Page 86 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
„Patriei tot mai multe minereuri"-o chemare
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
ce-i însufleţeşte pe toţi comuniştii ■ , r?,5M • 19,00
Roadele ogoarelor—strînse grabnic 19,25 Să
(Urmare din pag. 1} în dezbateri oglindesc ma brilor de partid de aici muncim în
turitatea politică a celor de a întîmpina marele fo mclor eticii
două organizaţii, capaci rum al comuniştilor din s'-rialistc «
tatea lor de mobilizare a noiembrie a.«. cu planul şi fără pierderi, baze temeinice Lt.Vuaterc :
lucrărilor de execuţie a colectivelor la scoaterea pe 1989 îndeplinit, de a pentru Cc
noului siloz şi intensifi din adîncul pămîntului a realiza exemplar sarcini XlV-lea al P
carea pregătirilor pentru unor cantităţi tot mai le cincinalului actual şi recoltei de păioase a anului viitor monist Roi
iarnă, iar Dumitru Ştefa- mari de minereuri — o- trecerea la înfăptuirea Industria
nache şi Corneliu Stoica bicctiv subliniat limpede obiectivelor cincinalului prioritare
îmbunătăţirea organizării în Proiectul Programului— 1990—1995 — expresie a (Urmare din pag. 1) — Lucrările de pe ogoa şef al cooperativei, am tru Tv. „F
muncii şi a aprovizionării Directivă şi Tezele pentru sentimentelor de profund re se bucură de partici abordat şi calitatea lu florcsc în
cu materiale a formaţiilor Congresul al XlV-lea al şi fierbinte patriotism ce-i crări care cunosc, de a- parea numeroasă a coope crărilor ce se efectuează rina Bădci
din subteran ş.a. P.C.R. O idee cs s-a re animă, a dorinţei de a con semenea, o numeroasă par ratorilor, dar nu iau parte, pe ogoare pentru asi Din frumu!
Amploarea şi profunzi liefat cu pregnanţă în tribui cu toată puterea ticipare de cooperatori. O din păcate, toţi locuitorii gurarea unor baze temei • 21,50 T.
mea dezbaterilor, paleta cadrul adunărilor de dări minţii şi braţelor la pros altă preocupare a acestor apţi de muncă ai satu nice recoltei de cereale
largă de probleme abor de seamă şi alegeri este peritatea şi înflorirea pa zile este constituirea U- lui. Nicolae Cocinschi, în păioase a anului viitor.
date în dările de seamă şi puternica hotărîre a mem- triei socialisto. nei bogate baze furajere cadrat la Ocolul sil — Toţi mecanizatorii an Radi
pentru viitoarea stabula- vic Ilia, Magda Fusa de grenaţi în pregătirea tere
Angajare unanimă pentru sporirea recoltelor, ţie a animalelor. Pînă în David Ardelean şi Demian nului şi încorporarea se SELKCŢIl
Ia
G.P.A.D.M.
Brănişca,
minţei în sol — Vasile
prezent, au fost puse la
Ioan
Ciugudean,
păstrare în fînare 267 tone Stoenescu, lucrători ai Olaru, Brîznican, Sandu CUtAMUL J
programul
Florin
Radiojurnal
înfăptuirea noii revoluţii agrare fin — mai mult decît este Staţiei C.F.R. Simeria nu Ciugudean, Nicolae Petru- presei ; 8,10
au participat nici la în
prevăzut în balanţă —, 560
lodillor ; 9,
tone suculente şi 820 tone treţinerea culturilor şi nu se, Ioachim Cărmăzan, Va ascultătorii;
lentin Dan şi ceilalţi —
vin nici la strîngcrea a-
Moment de referinţă în au pus într-o lumină mai şi de cea mai bună cali grosiere — şl aici fiind ccstora. sînt convinşi de necesi letln do şti
erofonul
pi;
viaţa comuniştilor, a în puternică atît realizările, tate — arătau vorbitorii depăşit necesarul. A în tatea de a efectua lucrări Interpret! i
populară;
tregii obşti săteşti, aduna cît, mai ales, ncîmpliniri- — vom reuşi să realizăm ceput şi se desfăşoară în Conducerea cooperativei, de cea mai bună calitate de ştiri ; l)
rea genei-ală de dare de le, căutînd să arate cau în timp cît mai scurt o- bune condiţii cea de a colectivele de muncă din şi se încadrează în cerin terea partid
scamă şi alegeri a orga zele care au dus la acestea. biectivele noii revoluţii a- Il-a coasă la trifoi şi £n- care fac parte cei în cau ţele tehnologice — ne-a gulul popoi
nizaţiei de partid de la Totodată, cei care au luat grare. Or, şi în unitatea silozarea eoletelor de ză au datoria să pună în spus interlocutorul. Se l’rogramulu
şl Tezele p
C.A.P. Bîrsău s-a consti cuvîntul au făcut o seri# noastră au fost cazuri cînd sfeclă. La recoltarea, trans discuţie cazurile respecti realizează un pat germi sul ol XIV
tuit într-un adevărat fo de propuneri, uncie bine unele lucrări nu s-au rea portul şi depozitarea fu ve şi să ia cele mai efi nativ de foarte bună ca Transmlslui
La l Ia 3;
rum de dezbatere — în gîndite, menite să contri lizat la vremea potrivită, rajelor în frunte se situea ciente măsuri pentru ca litate, * se respectă întoc namo Uucu
lumina exigenţelor şi obi buie la eliminarea neajun nu s-au respectat întocmai ză cooperatorii Mihai Mun- imperativul acestei pe mai adîncimea şi densita mo Tirana
ectivelor prefigurate în surilor şi îmbunătăţirea tehnologiile de lucru, acest teanu, Ionuţ Sonoc, Gaşpar rioade — toate forţele sa tea stabilite. Sînt asigu pelor; 18,00
proiectul Programului-Di- întregii activităţi. fapt ducînd ia producţii Popa, Tănase Filipescu, lului să ia parte la lu rate toate condiţiile pen 21.00 La !
22.00 O z
rectivă şi Tezele pentru Evidenţiind în cuvîntul sub cele planificate, Ia Oliviu Dan şi mulţi alţii. crările de pe ogoare — să tru a încadra msămînţări- 23.00 Momei
Congresul al XlV-lea al lor rezultatele bune obţi pierderi nejustificate. Din Brigadierul Traian Dan ne se materializeze neabătut. le de toamnă în perioada Nocturnă n
partidului — a activităţii nute în sectorul vegetal, păcate, printre cei vino spunea: în discuţia cu inginerul optimă.
desfăşurate de către birou, sporurile de producţie rea vaţi de asemenea situaţii
de ceilalţi membri ai or lizate, faţă de anii prece s-au numărat şi unii co îtii
ganizaţiei de bază în pe denţi, la grîu, orz, Ia alte munişti, iar biroul orga ACŢIUNI CU FILMUL — promisiuni certe". Por
rioada trecută de la pre culturi, precum şi creşte nizaţiei de bază nu a luat nind de la filmul „Maria
DEVA :
cedentele alegeri. rile semnificative înregis- cu promptitudine măsuri • „Congresul al XlV-lea filme documentare, dintre şi marea" la cinematogra (Patria); J
în cadrul dezbaterilor au împotriva celor vinovaţi". al P.C.R. — Congresul vic care de un interes deose ful „Patria" din Deva s-a AnV'Mu şi
fost evidenţiate cu rrundrle Nu întîmplutor, atît în toriei depline a socialis bit s-a bucurat pelicula realizat portretul cinema l-Ii jModer
Tcnnesi
şi deplină satisfacţie am darea de seamă, cît şi în mului în patria noastră" „Magistralele luminii". tografic al actriţei Maia din li); M
dern
plele transformări care au ADUNĂRHE timpul dezbaterilor, s-au este genericul sub care la • La cinematograful Morgenstern. (Flacăra);
avut loc în munca şi via DE DA81 DE SEAMA făcut referiri critice şi au Sîntămăria-Orlea s-a rea „Steaua roşie" din Brad a • Medalionul cinemato Valea prafi
ţa cooperatorilor, a tutu Şt ALEGERI- tocritice, subliniindu-se lizat un reuşit simpozion. fost organizat un intere grafic „Şerban Ionescu" a (Parîng); S
ror locuitorilor satului în necesitatea întăririi şi e- A fost proiectat, în pre sant cadran tclinieo-ştiin- prilejuit cinefililor din intervine (•
Dragoste
anii „ E p o c i i Nicolae ANALIZA TEMEINICA ficientizării muncii polili- mieră, filmul „Cu poporul, ţific. Realizată sub gene Călan cunoaşterea activi (Unirea); L
Coauşescu", subliniindu-se A ACÎlVITAţU, ŞCOALA co-educative, care are un pentru popor". ricul „Rolul progresului tăţii prestigiosului actor jiniţi-l pe
VUL
adeziunea deplină a comu A EDUCAT® POLITICE, rol determinant în con • Expunerea „Progra tehnic în etapa actuală de român. Pentru spectatorii ral); comori
pe
niştilor de aici la Hotărî- REVOLUŢIONARE ştientizarea oamenilor, în mul partidului — progra dezvoltare socială" acţiu prezenţi cu acest prilej la DONEA : C
rca Plenarei C.C. al P.C.R. dezvoltarea spiritului lor mul poporului" a fost nea a fost întregită de Centrul de cultură şi crea margine (î'
privind realegerea tovară patriotic şi revoluţionar, în prezentată la cinemato proiecţia filmelor docu ţie „Cîntarea României" TRIL A : PI
Za — l-II (
şului Nicolae Geauşescu, mobilizarea tuturor locui graful „Pnrîngul" clin Pe mentare „Inovaţii", „In din Călan a rulat filmul ANINOASA
la înaltul forum al comu trate în sectorul zootehnic, torilor patriei la îndepli troşani. Acţiunea a fost venţie;) la Iaşi". artistic „Martori dispă birii (Muik
niştilor români, în funcţia care au făcut ca unitatea nirea exemplară a progra susţinută de un program de • „Debuturi actoriceşti ruţi". RICANI:
supremă de secretar gene să încheie anul 1988 cu be melor de dezvoltare eco ale Şehere2
BUA
zat);
ral al partidului. neficii, comuniştii Mari a nomi co-socială în profil a minată (S
Tonul dezbaterilor a fost Năpău, Cornel Bretean, teritorial. în acest sens, ORAŞTIE: I- :
—
zer
dat chiar de darea de sea Doinei Crişan şi Lucreţia comuniştii Lucia lonaş, Bogat raport muncitoresc, comunist ) Lişca (FIac.
mă, care, pe lîngă faptul Gavrilă au subliniat meri Ioan Trif, loan Hăncilă şi Sara-BAI:
dr.
că a făcut o analiză te tul organizaţiei de partid alţii au făcut propuneri || (Urmaro din pag. 1) In cinstea apropiatului maiştrii Alecsandru Răriş, veş cult
trr
meinică şi argumentată 'â în coordonarea activităţii concrete, care au fost re lorum al comuniştilor ro loan Giurgiu, inginerii Sal ţie j.Cînti
rezultatelor obţinute de şi mobilizarea oamenilor ţinute şi înscrise în hotă- \ grindă au lost aşezate sal- mâni, brigadierii hunedo- vador Stingaciu şi Voicu nlei“); IIA
colectivul de cooperatori, la muncă, dar, în acelaşi rîrea adoptată de adunare ţ telele flexibile. Finisăm lu- roni s-au angajat ca pînă de dans (Di
Profesorul
reievînd modul în care timp, au arătat necesita pentru activitatea viitoare i crările pe malul sting şi Io 1 noiembrie a.c. să Poenariu, întregul colectiv LAN : Onm
organizaţia de partid s-a tea ca, înccpind încă de a- a noului birou, a întregii 1 Începem amenajarea pa- schimbe cursul Argeşului al brigăzii hunedorene de Capucinilor
implicat în conducerea în cum, cînci întregul partid, organizaţii de partid, a tu ) tului-dig pe malul drept al de pe malul drept pe ma la Canalul Dunâre-Bucu- cultură şi
tarea Romi
tregii activităţi economico- întreaga naţiune dezbat turor cooperatorilor şi ce ţ canalului. Din canalul-pilot lul sting, ceea ce va asi reşti va realiza sarcinile MERI A:
sociale din satul Bîrsău, a documentele pentru Con tăţenilor din satul Bîrsău. gura intensificarea lucră de plan anuale pînă in (Mureşul);
jalonat şi principalele di gresul al XlV-lea — care Prin întregul său conţi l am excavat luna aceasta rilor pe acest mal, de fapt, ziua deschiderii lucrărilo gostiţii şi <
r
mina).
recţii în care se vor con prefigurează noile dimen nut, adunarea generală de ) peste 100 000 metri cubi a întregului proces de mun Congresului al XlV-lea al
centra eforturile comuniş siuni ale dezvoltării patri dare de seamă şi alegeri a ) de nisip. Fină la slirşitui că de la kilometrul hune partidului, aceasta însem-
tilor, ale tuturor oamenilor ei, conferind noi exigenţe organizaţiei de partid de la \ lunii excavaţia se va In- dorean. nînd, de lapt, calda şi en
muncii din unitate pentru în munca tuturor — să se G.A.P. Bîrsău a evidenţiat i cheia pe întreaga lungime - Cum muncesc liune- tuziasta lor adeziune la
sporirea producţiilor vege pună un accent mai puter hotărîrea unanimă a co 1 a canalului-pilot. O dată dorenii noştri ? Hotărirea Plenarei C.C. .al Numere! <
tale şi animaliere, ridica nic pe calitatea şi eficien muniştilor, a tuturor cetă 1 încheiată această lucrare - Aşp cum au lăcut-o P.C.R. ca cel mai iubit Şl tragerea „
rea eficienţei întregii ţa muncii, pe creşterea răs ţenilor satului, de a acţio I pe lungimea kilometrului întotdeauna : cu dăruire şi stimat liu al naţiunii, cel 24 septeml
Fz
munci şi îndeplinirea în punderii fiecăruia pentru na cu toată energia şi hăr l hunedorean, cota apei va răspundere comunistă, re care a gîndit şi iniţial şl Extr. I:
că din anul viitor a obiec soarta producţiilor vegeta nicia în vederea sporirii | scădea cu aproape un me- voluţionară. Buldozerişti ca această nouă ctitorie a 71, 18, 01,
tivelor noii revoluţii agrare. le şi animaliere. „Numai producţiilor agricole şi i tru, ceea ce ne va per- Gbeorghe Ştefan, Viorel patriei, care este Canalul F.xtr. a
Ca urmare, dezbaterile, în acest mod, unindu-ne creării încă din acest an \ mite să turnăm grinda pe Suciu, Ioan Dofga, excava Dunăre—Bucureşti, să fie 61, 40, 90,
FAZ.
care s-au desfăşurat în spi eforturile şi acţionînd cu a condiţiilor pentru înfăp i întreaga lungime o kilo- ta rişti i Liviu Bocheş şi Vio reinvestit in funcţia supre Extr. a
ritul profundului democra deplină hărnicie şi răspun tuirea obiectivelor noii re i metrului hunedorean al ca- rel Jurcă, dragliniştii Pam- mă de secretar general al 51, 31, 38,
tism ce caracterizează ac dere la executarea lucră voluţii agrare. ) naiului. Iii Pop şi Vasile Cociş, Partidului Comunist Român. Extr. a 1
tivitatea partidului nostru, rilor în perioadele optime MIRCEA LEPADATU 35,
Extr. a
G, 57, 20,
Extr. a
33, 90, 62,
Extr. a
G8, 45, 64,
Extr. a
3?, 29, 7, ■
Fond to
1 071 400 1(
Pentru azi
XI predomir
să, cu cei
Vîntul va si
la moderat
variabile,
minime vor
între 6 şi
cele maxim
2-t grade, d
lat ceaţă.