat o analiză asupra a
ale
pului)
spaţiu­
Ş fni-cu- roşi cu toţii 7i cIu-cern anii-r dar. două moduri de a trăi aş­ dramatică şi temperament. lui, cu verticalitatea valorificînd, ritmate interferenţe de for­ 50, 59, 8
sculptorul
Extr. i
Pentru acest rol, ea a fost pentru o mai puternică ex­ me, sint asemănătoare eu mi­ 9, 23, 87
teptarea, un comentariu raculoasa deschidere a unor
Strofa a ţj a premiată la gala filmului presivitate, posibilităţile con­ puternice aripi ce înalţă, prin Fond t
L toamna ce ne aduce nou or. de împţi in Ti cinematografic pe ideea e- pentru tineret de la (Sos­ ferite de lemnul patinat. nedoscrise traiectorii, obse­ 006 069 1(
lei rcpoi
O
Chezaş de roade bune si de lumini so/c 'are ternei slăbiciuni a femeii. trădează încărcătură filosofală, ce dante verticale.
de
lungă
o
perioadă
Capii, tara o cintâ in limpezimi dt jri Analiza, uşor desconside- ii noş ti. gestaţie şi elaborare, conţin Dincolo dc meritele Indivi­
Ca semn mâret de pace m remonest, hotare Din mariajul scenariului sculpturile „Incintă I"; „Me­ duale, succesul expoziţiei (ca­
ratoare, este condimenta­ dievală"; şi „Relicvă", npar- re din păcate nu beneficiază m
scris de Radu Tudoran cu de un catalog) este dat de
£ C,urof s, senin
<■ , Ce tă cu mereu surprinzătoare­ ţinînd Iul KocslS Rudolf.
T
, Cintul tarii tineresc ambiţiile estetice ale regi­ „Ideogramă" şi „In memo- comuniunea de idei care, in­ Pentru
te
Pejn le apariţii contrapunctice- riam" sîfit două dintre lucră­ discutabil, există Intre expo­ menţine
Zarea ineti, înaltă zorului Mircea Mureşan a rile semnate de Simion Cris- zanţi, chiar dacă primii pa­
dniec romanesc ale mării ca personaj. Ri- rezultat un film conside­ tea, care ne fac să bănuim tru amintiţi aparţin unul val caldă, (
Diminea
valizînd cu marea, aştep­ o Intenţie metaforică şl sim­ tinăr, comuniune care intere­ semnala
[Pan alo sul toamnei rte. cheamă şcoala Ta rat de multă lume plin de bolică, pe care o deducem din sează, în primul rind, din Temper.
/mal tând ca ca să-i restituie
IŞ, axrurosi cu 'ofi, 7/ ducem om. Ti-n dor. căldură omenească şi lip­ raportarea idirectă la viaţa punct de vedere estetic, res­ vor i
t
Iubitul, Maria îşi afişează sit de şabloane critice. cetăţii. tul rămînînd dlncoio de a- 9 şi 11
slăbiciunea ca pe un bla­ Portretele expuse de Mlhaly tingeri. maxime
Varga denotă o deosebită a- de gra<
zon. Ea nu înţelege nimio GHEORGHE POGAN eurateţe in tratarea suprafe­ DAN CÂMPEAN