Page 94 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
« 19,C
19,25 In
cumentel
greşul
Metale pe ... calculator ţiri. „în prezent utilizăm De la 24 de zile — la 24 de ore Partidulu
acest sistem automatizat,
computerizat, doar în pro ai Fcsth
cesul preparării minereu Minerii sînt familiarizaţi — cu aplicabilitate în indice de eficienţă supe „Cîntarei
O reuşită deplină la a cantităţilor de apă şi de 20,10 in
Uzina de preparare din reactivi, ştiindu-se, de a- lui cuprifer şi intenţio cu termenul de „moaze". toate unităţile miniere rior — cheltuieli minime cumentel
cadrul Minei Deva, Intre semenea, în permanenţă năm să-l extindem, cît Pentru cei mai puţin avi care utilizează puţuri de şi grad înalt de siguran greşul
multe altele, este semnată — prin analizori — conţi mai curînd, şi la mine zaţi facem precizarea că extracţie — ne-au pre ţă în exploatare". Partidulu
de specialişti din cadrul nutul de metale în mine reul complex, să imple este vorba despre elemen zentat în detaliu noua teh Practic, noul element de mân •
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi reul brut, în concentrat şi mentăm şi alţi parametri tele înglobate în pereţii nologie. Simplitatea aces fixare, „moaza", nu este glorioasi
al uzinei beneficiare şi în steril, putîndu-se inter pe care să-i urmărim prin de beton ai puţurilor de teia îi pune mai mult în altceva decît un şurub cu Film seri
se datorează implementă veni oricînd este necesar calculatorul de proces — extracţie, de care se fi evidenţă eficienţa. „Schim capătul care pătrunde în Episodul
rii unor metode moderne pentru optimizarea pro arăta inginerul Horia Sîr- xează apoi celelalte con barea ancorelor pe care pereţii puţului conic, pe păsuri p
de control şi conducere cesului preparării şi creş bu, şeful Uzinei de pre fecţii metalice aferente le foloseam pînă acum ca conicitatca respectivă a- şului. I
a fluxului tehnologic de terea randamentului de parare Deva. In acest sens, instalaţiei de ghidare a elemente de susţinere a flîndu-se montată o bucşă 21,50 Te
prelucrare a minereuri extracţie la nivelurile pre lucrăm deja, împreună coliviilor. căii de rulare a coliviei — crestată. Prin înfiletare,
lor. văzute. cu specialiştii de la — Atestată de curînd această bucşă se „umflă",
Mai concret, despre ce I. C. I. T. P. L. C. I. M. Ştim ca inovaţie — menţiona ÎNTREPRINDEREA adică îşi măreşte gabari
este vorba ? că institutul şi centrala tovarăşul Ioan Bârna, se tul, fixîndu-se puternic în
— Despre achiziţionarea, M I N A D E V A noastră fac pregătiri pen cretarul comitetului de MINIERĂ beton (mai pe înţeles, prin
conceperea şi montarea de tru ca experienţa de la partid al întreprinderii H U N E D O A R A cipiul este al dopului de SELEC3
aparatură computerizată, Mina Deva să fie preluată miniere Hunedoara — la termos). GRAMUL
programu
utilizată pentru cunoaş Sigur, la început, paşii şi aplicată şi în alte uzi „Tehnologia de fixare a Două sînt argumentele Radiojurr
terea operativă a valori au fost mai mici, pe par ne de preparare a mine moazelor pe puţurile de preciza ing. Ilie Raţ, şeful în favoarea extinderii uti presei ; 8
lor parametrilor din fluxul curs s-a acumulat experien reurilor. Oricum, noi vom extracţie" este rodul preo S. M. Teliuc — imobiliza lizării acestei tehnologii : lodiilor ;
preparării, reglarea lor ţă, acum se lucrează mai persevera, atît pe linia cupărilor asidue pe care puţul pentru 24 de zile, durata de imobilizare a ascultătoi
automată şi menţinerea în bine, însă procesul de perfecţionării sistemului, le dovedesc inginerii Ilie interval de timp necesar unui puţ pentru schim letln de
ces,
cutt
limitele stabilite — prin perfecţionare a controlului cît şi în privinţa pregă Raţ, Ioan Iancu, maistrul uscării betonului şi fixă barea moazelor se reduce Cîntece p
calculatorul de proces —, şi conducerii producţiei cu tirii cadrelor, pentru că, Marin Bână, lăcătuşul rii corespunzătoare a de la 24 de zile la... 24 Politica î j
baterea
în cazul unor perturbaţii ajutorul calculatorului este ştiut, tehnica moder Nicolae Cristolţan, de la „cuielor". în atare con de ore şi, respectiv, la con tregului ]
de natură chimică sau me continuă. Deşi Uzina de nă nu poate fi stăpînită Sectorul minier Teliuc, diţii, transportul produc fecţionarea şuruburilor şi Programe
canică — ne dă relaţii preparare Deva este pri pentru îmbunătăţirea rit ţiei la suprafaţă, aprovi bucşelor se folosesc ma Tezele p
XIV-lc
al
inginerul Adrian Noaghi, ma şi singura unitate de temeinic, eficient, decît micităţii producţiei. Ideea zionarea cu materiale a terialele recuperabile exis uşoară;
adjunctul şefului Uzinei acest gen din ţară, deo de oameni cu solide cu s-a conturat din dorinţa locurilor de muncă din tente în fiecare unitate ştiri ; 12,
de preparare Deva. între camdată, unde se aplică noştinţe de specialitate". unanimă a comuniştilor, a subteran şi accesul perso minieră. lulul XX
altele, se efectuează mă această metodă modernă Perfect adevărat, deplin oamenilor muncii din în Un ultim amănunt, ne moara Io
m 1 1
surarea automată, continuă, în fluxul tehnologic, ea lăudabile eforturile şi reu treprinderea noastră de a nalului muncitor se făcea lipsit însă de importanţă :
a debitului de minereu este perfectibilă, supusă şitele specialiştilor, oame răspunde prin fapte sar greoi, pe căi ocolite. îm cabinetul de invenţii şi l ..glni di
de
dica“
intrat în fluxul tehnologic, unei continue îmbunătă- nilor muncii de la Uzina cinii de onoare încredinţate preună cu colegii ale căror inovaţii al I. M. Hune Dan Stan
de preparare Deva, într-un nume le-aţi consemnat limbii ro
domeniu de mare actuali de secretarul general al ceva mai devreme ne-am doara pune la dispoziţia diojurnal;
tate şi de indiscutabilă partidului, t o v a r ă ş u l gîndit la o soluţie capa celor interesaţi întreaga radio; 16
Nicolae Geau.şescu, Mine
clntec ; )
documentaţie tehnică, noua
bilă să ducă la scurtarea
Bolta răcită cu apă ! perspectivă: tehnica mo rul de Onoare al ţării, de acestor timpi neproduc tehnologie putînd fi stu ştiri ; I
dernă, pe bază de com
economic
putere, a conducerii acti a da patriei cît mai multe tivi. Au fost formulate diată „pe viu" la Secto ţ' -'te cîn
Desigur, mulţi dintre cit, la reducerea staţio vităţii productive. minereuri, de tot mai bună mai multe propuneri, în rul minier Teliuc. 18, J0 Or
Radiojuri
cititori nu prea ştiu cum nării cuptoarelor. Este calitate. final fiind unanim accep MIRCEA DIACONU gestia dv
arată un cuptor electric suficient să arăt că îna DUMITRU GHEONEA Autorii acestei inovaţii tată cea care prezenta un tr-o oră;
pentru fabricarea oţelului. inte viaţa bolţilor era poetic ;
muzicală;
Dar asta nu are nici o măsurată în circa 30 de letin de
importanţă. Pentru a în şarje, iar acum, la cup
ţelege rolul deosebit al toarele electrice de 50
unor modernizări aduse tone — unde funcţionează
acestor capacităţi de pro sistemul răcirii cu apă —
ducţie — prin gîndirea şi bolţile nu au mai fost în
fapta oamenilor dăruiţi locuite de aproape un an. DEVA :
cercetării, descoperirii şi Noi am calculat că bolta mei si
aplicării noului tehnic — răcită cu apă va rezista HUNEDO
este suficient să cunoaş la circa 3 000 de şarje, şi Cleop.
I-Il
(Moi
tem că bolţile cuptoarelor deci, de 100 de ori mai din Tenn
electrice sînt înzidite şi mult. Se înţelege că, în dern B);
(Flacăra)
pregătite, separat, cu ma acest fel, timpul de sta Valea pr
teriale scumpe, în mare ţionare a cuptorului — ‘ <rîng);
rvine
i.. ce a
(Unirea);
COMBINATUL SIDERURGIC şl Mirai]
torla (t
H U N E D O A R A CAN : C(
în acţiur
LONEA :
nerul);
parte din import. După o de circa 2 ore, la fiecare ţist sau i
anumită perioadă de fo înlocuire a bolţii — s-a zat); BH
fraţii
săi
losinţă, bolţile (înzidirea înlăturat aproape cu totul, roşie); G
lor) se deteriorează şi fiind cîştigate pentru pro Camera dispecer n uzinei de preparare a minereurilor de la Mina Deva. Din această încăpere, prin mii de creţul si-
sînt înlocuite. Sheltuieli- ducţie cel puţin 200 ore legături întregul flux productiv este urmărit şi condus cu intermediul calculatorului electronic. Toţi parametrii mă (Mim
procesului de producţie sînt înregistraţi şi Interpretaţi automat, astfel că întreaga instalaţie de preparare să func Cel 13 (
le mari cu materialele şi de funcţionare a cuptoru ţioneze cu maximum de randament. Doar trei oameni, adjunctul şefului de brigadă Oscar Elsâsser, dispecerul An (Patria);
manopera, stagnarea cupto lui. Valoric, la un sin gliei Dărăbanţ şi matematicianul Ioana Gîlcescu, asigură bunul mers al procesului în întreaga uzină ^ Preparare. veste (K
rului etc. sînt doar cîte- gur cuptor de 50 tone, Foto NICOLAE GHEORGHIU SARA-Br
(Centru!
va din neajunsurile aces numai economia de mate creaţie t
tei operaţii. Dar să dăm riale se ridică la peste nici"); I
cuvîntul chiar specialis 6 milioane leFan. Trebuie înapoi c*
BRAZI:
tului care a reuşit să menţionat că pentru ră piraţilor
reducă substanţial aceste cire se foloseşte apa in Ritmuri înalte la lucrările de foraj Nelu ă
Intîmplăi
cheltuieli şi se preocupă dustrială care este recir- ranţa'* O
în continuare de sporirea culată. Anul acesta, în cinstea siguraţi ritmuri tot mai armături metalice, ca subsol: minereuri com
eficienţei economice la în încheiere, cîteva cu Congresului al XlV-lea mari la lucrările de fo bluri de cupru şi altele, plexe. Vom întîmpina
fabricarea oţelului elec vinte despre autorul aces al Partidului Comunist raj. Vă rugăm să le scurtarea termenului de măreţul forum al comu
tric, sing. Emil Moldo- tei importante inovaţii, Român, vom încheia cer destăinuiţi şi altor mineri execuţie, diminuarea for niştilor români cu rea
van, din cadrul Centrului sing. Emil Moldovan : • cetarea geologică din o- care acţionează în dome ţei de muncă, creşterea lizări deosebite, aşa cum Pentru
de cercetări şi proiectări A muncit timp de 20 de biectivul Muncel — Est, niul deschiderii de noi substanţială a duratei de ne îndeamnă conducăto fl în gc
Hunedoara, secţia proiec ani la O.E. I, ca lăcătuş, prin care pregătim da rul mult iubit şi stimat Cerul va
tare : „Am reuşit, îm maistru şi subinginer în rea în exploatare a două al partidului şi statului, nourîndu
preună cu colegii mei, să treţinere o în perioada orizonturi de la puţ — BRIGADA GEOLOGICĂ COMPLEXĂ t o v a r ă ş u l Nicolaă sfîrşitul
vor sem
prelungim durata de func respectivă a proiectat şi ne spunea maistrul de Geauşescu. Prin munca care vor
ţionare a bolţilor de la executat arzătoare pentru foraj Francisc Cojan, şe M I C I A noastră, prin rezultatele ter de a
cuptoarele electrice d ? încălzirea oalelor de tur ful grupei de lucru. pe care le dobîndim în sufla sl
din nord
50 tone, de la C. S. Hu nare (fără dosar de au zăcăminte şi bogăţii pen funcţionare a instalaţii fiecare zi, subscriem la pcraturlli
— Am reţinut, de la
nedoara, prin răcirea lor tor) şi maşini de şarjare conducerea Brigăzii geo tru ţară. lor, a productivităţii opţiunea întregului partid (• tprinse
cu apă, chiar în timpul (inovaţie) • De trei ani — Pentru prima dată muncii, a eficienţei eco şi popor ca omul de ,, -ade, i;
între 19
funcţionării". munceşte în cadrul G.C.P. logice complexe Micia, am folosit două metode nomice, prin toate aces omenie care ne conduce lat ceaţi
că în lucrarea de la acest
— Ne puteţi spune cu Hunedoara, unde a realizat la săparea puţului : prin tea se asigură punerea destinele de peste 24 de
La mii
cît s-a prelungit, efectiv, „Bolta răcită cu apă la puţ, obiectiv deosebit de ancore cu plasă şi an mai rapidă în evidenţă a ani să fie reales, la Con menţine
viaţa bolţilor respective ? cuptoarele electrice de 50 important pentru exploa core cu plasă şi torcret. rezervelor geologice de gresul al XlV-lea, în cea moaşă, n
funcţie
mai
de
înaltă
noilor
zăcăminte
tarea
— Inovaţia a fost înre tone" şi are, în prezent, — Avantaje ? aici, de la Muncel. conducere a Partidului noros. Iz
nala ploi
gistrată cu numele „Bolta pe planşetă... răcirea cu miniere de aici, de la — De fapt, ce căutaţi ? Gomunist Român. avea şi
răcită cu apă" şi a pornit apă a pereţilor la cup Muncel, aţi folosit meto — Economii substan — Tot ce are mai bun versă. V
de la ideea prelungirii toarele de 100 tone. de avansate de lucru, ţiale la unele materiale şi mai de folos acest GH. I. NEGREA sectorul
mlneaţa.
duratei lor do folosinţă, care v-au permis să a- precum lemn de mină.
fapt ce conduce, impli- M. UVEZEANU
7 7 J