Page 82 - Drumul_socialismului_1989_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

D I N C O N C L U Z I I L E

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

Dl
la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 22 septembrie a.c. 24 S
n,3
(Urmare din pag. 1) In mod corespunzător trebuie să tra­ Alegerile, pregătirea Congresului tre­ ţările socialiste, poziţia noastră a fost şi lor * Te
gem concluzii pentru toate celelalte pro­ buie să ducă la o schimbare radicală a este de a realiza o colaborare cit mai ghiozdan
să analizăm rolul comuniştilor în activita­ bleme legate de Congres. stilului de muncă. Să mutăm centrul ac­ largă pentru soluţionarea în comun a Panda".
tea politico-educativă, de ridicare a con­ Să întocmim şi să definitivăm pro­ tivităţii partidului în rîndurile maselor problemelor dezvoltării economico-socia- • 12,25
ştiinţei revoluţionare. Mai cu seamă a- gramele de dezvoltare economico-socială populare — şi aceasta înseamnă în le şi construirea socialismului în ţările datorie !
dunările de partid trebuie să prilejuiască a oraşelor, a comunelor. în această pri­ fabrică, în comună, în cooperativă, în în- noastre. satului •
o atitudine fermă faţă de diferite mani­ vinţă, trebuie avut în vedere că pro­ văţămînt, în cercetare, în mijlocul mun­ Aş propune Comitetului Politic Exe­ 13,05 Al
festări, inclusiv cele legate de încălca­ gramele se întocmesc pe comună, se citorilor, al ţăranilor, al tuturor acelora cutiv să apreciem că activitatea interna­ • Concei
rea principiilor eticii, echităţii sociale, discută în comună — cu comitetul de care asigură înfăptuirea politicii parti­ ţională a partidului şi statului nostru co­ Desene i
trebuie să determine o atitudine comba­ partid, cu consiliul popular, cu toate dului. respunde actualei situaţii internaţionale cununa c
tivă în problemele respectării şi aplică­ Pregătirea Congresului să însemne o şi, în acest spirit, să acţionăm şi în nesc * T
rii principiilor specifice societăţii noas­ conducerile organizaţiilor economice —, schimbare radicală a stilului, a metodelor continuare, participînd activ la soluţio­ antologia
tre, să se adopte o poziţie fermă împo­ cooperativă, I.A.S., şcoală, întreprinderi de muncă în partid şi în toate organele narea problemelor complexe ale vieţii mânesc f
triva diferitelor stări de lucruri negati­ industriale, comerciale. Toate aceste or­ noastre de stat şi ale democraţiei mun- mondiale. zicale dă
ve — de sustrageri, delapidări şi altele. ganisme trebuie să participe la întocmi­ citore.şti-revoluţionare, o întărire a legă­ Ţara noastră va acţiona cu toată fer­ instrumen
Adunările organizaţiilor de bază tre­ rea programului de dezvoltare economi­ turilor partidului cu masele, cu oamenii mitatea pentru ca actuala sesiune a Adu­ graf muzi
buie să constituie un prilej de analiză co-socială, la punerea lui în dezbaterea muncii, cu întregul popor, să ducă la nării Generale a Organizaţiei Naţiunilor telespectc
temeinică a întregii activităţi. Să se a- cetăţenilor. în acelaşi fel, trebuie procedat creşterea rolului conducător al partidu­ Unite să aducă o contribuţie importan­ Inchideroi
şi la oraşe, şi, cu atît mai mult, la
corde o atenţie mult mai mare proble­ judeţe. lui, ca factor politic, în toate sectoarele tă la politica de dezarmare şi destin­ • 19,00
melor politico-educative, de creştere a de activitate. dere, la soluţionarea constructivă a pro­ 19,20 Cî«
combativităţii, a spiritului revoluţionar ! Deci, planurile comunei, ale oraşului Referindu^se, în continuare, la unele blemelor litigioase dintre state, la lichi­
Iar aceasta nu pe probleme generale, ci se întocmesc şi se dezbat cu toţi locui­ probleme internaţionale, tovarăşul Nicolae darea subdezvoltării şi întărirea conlu­ niei * <
conducătc
concrete, analizîndu-se inclusiv stările torii localităţii respective ! Aceasta nu crării tuturor ţărilor şi popoarelor care
negative din sectorul unde îşi desfă­ se poate face în cîteva zile. Trebuie să Ceauşescu a prezentat unele demersuri şi doresc pacea şi colaborarea. 20.25 F
„Nu-mi .1
şoară activitatea fiecare organizaţie de facem lucruri serioase şi vom lucra la acţiuni întreprinse în ultimul timp de în celelalte probleme internaţionale
partid ! aceste planuri şi după Congres, dar, cel partidul nostru, de România în sprijinul poziţiile noastre sînt cunoscute şi nu • 21,50 1
întăririi
socialismului,
şi
al
apărării
Adunările de alegeri trebuie să re­ puţin în prima formă, să le întocmim
prezinte, repet, o înaltă şcoală de edu­ cu răspundere — pînă la sfîrşitul lunii intereselor ţărilor socialiste, ale mişcă­ vreau să mă mai refer la ele. LUNI, 25
caţie politică, inclusiv o înaltă şcoală octombrie —, pornind de la realităţile rii comuniste şi muncitoreşti în general. în ce priveşte vizita în România a • 19,0!
a democraţiei muncitoreşti-revoluţiona- şi cerinţele de dezvoltare economico-so­ Partidul şi poporul nostru — a subli­ preşedintelui Republicii Afganistan, Na- 19.25 Ctit
re, de întărire a legăturilor partidului cială ale fiecărei localităţi. niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ac­ jibullah, a fost, de fapt, o vizită de lu­
cu masele de oameni ai muncii ! Deci, planul de dezvoltare pe comună ţionează ferm pentru înfăptuirea politi­ cru. Am discutat problemele dezvoltării de Aur t
De aceea — a arătat în continuare se­ trebuie să cuprindă toate problemele, să cii de dezarmare, de înţelegere şi securi­ relaţiilor bilaterale şi am făcut un util pentru to
zaur folcl
cretarul general al partidului —, consi­ fie oglinda întregii activităţi, a propune­ tate în Europa şi în lume, promovează schimb ,de păreri privind necesitatea în­ In dezbate
der, că nu trebuie să ne grăbim cu rilor locuitorilor acestora. în fond, pro­ consecvent o politică de largă colabo­ tăririi colaborării dintre ţările noastre pen^u
desfăşurarea lor. Trebuie să se analizeze punerile comunelor şi judeţelor nu tre­ rare cu ţările socialiste, cu ţările în curs în domeniile economic, politic şi pe alte XI al
fiecare situaţie şi să le pregătim temei­ buie să fie mai mici, ci mai mari de dezvoltare, cu ţările capitaliste dez­ planuri. Am discutat, totodată, proble­ Re
nic, asigurînd o bună participare din decît • prevederile stabilite. Deci, tre­ voltate, cu toate ţările lumii, fără deose­ mele din Afganistan. Preşedintele Naji- Rolul fam
partea organelor superioare la toate £i- buie să ne mobilizăm şi să acţionăm bire de orînduire socială, punînd ferm bullah ne-a cerut să-l ajutăm în soluţio­ te noasti
dunările organizaţiilor de bază. foarte serios în această privinţă. Nu a- la baza acestor relaţii principiile depli­ narea problemelor pe calea unei recon­ a
în mod corespunzător, desfăşurarea vem nevoie de planuri formale ! în nei egalităţi în drepturi, respectului, in­ cilieri naţionale. Am făcut, deja, o se­ lumea <
alegerilor de partid trebuie să-şi găseas­ primele comune să participe la întocmi­ dependenţei şi suveranităţii naţionale, rie de demersuri ca să ajutăm la rea- 21,35 Ce­
tit dulce
că reflectarea în presa judeţeană de rea şi dezbaterea acestor planuri şi ca­ neamestecului în treburile interne şi a- zarea unei soluţii politice în Afga­ suri patrii
partid, să se arate cum se desfăşoară drele noastre de conducere. Să participe vantajului reciproc. Dorim să se pună nistan, pe calea reconcilierii naţionale, (ionare •
şi problemele care se dezbat, legat de şi de la Comitetul Central, secretarii Co­ capăt oricărui amestec în treburile in­ dar cu păstrarea unui stat democratic, jurnal.
documentele Congresului, pornind de mitetului Central al partidului. terne ale altor popoare, să se respecte independent şi nealiniat, în care, desi­
1a proiectul Programului-Directivă şi de Am ţinut să subliniez, în mod deose­ dreptul acestora la dezvoltare liberă, in­ gur, Partidul Democratic al Poporului
la Teze. Mai cu seamă trebuie să se dependentă. Este necesar să se înţeleagă şi guvernul actual să aibă un rol im­
urmărească modul în care se dezbat idei­ bit, aceste cerinţe privind problemele bine de către acele cercuri care conside­ portant şi în viitor. în acest sens, do­
legate de pregătirea Congresului parti­
le cuprinse în Tezele pentru Congresul al dului. Numai astfel ne vom putea pre­ ră că pot să ducă o politică de învrăj­ rim să ajutăm la soluţionarea proble­
XlV-lea, pentru că sînt strîns legate de zenta la Congres cu rezultate generale bire în Europa că aceasta este în con­ melor din Afganistan.
poziţiile ferme care trebuie adoptate în bune. Repet, pe lîngă problemele eco­ tradicţie cu documentele semnate la In încheiere, doresc să subliniez, incâ
problemele ideologice, de modul de a nomice, în centrul preocupărilor trebuie Helsinki, cu însăşi Carta O.N.U. şi nu o dată, necesitatea ca toate comitetele ju­ DEVA: A
gîndi şi de a acţiona al fiecărui să fie pusă ridicarea nivelului de com­ serveşte cooperării şi securităţii în Euro­ deţene, organele şi organizaţiile de patra, ser
trtn);
membru de partid, al fiecărui cetăţean. bativitate revoluţionară, a spiritului re­ pa şi în lume. Dezvoltarea colaborării, partid şi de stat să acţioneze cu toată Francols t
Doresc să subliniez — a menţionat realizarea unei Europe unite presupune fermitatea pentru ridicarea la un nivel I-U (Mode
te
secretarul general al partidului — că a- voluţionar, să luăm o atitudine fermă respectarea independenţei ficărui popor, superior a întregii activităţi din indus­ tîlnire pînzeie
în
ceste probleme, deosebit de importante, faţă de manifestările negative de orice neamestecul în treburile interne ale altor trie, agricultură, investiţii, din toate do­ dern — B)
încă nu se reflectă corespunzător în fel. Să nu ne fie jenă să luăm poziţie, ţări ! Pornind de la aceste realităţi, va meniile de activitate, pentru soluţionarea lui de pu
presa centrală şi nici la radio şi tele­ să criticăm aceste manifestări ! Să sta­ trebui să ne gîndim cum să acţionăm în operativă a tuturor problemelor pe PETROŞAfr
viziune. In presa de partid, la radio şi bilim, în continuare, măsuri pentru li­ viitor pentru a determina o poziţie mai care le ridică îndeplinirea în bune con­ marea (Piu
televiziune trebuie să se reflecte zilnic chidarea lor. fermă faţă de manifestările ţărilor impe­ diţii a planului, întîmpinînd astfel Con­ dispăruţi ţ i
dezbaterile care au loc în organizaţiile Trebuie să ridicăm spiritul revoluţio­ rialiste, de planurile şi programele aces­ gresul al XlV-lea al partidului cu reali­ Noar g
de partid. Nici în „Sgînteia", nici la nar al partidului, aşa cum, de altfel, am tora de amestec în treburile ţărilor socia­ zări cît mai mari în dezvoltarea eco­ riile .*
PENI;
Cor
radio-televiziune şi, după cîte ştiu, nici spus şi la plenară şi cum se prevede în liste, de destabilizare, de finanţare a po­ nomică şi socială a ţării, în înfăptuirea ne In acţl<
în presa judeţeană nu este redată în Teze şi în Programul—Directivă. Să ac- . liticii de renunţare la construirea socia­ Programului partidului de făurire a so­ VULCAN:
măsura necesară desfăşurarea alegerilor ţionăm cu toată hotărîrea în acest spi­ lismului. cietăţii socialiste multilateral dezvoltate ion, serliii
în organizaţiile de partid. rit ! în ce priveşte relaţiile României cu şi înaintare a României spre comunism. farul); LO
rit de la s
■.V.-.V.V.V^.VASV.VAVWr.Y.VAVY.Vr.V.V.Vr.-.W, WV/JVWVWVAVViWVVVVVVVWWAVWVWWVVWWW .VWVWiWAAAfVWWVWVWVVVVVVVVWWVWWVWVVVVVV rul): PET1
iul (Munci
Ritmuri bune de lucru la recoltat, NOASA: S
■ bată (Mun
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ CÂNI: Răz
Ro:
terei
pregătirea terenului şi semănat! BRAD: •
stea (Steat
RABARZA
— Ritmuri intense de multe ferme ale unităţii Vasiu, inginerul şef al u- Pe lîngă cele arătate de dă pregătirii terenului şi mînţări de pajişti naturale, grului Chei
lucru, în condiţiile unei am avut prilejul să con­ nităţii, prezent perma­ însămînţării păioaselor. Am pentru sporirea potenţialu­ ORAŞTIEl:
temeinice organizări a ac­ statăm buna organizare a interlocutor se cuvine să lui lor productiv) şi 110 mare (Pat
cit
tivităţii zilnice, calitate la activităţii, răspunderea cu nent la toate punctele notăm pe cei care mun­ remarcat că, imediat în ha cu orz. Fireşte, în înapoi GER
rn):
însămînţări — acestea sînt care se munceşte, grija fierbinţi ale campaniei — ceau efectiv la recoltat. urma combinelor, pe tere­ aceste zile toate eforturile Porţile alt
comandamentele care stau avem cultivată cu porumb Astfel, la Ferma Sîntămă- nul eliberat intră trac­ raşului şl (Ci
cri
tura
permanent în atenţia or­ deosebită pentru respecta pentru siloz o suprafaţă ria-Orlea, la volanul com­ toarele la arat. „Avem sînt concentrate la semă­ României*)
ganizaţiei de partid şi a rea întocmai a tehnolo­ de 857 de hectare, pe care binelor se aflau mecani­ de însămînţat, în această natul păioaselor. Frontul trecerea (1)
conducerii colective, a tu­ giilor de lucru. De pildă, am început să-l recoltăm de lucru asigurat pînă a- Dacii: CAI
turor lucrătorilor şi spe­ la cartofi, care se recol­ zatorii Gostea Dobrean şi toamnă, 1 480 ha — ne de­ cum ne va permite să în­ o poveste
cultură
şt
cialiştilor din fermele în­ tau de pe ultimele supra­ acum, cînd ştiuletele este Iosif Farcaş. Inginerul Ioan clara inginerul Iustin Va­ cheiem încorporarea în sol tarea Rom
treprinderii noastre — sub­ feţe, împreună cu echipe­ în faza de ceară, pentru Medrea, şeful fermei, care siu. Din această supra­ a seminţei de grîu şi orz MERIA: Pi
linia inginerul Mihai Bu- le de lucrători ai unităţii a asigura un conţinut nu­ coordona direct lucrarea, faţă 550 ha sînt destinate pe cele 550 ha planifica­ ghearele (JV
larda, directorul I.A.S. tritiv cît mai bogat în era mulţumit de prestaţia cerealelor păioase, restul Din prea :r
(Lumina).
munceau şi 300 de elevi te în perioada stabilită".
Haţeg — referindu-se la de ia Liceul agroindustrial hrana animalelor. Am con­ celor doi, evidenţiindu-1 culturilor pentru nutre­ Dacă mai amintim că,
modul în care se desfă­ centrat la această lucrare şi pe Adinei Mihăilescu, ţuri. Am mobilizat la a- în acelaşi timp, se acţio­
şoară în această unitate din Haţeg. Cu patru ma­ şapte combine tip „E" cel care a asigurat în rat 33 de tractoare, care
lucrările din actuala cam­ şini de dizlocat tuberculii nează din plin la recolta­
din biloane, mecanizatorii şi 17 cupluri de remorci la acea zi asistenţa tehnică lucrează în schimburi pre­ rea nutreţurilor (lucernă,
panie agricolă. Practic, în cîmp. lungite şi de noapte. Ca
continuă interlocutorul, în Toader Durcan, Nicolae transportul recoltei. Se Aceleaşi aprecieri le-am urmare, am încheiat ară­ trifoi, ghizdei) reţinute
Pentru as
tregul parc de tractoare, Huida, Anton Vinţan şi munceşte din zori în noap­ pentru sămînţă pe 280 ha, menţine frt
maşini agricole şi mijloa­ Ioan Grai au reuşit să te, fără oprire, timpul bun auzit despre mecanizatorii turile pe 1 265 ha, iar atunci putem conchide că dă, cu cei
Vîi
ce de transport acţio­ asigure front larg de de lucru permiţîndu-ne să Ştefan Petroiu, Ilie Mi- patul germinativ a fost la I.A.S. Haţeg lucrările senin. general
în
nează pe ogoare, unde se lucru la recoltat. menţinem ritmuri înalte. clăuş, Iancu Munteanu şi pregătit pe 1 065 ha. Am campaniei de toamnă, deşi râturile ml
in
cuprinse
munceşte zi-lumină, con O lucrare căreia i se Pînă la această dată po­ Francisc Fabri, care re­ şi însămînţat pînă acum diverse şi pe fronturi “de, Iar ceţp
form graficelor stabilite acordă acum o atenţie rumbul a fost recoltat de coltau, cu combinele, po­ 930 ha cu plante furajere largi, se înscriu în ritmu­ 22 şl 27 de
pe fiecare lucrare. deosebită este recoltarea pe 450 ha, producţia obţi­ rumbul la ferma din Bre­ (masă verde, ierburi şi rile prevăzute. teorolog d«
dela Teodo
Intr-adevăr. în timpul porumbului pentru siloz nută fiind de aproape 40 tea Română. alte culturi în ogor pro­
raidului efectuat prin mai ..Mai precis — urata lusun tone la hectar". Aceeaşi atenţie se acor­ priu, precum şi supraînsă- * MIRCEA LEPADATU .