Page 90 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NF
Pentru calitate superioară
60N88ESIILUI AL llUîk kl PTOULB!
•ttem în întreaga activitate • 19,01
19,25 in t
(Urmare din pag. 1) deplină a membrilor de cumentele
partid, a tuturor oameni greşul <
alte domenii, presupune lor muncii la propunerea Partidului
Preocupare permanentă pentru Eficienţa procesului instructiv- o temeinică pregătire po realegerii t o v a r ă ş u l u i mân •
litică şi o înaltă conştiin Nicolae Ceauşescu în func jorograr
20,10 Trai
realizarea sarcinilor economice educativ, obiectiv major ţă revoluţionară nu doar ţia supremă de secretar împliniri r
din partea cadrelor de
general al partidului.
conducere, a factorilor cu Un alt interlocutor, tî- Mîndria d
(Urmare din pag. 1) flet a tovarăşilor lor de al învăţămintului funcţii de răspundere, ci nărul inginer Ioan Marius a| Român
muncă la propunerea ca a tuturor comuniştilor — Popa, şeful atelierului dis 21,00 Luni
pentru Congresul al XIV- t o v a r ă ş u l Nicolae calităţi care nu se pot rea pozitive şi adjunct al şe vremii •
lea al partidului, am stă (Urmare din pag. 1) al XlV-lea al Partidului liza decît prin studiu per fului secţiei sculărie, s-a - educaţie
Ceauşescu, ctitorul de ţară Comunist Român, afirma
ruit asupra sarcinilor tra nouă, omul care ne con la marea adunare popu prof. Aurelia Dodu, o con manent, prin însuşirea te referit la calitatea produc luţionar o
meinică a politicii parti
sate construcţiei de ma duce destinele de aproape lară din centrul univer stituie îmbinarea optimă dului, a documentelor e- ţiei şi a muncii prin pris tăm, iubit
şini. Trebuie să reţinem un sfert de veac, să fie sitar Iaşi, cu ocazia des şi armonioasă a învăţă- laborate, a legilor ţării, a ma gamei largi de scule, zică uşoc
că • 21,
cu toţii că ne revin în reales în funcţia supre chiderii noului an de în- mîntului cu practica, ast istoriei îndelungate şi pre dispozitive, verificatoare,
matriţe, ştanţe, piese de
datoriri mari anul acesta mă de secretar general al văţămînt, va trebui să fel încît, la terminarea zentului dinamic ale ţării, schimb, diferite repere pe
şi în perspectivă. Aceste acţionăm şi în viitor pen studiilor, elevii noştri, pre a principiilor noastre so
Partidului Comunist Ro care le execută pentru ce
sarcini au fost subliniate mân. tru îmbunătăţirea şi di gătiţi pentru a munci în cialiste de muncă şi viaţă. lelalte secţii ale întreprin
din nou, cu toată tăria, versificarea metodelor de fabricile şi întreprinderile „Acestor coordonate ale
Organizaţia de partid de de confecţii şi tricotaje, derii, cu care conlucrează
de secretarul general al la atelierul nr. 4 s-a an predare, pentru a creşte activităţii politico-educa- strîns, fructuos. De notat
partidului, t o v a r ă ş u l gajat ferm, în deplină una eficienţa procesului in- de încălţăminte şi ţesăto tive le acordăm cea mai rezultatele pozitive obţi SELECŢII
Nicolae Ceauşescu, în cu nimitate, să-şi sporeas structiv-educativ, valori- rii, să se poată integra mare atenţie în întreaga nute de colectivul atelie GRAMUL
programul;
noastră muncă de partid,
vântările rostite la marile ficînd superior baza teh- rapid în procesul de pro rului pe opt luni şi două Kadiojurna
că aportul la realiză nico-materială de care dis ducţie, dovedindu-şi apti le accentuăm, în prezent, presei ; 8,11
adunări populare prile rile întreprinderii, pen tudinile dobîndite în a- In cadrul dezbaterilor pro decade din acest an — lociiilor ; 9,
juite de vizitele de lucru punem, în vederea asigu iectului Programului-Di- planul îndeplinit şi depă ascultătorii
tru ca renumita unita rării forţei de muncă cu telierele şcoală.
din judeţele Iaşi, Suceava o înaltă pregătire profe De altfel, prin progra rectivă şi Tezelor pentru şit la toţi indicatorii, cer letin de şl
bărbăl
ruri
şi Botoşani — arăta in te constructoare de maşini mul de măsuri pe care Congresul al XlV-lea al titudine a realizării sale lişti şl forr
din judeţul nostru — I. M. sională, atît de necesară pe întregul an pînă la Con de la sate
ginerul Mircea Rotea, di industriei uşoare a jude şi-au propus să-l trans partidului, vizînd, pe toa gresul al XlV-lea al parti noaştem, s
rectorul întreprinderii. Orăştie — să raporteze în ţului nostru — spunea pună în viaţă, comuniştii te căile, în final, ridicarea respectăm
Muncitorii Nieu Ghiran, deplinirea sarcinilor pla Paraşchiva Cîndea, di s-au angajat cu toţii să calităţii producţiei, a pro dului. „Calitatea este şi normele m
comunlştllo
'îozalia Şutu, maistrul nului anual pînă în ziua rectorul liceului. înfăptuiască sarcinile tra duselor pe care le reali pentru noi, poate chiar şl echităţ
mai mult decît pentru al
Coor
11,25
Corneliu Banu, Ioan Ma deschiderii lucrărilor mă — O sarcină prioritară, sate de partid, pentru a zăm, arăta tovarăşa Ioana ţii, criteriul esenţial al în mice ; 12,0(
Inurean, secretarul orga
răspunde, prin fapte, mi
tei, şeful atelierului, au reţului forum al comu desprinsă din Tezele şi nunatelor condiţii create nizaţiei de bază de la a- tregii activităţi productive, ştiri ; 12,05
întărit în cuvîntul lor a- niştilor români, Congre proiectul Programului — învăţămintului hunedo- telierul 3 din cadrul sec întrucît de nivelul tehnic râie; 12,45
ra * 'clorul
3;
leziunea de inimă şi su sul al XlV-lea al P.G.R. Directivă pentru Congresul rean. ţiei mecanică I. La nive al produselor noastre de la t .nlsiui
Tr„
lul' fiecărui colectiv, în pinde calitatea produselor meciurile
pauzele de masă, am stu celorlalte colective din în Cupele Eui
diat, studiem în continua
Ritmuri înalte de lucru, pe măsura hărniciei re, pe capitole, obiectivele treprindere pe care le de ria — F.
Flacăra
servim, apreciază interlo
M<
şi sarcinile din proiectul cutorul. De aceea, ne pre Porto; 17,40
partidului,
şi abnegaţiei constructorilor Programului-Directivă şi ocupăm cu toată răspun popor: Pro
mului—Dire
derea să folosim raţional
Tezele pentru cel de al
XlV-lea Congres al parti maşinile-unelte din dotare le pentru 18
XlV-lea;
(Urmare din pag 1) cut acest dificil examen din- componenţa furnalului nivelul brigăzii nr. 61, a dului şi ne însuşim obli şi timpul efectiv de lucru, 19,or rFotbal
al competenţei profesio nr. 4. Astfel, turnurile de prevederilor stabilite la gaţiile ce ne revin nouă să valorificăm deplin me ne 'directă,
vlk — Ster
de construcţii-montaj ale nale şi lăcătuşii din echipa răcire cu tiraj forţat. indicatorul productivitatea talul, toate resturile de o- Campioniloi
celor două decantoare ra- lui Constantin Drăgoi, odată „aduse" la cota muncii poate fi ilustrată şi în producţie, privind în ţel înalt aliat, conferind 22.00 O zi
diale sînt aprecierile sing. care au montat căile de -J- 12 m. au fost predate de soluţiile tehnice efi deosebi ritmicitatea în în fiecărei piese noi para 23.00 Mon
Gheorghe Sfetcu, dirigin rulare pentru podul raclor pentru glisarea pînzei de ciente pe care le aplică deplinirea planului, nece metri de calitate şi fiabi 23,15 Noctu
sitatea creşterii productivi
23,55—24,00
tele de şantier din partea şi confecţiile metalice afe beton, pînă la cota -ţr 50 m, zidarii şamotori din sub tăţii şi ridicării nivelului litate. Este vorba de pres ştiri.
combinatului siderurgic : rente decantoarelor". unei brigăzi specializate ordinea lui Iosif Rîbu la tehnic al produselor, re tigiul atelierului nostru, de
.Pe lîngă faptul că cele Nici la celelalte puncte din Tg. Mureş, acţiune de înzidlrea celor patru cau- ducerea consumurilor de numele secţiei, de marca
două obiective au fost fi de lucru nu există o de cooperare care permite pere, la celelalte lucrări materiale, în principal a „I.M.O.". Nu vrem ca ele
nalizate înainte de terme plină concordanţă între degrevarea forţei de de alimentare cu apă şi metalului —, a energiei e- să fie ştirbite cu nimie.
nul stabilit şi recepţio stadiile fizice prevăzute în muncă proprii şi concen energie din zona furnalu leotrice şi combustibilului
nate de beneficiar, se cu grafic şi realitatea din trarea acesteia la lucră lui propriu-zis. convenţional. Totodată, din Dimpotrivă, să fie aprecia DEVA :
vine subliniată geometria teren. Se cuvine însă fă rile de la hala de turnare. De aici, din aceste rea dezbaterile organizate, din te. Aşa înţelegem noi spi (Patria); I
şi
perfectă a structurii de cută o precizare : necon- Consecvenţa cu care s-a lizări remarcabile, din ritul documentelor Con Antonlu (Modei
I-U
rezistenţă aparentă reuşită rordanţa este... îmbucu acţionat pentru îmbunătă hotărîrea unanimă de a discuţiile individuale cu gresului al XlV-lea al clin Tennes:
de dulgherii din echipa rătoare, în sensul că la ţirea aprovizionării teh- comuniştii, ca şi din rezul partidului, spirit novator, dern B); fc
condusă de Moise Feleki, toate lucrările se înregis nico-materiale a fiecărui munci mai mult şi mai tatele concrete obţinute în de progres şi dezvoltare (Flacăra);
precum şi impermeabilita trează avansuri de ordinul loc de muncă este dove bine în continuare izvo producţie de atelierul nos pentru ţară. Ca atare, ne Val 7 praf;
<P
tea betoanelor fabricate săptămînilor. Trecînd din dită de ritmul înalt în răşte încrederea comuniş tru — locul I în întrece străduim să le materiali intt.—ne !(
in Secţia de producţie in colo de simpla „fotogra care formaţiile conduse tilor, a tuturor construc rea socialistă pe opt luni zăm în consecinţă în în Dragoste
(U nlrea); ! I
dustrială a I.A.C.R.S. Hu fiere" a aspectelor întîlnite de maiştrii Stelian Ne- torilor hunedoreni în din acest an, ca şi în 1988 treaga activitate producti jiniţl-1 pe
nedoara şi turnate de zi demne de relevat apar mă greanu şi Ianoş Şimon fi noile succese pe care le — s-a desprins adeziunea vă". ral); VOT
darii din subordinea lui surile prin care s-a reuşit nisează blocurile carbonice vor dedica apropiatului pe comori
lacob Mozeş. Cu acelaşi accelerarea ritmurilor de de la vatra furnalului. De Congres al XlV-lea al LONEA : C
PE
nerul);
calificativ maxim au tre execuţie la fiecare obiectiv păşirea cu 18 la sută, la partidului. neta Kln
riile I—II
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA ANINOASA
birii (Mun
RICANI: I
lincvent (R<
Acţiuni susţinute la strîngerea Rocco şi I
riile I—II
gurabar:
recoltei! tul sisten
(It
larmă
RAŞTIE: -
zer — i1
Orzul semănat pe ultimele hectare! Lişca (Fim
SARA-BÂI
(Centrul Id
(Urmare din pag. 1) şei, Ioan Sîntămărean, Ma- creaţie „-C
nici“);
HA
ria şi Cornel Spineanu. De înapoi cti
Acţionîndu-se bine or asemenea, releva sprijinul BRAZI:
ganizat şi cu hărnicie, substanţial pe care îl dau piraţilor : •
s-a asigurat front de lu unităţii, la fel ca şi în de pe B-d
d
(Centrul
crai pentru discuri şi se anii precedenţi, elevii Li creaţie ,;c
mănătoare. Ieri, de exem ceului sanitar din Hune niel“); ÎS
(Mureşul);
plu, mecanizatorul Oni.şor doara. plări pe t \
Paşca şi inginerul şef al Ritmuri bune se înre ţa“ (Lumtr
unităţii, Drago.ş Visirin, gistrau la arat şi semă
dădeau zor să finalizeze natul păioaselor. De pildă,
semănatul orzului, lucru la orz, mecanizatorul Ioan
pe care l-au şi reuşit, în Aruncuteanu, care execu
condiţiile respectării depli ta semănatul, coordonat de Pentru n-_
ne a normelor tehnolo Maria Baciu, inginerul şef menţine în.'
gice şi de calitate. al unităţii, a încheiat lu moaşă. C-
La C.A.P. Tîmpa se dă crarea ieri pe toate cele Vînt în £
hperatut
dea din plin bătălia po 55 ha planificate. La rîn- T? Ii cu,
vor
rumbului. Dintre coopera dul lor, mecanizatorii Du şi 12 gracle
torii care se află în pri mitru Gaiu, Nicolae Ghea xime între
de.
Dimlne.,
mele rînduri la recoltat, ţă, Viorel Rad şi Gheorghe ţă pe văi.
dînd dovadă de hărnicie Doboeş, care munceau la
şi răspundere în muncă, arat, prin vitezele de lu La mun:
Alexandru Floroiu, pre cru pe care le realizau Ii frumoase
jat. Vînt U
şedintele unităţii, îi evi zilnic asigurau condi Dimineaţa,
Combinatul siderurgic din Hunedoara, oţelărla Siemens Martin numărul 1. încă nu se răciseră definitiv pe denţia pe brigadiera Vio ţiile necesare însămînţă- ceaţă po v
reţii cuptorului numărul patru cînd echipa condusă de Grigore Bocănete se pregătea să încheie reparaţia mijlocie rica Bodea, Vasile Ciornei, rii ginului în perioada presiuni.
— a doua — cu patru ore înainte de momentul planificat. p ofo NICOLAE GHEORGHIU
Ioan Morar, Nicolae Bor- prevăzută. _ __ _____
