Page 93 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 93
PROLETARI din toate TARILE. UNITI-VĂ !!
ţN ZIARUL DE A
r « Q ) |f
TRIBUNA EXPERIENŢEI, Cooperatorii la recoltatul
ÎNAINTATE : porumbului, transportatul
JUOUUt HUWEOOftQAc • Metale pe... calcula
O C I A L I S M I L • Do la 24 de zile - la cartofilor şi furajelor;
tor
mecanizatorii la arat
24 de oro
şi semănat!
• Bolta răcită cu apă
Prezent la primele ore transportul spre alte uni
• Ritmuri înalte la lucră
ale dimineţii împreună ou tăţi din judeţ a oartofi-
rile de foraj. cooperatorii la recoltatul lor pentru sămînţă dă
porumbului, Gheorghe deau un ajutor preţios
Vulc, preşedintele C.A.P. numeroase utilaje de mate
Clopotiva, era mulţumit capacitate de la A.C’.II.
Oamenii se mobilizaseră Rîu Mare-Retezat şi
cu toţii şi existau posi l.E.E.L.I.F. Deva, caro au
ÎN PREBÂTIREA bilităţi ca întreaga recol asigurat livrarea la C.A.P.
a l m M k a l m m m tă să fie strânsă in timpul Brad, Pui, Rîu Bărbat ş.a.
cei mai scurt, suprafeţele a cantităţilor prevăzute.
HTmirTt în muncâ • Spirit revoluţionar în întreaga activitate respective uimind să fie Coordonaţi de Ionel Lupu,
economistul
fermei
zoo
cultivate cu cereale pă-
ioase. Şi, într-adevăr, s-a tehnice, peste 30 de coo
muncit din plin şi cu răs peratori — > din rîndul
pundere pînă la sfârşitul cărora s-au detaşat prin
Mobilizarea, efortul colectiv- ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMĂ zilei,' lucrarea finalizîn- vrednicie Ionuţ Ciorogaru,
MutUeanu.
Petru
Petru
du-so pe întreaga tarla
Şl ALEGERI ~~ ANALIZĂ TEMEINICĂ de 8 ha. Merită laude Danciu, Valorica şi Cos-
suporturi ale realizărilor bune ' A ACTIVITĂŢII, ŞCOALĂ A EDUCAŢIEI pentru modul cum au ac strângerea furajelor.
tică Băbău — acţionau ia
ţionat Marioara Vasioni,
Paraschiva • Filan, Vio îndemnurile adresate oa
Secţia panouri mari din namică ascendentă şi are POLITICE, REVOLUŢIONARE rica Vulc, Aniţa Filan, menilor muncii din agri
cadrul întreprinderii pen perspective deosebite". Iconia Stoia, Aniţa Ştefă- cultură de tovarăşul
tru materiale de construc — Ce realizări au fost ncscu şi alţi cooperatori. Nicolae Ceauşescu, secre
ţii Deva a fost numită — înscrise în bilanţul afe Pe suprafeţele eliberate do tarul general al partidu
pc bună dreptate — „fa rent perioadei care a tre Nobila misiune de a forma recoltă se acţiona la arat, lui, la recenta şedinţă a
brica de case" a judeţu cut din acest an 7 la pregătirea patului ger Comitetului Politic Exe
lui nostru. „îndeosebi în — Am înregistrat o de tînăra generaţie minativ şi semănatul or cutiv al C. C. al P.C.R.,
actualul cincinal — sub păşire, la producţia mar zului. în locul numit au găsit un larg ecou şi
linia tovarăşul inginer fă, de 3,72 la sută, iar în cadrul adunării de în darea de seamă şi în „Baltă" munceau cu plu în rîndurile mecanizato
Sabin Mîndruţ, şeful sec la total prefabricate — dare de seamă şi alegeri cuvântul comuniştilor Ma gurile în brazdă mecani rilor dc la Secţia de me
-
ţiei —, cînd construcţia de 7,14 la sută, din car ) a organizaţiei de bază a riana Suciu, Dorina Matc- zatorii Radu Rîza şi \- canizare Peştcana a S.M.A.
de locuinţe din judeţ s-a un plus de 2,24 la sută Şcolii generale nr. 2 Sl- evici, Petru Todericiu, drian Gonanu. Pc un teren Cîrneşti. Acţionau! pe
intensificat ca urmare a la panouri mari. De fapt, meria, comuniştii au dat Emilia Bembea, Mariana alăturat, care a fost arat ogoarele C.A.P. şi .Î.E.I.
creşterii numărului capa rezultatele bune din ac glas deplinei adeziuni la Palioca, Doinei Şotîngă, cu 10 zile înainte, se exe Pe.şteana, grija mecani
cităţilor productive şi, im tualul cincinal — unde Hotărârea C. C. al P.C.R. Aurora Ilomorodean şi cuta în flux pregătirea zatorilor. coordonaţi de
plicit, a forţei de muncă, dinamica realizărilor a privind realegerea, la Aurelia Filip s-a insistat patului germinativ şi în tînărul şef de secţii Dio-
-
colectivului nostru i-au re înregistrat un x itm mediu Congresul al XlV-lea, a asupra modului în care corporarea seminţei de orz nisie Plrvu, faţă de soar
venit sarcini sporite în anual de creştere de 36,5 t o v a r ă ş u l u i Nicolae s-au înfăptuit hotărîrile în sol. Coordonaţi îndea ta producţiei este pusă în
vederea asigurării panou la sută — au situat colec CeaUşescU în funcţia su partidului privind pro proape de Elena Lăpădă- evidenţă de modul în care
rilor pentru locuinţe în tivul secţiei noastre pe premă de secretar gene cesul instructiv-educativ, toni, inginerul şef al uni muncesc la recoltatul fu
cantităţi cît mai mari şi locul I în întrecerea socia ral al partidului, expre viaţa internă de organiza tăţii, mecanizatorii David rajelor din culturile du
de calitate superioară. An listă pe întreprindere în sie a aprecierii acordate ţie şi activitatea politico- Moisescu, cu discul şi Ioan ble, ale asociaţiei, la exe
de an, producţia a sporit anul 1987 şi pe locul al rolului decisiv al ilustru educativă desfăşurată de Ioani, cu semănătoarea îşi cutarea arăturilor pentru
şi s-a diversificat. De II-lea în 1988. în acest an lui nostru conducător In la alegeri pînă în prezent. dădeau silinţa să facă păioase în cooperativa a-
pildă, dacă luăm ca bază activitatea a fost puter stabilirea şi realizarea mă Au fost evidenţiate împli lucrări dc calitate. De gricolă. Pînă la această
de calcul anul 1985, se nic impulsionată de vizita reţelor obiective din pa nirile cu care şcoala se fapt, pînă scara, semă dată ei au recoltat po
poate arăta că în 1986 de lucru în judeţul nostru tria noastră. Participanţii mîndreşte: o promovabi- natul orzului s-a finalizat rumbul pentru siloz de pe
producţia de panouri mari a tovarăşului Nicolae şi-au exprimat, de aseme litate de 99 la sută în pe toate cele 30 de ha mai mult de 70 ha. De
a crescut cu 14,2 la sută, Geauşescu, împreună cu nea, stima şi recunoştinţa anul şcolar 1987—1988 şi planificate. remarcat este faptul că
în 1987 — cu 38,2 la sută, tovarăşa Elena Ceauşcscu, pentru contribuţia inesti de 99,49 la sută în 1988— Şi celelalte lucrări afe întreaga formaţie de me-
în 1988 — 43,4 la sută, precum şi de întrecerea mabilă a tovarăşei aca 1989, rezultatele frumoase rente perioadei se des TRAIAN OPRONI
iar în 1989 avem prevăzut desfăşurată în cinstea mă- demician doctor inginer obţinute de absolvenţii făşurau în condiţii bune.
un spor tot de 43,4 la Elena Ceauşescu la înflo Dc pildă, la încărcatul şi (Continuare în pag a 3-a)
sută, însă, în mod sigur, MARIN NEGOIJĂ rirea ştiinţei, învăţămîn- VIORICA ROMAN
realizările vor fi mai mari. tului şi culturii româ
Kezultă de aici că secţia (Continuare în pag. a 3-a) neşti. (Continuare în pag. a 3-a)
noastră, pusă în funcţiu
ne în anul 1980, a înre
gistrat permanent. , o di- CONGRESUL
B I L A N Ţ
F R U C T U O S SUB ARCUL DE VICTORII
Oamenii muncii «lin ca AL U N U I T I M P E R O I C
drul întreprinderii fores
tiere «Ic exploatare şi trans
port Deva — care se stră
duiesc permanent să adu
că, în circuitul valorilor
economice ale ţării, cit 0 comună mintlră, frumoasă, în plin avint
moi mult „nur verde" —
se pot mîndri, pe perioa
da caro a trecui din acest
an, cu obţinerea unui bi llia — cu cele opt sate descătuşat energiile na milioane lei cit era In 1965
lanţ frucluos ia toate ca ale sale înşirate pe Valea ţiunii, canalizindu-le pe la peste 54 milioane lei în
pitolele. Astfel, la pro Mureşului sau pe văi de calea construirii societăţii prezent. A fost construit
ducţia marfă au realizat piriuri domoale — se în socialiste multilateral dez şi pus in funcţiune Com
un plus «le peste 18 mi scrie ferm în amplul şi voltate, spre comunism. plexul de vaci cu lapte de
lioane lei, îndeosebi pe
seama creşterii producti profundul proces ai dezvol Incepînd din acel an, in la Bacea, cu o contribuţie
vităţii muncii cu 2 1)15 lei/ tării şi înfloririi plaiurilor lila — ca şi in celelalte tot mal însemnată la în
persoană (reprezenlind un hunedorene, în timpul mă localităţi urbane şi rurale făptuirea programului ju
spor do fi,8 la sută faţă ;i reţ şi eroic pe care-l par ale judeţului — a început deţean de autoconducere
de realizările din aceeaşi
perioadă a anului trecut). curge România în drumul să pulseze puternic, ampli- şi autoaprovizionare teri
La produsele fizico de ba. său cutezător şi neîntrerupt ficindu-Se de la an la an torială. Staţiunea de me
ză se poate consemna o spre societatea socialistă şi de la cincinal la cinci canizare a agriculturii —
producţie suplimentară de
2 G09 mc la cherestea lo multilateral dezvoltată, spre nal, o viaţă economică şi care desenreşte un mare
tul, din care 1 421 mc ia comunism. social-culturală tot mal număr de unităţi din îm
cherestea «ie fag. In anul 7965, lila se în largă şl mai profundă. U- prejurimi - şi-a dezvgltat
Colectivul I.F.E.T. Deva făţişa ca o localitate ru
a acordat atenţie deose nităţile economice de tip şi diversificat dotarea teh
bită planului de investiţii rală mai răsărită faţă de industrial — coloanele de nică, factor important în
şi RK, unde n înregistrat cele din lurul său. Con transport auto, moara de obţinerea în acest an a
următoarele depăşiri : 5,1 gresul al IX-lea al partidu porumb, centrul de indus unor producţii de peste
In sută lu Investiţii total, lui — eveniment înscris cu trializare a fructelor ş.a. - 7 000 kg orz şi 8 000 kg
din caro 3 la sută In litere de aur in istoria şi-au extins continuu acti griu la hectar, in realiza
C+M, 0,2 la sută In repa contemporană a patriei, vitatea ajungînd să reali rea unor recolte record la
raţii capitale, şi ca o îm* deschizător de eră nouă in zeze în acest an o pro cartofi, legume, sleclă de
pllnlro do vlrf trebuie ară edilîcarea noii societăţi - ducţie de peste 119 mi zahăr, porumb ş.a .Nume
tat că. Ia export, harnicii ce a Inaugurat perioada lioane lei. Cele două coo roase sint şi înfăptuirile
forestieri înregistrează un de măreţe înfăptuiri nu perative agricole de pro
plus „la *1“ de peste 6 mită cu satisfacţie şi min- ducţie, de la llia şi Sîrbl, TRAIAN BONDOR
milioane Iei. drie patriotică „ E p o c a şi-au spdrit valoarea ave A.E.S.C.II. Deva, ferma 7 solarii. Muncitoarele Melinila
Nicolae Ceauşescu", a rii obşteşti, de la citeva (Conlinuare în pag. a 3-a) Portic şi Rodica Mohlovan recoltează ardei «lin tunelurile
pentru culturi.