Page 95 - Drumul_socialismului_1989_09
P. 95
>09 • JOI, 28 SEPTEMBRIE 1989 Pag. 3
(Urmare din pag. 1) Mobilizarea, efortul prelucrarea marmurei, in
O comună mîndră, reţei sărbători de la 23 troducerea în lucru a nou
lui proiect de execuţie a
ZIUWE August. Totodată, apro panourilor mari ş.a. Oa
piatul forum al comuniş colectiv — suporturi menii care şi-au adus o
frumoasă, în plin avînt ţ tilor români ne amplifică contribuţie deosebită la
lejurnal • (Urmare din pag. 1) va spori zestrea edilitară ţ mai mult forţele şi puterea ale realizărilor bune împlinirile secţiei sînt :
atere : Do- a comunei. 1 de acţiune, fapt ce ne dă Constantin Iftimie, Florea
nlru Con- din domeniul gospodăririi Marile realizări din do- ) încrederea că şi în 1989 netede, ceea ce a înles Ene, Aurel Popa, Nicolae
IV-lea al şi Înfrumuseţării. De altfel, meniul economic se reflec- \ secţia panouri mari va în prezent, bună. Prin Vlad, Sorin I-Iînsar, Lu
niunisl Ro- marile realizări dobindite tă in mod concret şi ne- î ocupa un loc pe podiu programe şi măsuri con nit foarte mult operaţia cian Ilint, Vasile Ungu-
5 Lab'~»ati de comună i-au adus aces mijlocit in calitatea vieţii t mul întrecerii socialiste. crete am reuşit să impri de .aplicarea gletului. reanu, Constantin Farcaş,
ii naţional teia, de-a lungul anilor, oamenilor - adevăr ades ţ Prin rezultate şi fapte de măm respectarea întoc La linia de planşee mun Gabriel Craiu, Ştefan Giă-
mâniei" • Înalte distincţii - Ordinul subliniat de tovarăşul ţ muncă superioare dorim să mai a normelor în efectua ceşte maistrul Iosif Sebeşy, van, Teodora Sebesy, Ion
atere : Do- Muncii“ clasa I, a ll-a Ji Nicolae Ceauşescu şi con ne exprimăm, alături de rea operaţiilor tehnologi şeful unei formaţii frun Bălaşa, Nicolae Mincea,
entru Con- a lll-a - pentru locurile firmat cu strălucire de via întregul popor, voinţa de ce. Astfel, tiparele aflate taşe pe întreprindere. Toader Axinie, loan Lun-
!IV-lea al fruntaşe ocupate in Între tă, că in România socia comunişti, de creatori de în turnare sînt curăţate la „Aici — ne spune inter goci şi mulţi alţii.
munist Ro- cerea socialistă pe (ară lismul se construieşte cu ( bunuri materiale, ca to luciul metalic, fapt ce per locutorul — au loo toate — Recenta adunare ge
D File de intre localităţile rurale. poporul şi pentru popor, i varăşul Nicolae Ceauşescu, mite realizarea unor plan- operaţiile mai importante nerală de dare de seamă
rie • 20,50 Ilia de astăzi se perso lată doar citeva argumen- 1 cel mai iubit fiu al na şee bune, cu geometrie din procesul fabricării şi alegeri, din secţia noas
Misiunea". nalizează şi prin alte ele te in sprijinul acestei idei: ţ ţiunii noastre, să fie rea corespunzătoare. Totodată, elementelor: decofrarea, tră — concluziona Ionel
21,35 Po- mente : aici funcţionează un număr de 162 familii ( les, la Congresul al XIV- modernizarea tehnologiei curăţarea tiparelor, în Stana — a scos în evi
chiderea şi armarea ti
ilea Soine- un liceu agroindustrial care locuiesc in apartamente lea, în funcţia supremă de de fabricaţie a ventilaţii parelor, turnarea betonu denţă hotărîrea comuniş
tilor, a tuturor oameni
nentar ® pregăteşte mecanizatori construite de stat, iar \ secretar general al parti lor a eliminat o serie de lui. Sei. nouă oameni ai lor muncii de a acţiona
al. pentru tot judeţul şi pen- numărul lor va creşte, f M dului. Sîntem convinşi că deficienţe ce apăreau la formaţiei î.şi îndeplinese cu toată dăruirea şi pri
aceste tipuri de elemente".
aceasta constituie cea mai
tru alte judeţe; s-a con perspectiva imediată, la r sigură garanţie a înain Tot pe linia unor mo cu conştiinciozitate îndato ceperea pentru aprovizio
lunc(io- î
struit una dintre primele 180. In comună __________ . tării noastre spre co dernizări aduse procesului ririle". narea şantierelor de lo
unităţi turistice din mediul nează 1 320 aparate de ţ munism. tehnologic am consemnat Din bilanţul realizărilor cuinţe cu elemente pre
rural — complexul „Mure radio şi 960 televizoare, iar i împreună cu sing. Ionel introducerea sistemului de pe acest an am mai notat: fabricate suficiente, de
şul" - cu spaţii de cazare numărul autoturismelor pro- 1 curăţare a casetelor cu introducerea sistemului de înaltă calitate. în spiritul
: DIN PHD- şi unităţi de alimentaţie prietate personală se a- ) Stana, şeful compartimen transport autopropulsat al Programului—Directivă al
G,00 Rndio- propie de 300. In ultimii i tului C.T.C. — laboratoare ajutorul unor perii rota
iineţii; 7,00 publică, la care apelează din secţie, am străbătut, tive. (Casetele sînt an .betonului la liniile I şi II, Congresului al XlV-lea al
1.00 Revista un mare număr de oameni 24 ide ani s-au ridicat peste ) o mare parte din fluxul sambluri de cîte 10 ti introducerea în fabricaţie partidului, vom acţiona
urierul me- 760 case noi, foarte multe ) a unor elemente noi, ca pentru realizarea unor
Răspundem aflaţi in excursie sau in dintre cele vechi fiind mo- 1 complex de producere a pare, aşezate pe verti
10,00 Bu- trecere prin localitate ; spi panourilor mari. „Calita cală). Aceasta a condus ventilaţiile din ipsos şi panouri cit mai uşoare
10,03 SuC- talul din Ilia deserveşte dernizate. In case au in- i la obţinerea unor elemente pereţii despărţitori, reali şi cu un grad mare de
i !; 10,35 trat frigidere, aspiratoare, J tea panourilor — ne-a asi finisaj.
reştl; 11,05 nu numai locuitorii comu mobilă nouă, covoare şi ţ gurat interlocutorul — este, cu suprafeţe plane şi zarea unui modul pentru
Ti: In dez- nei ci şi al altor locali
n 1 ni, a in- tăţi din jur ; refeaua co alte elemente ale prosperi- ,
: Proiectul tăţit şi bunăstării, finind )
îirectivâ şl mercială şi de prestări ser seama de toate acestea \ PENTRU OCROTIREA Nobila misiune de a forma tinăra generaţie
Congresul vicii — una dintre cele
1,35 Muzică mai dezvoltate din mediul se poate afirma că viaţa l SĂNĂTĂJII
Buletin de oamenilor din Ilia nu se '
iinţa scco- rural — se amplifică şi di deosebeşte aproape prin \ (Urmare din pag. I) suri în educarea elevilor lităţii multilaterale, armo
10 Din co- versifică continuu. In fie La spitalele din Deva, în spiritul grijii faţă de nios dezvoltate s-au făcut
Uul; 13,00 nimic de cea a celor de l Hunedoara, Petroşani şi bunurile materiale puse numeroase propuneri pri
15.00 -an- care an, prin contribuţia la oraşe, implinindu-se ! claselor a VlII-a la proba
5,15 in bani şi in muncă şi prin astfel unul dintre dezide- 1 Călan a avut loc inaugura de verificare a cunoştin la dispoziţia lor de către vind lărgirea orizontului
iera „Ro- participarea patriotică a rea cursurilor de surori ţelor pentru înscriere în societate ş.a. de cunoştinţe, îmbunătăţi
ert Petri şl ratele societăţii socialiste ţ de Cruce Roşie. Reprezen în cuvîntul lor, partici rea activităţilor cultural-
; 15,10 Odă cetăţenilor — se realizează multilateral dezvoltate. 1 treapta întîi de liceu, nu
; 16,00 Ra- importante obiective pe Ilia anului 1989 se in- > tanţi ai comitetelor muni meroasele premii şi men panţii la dezbateri au făcut educative, sportive (Emi
5 Audlenfa linia gospodăririi şi Înfru ţiuni la olimpiadele şco propuneri concrete, care lia Bombon Doinei Şo-
letafore in museţării localităţii, care iăfişează — aidoma celor- ) cipale şi, respectiv, oră să ducă la înlăturarea tîngă).
Buletin de lalte localităţi rurale ale l şenesc de Cruce Roşie, au lare şi în Festivalul na
Rndlognzcta dau comunei o înfăţişare judeţului — ca o comună } ţional „Cîntarea Româ neajunsurilor din activi Analizînd cu exigenţă
,35 Te apăr tot mai prosperă, civiliza vorbit elevelor înscrise în niei" ş.a. Aceste rezulta tate, la ridicarea ei la noi activitatea desfăşurată, co
;atri> .nea; mindră, frumoasă, in plin ) anul I despre importanţa cote valorice, în concor muniştii din organizaţia
erii; .■ 20,00 tă. In satele comunei func avint sub toate formele \ te, rod al strădaniei în danţă cu exigenţele puse
1.00 La su- ţionează şase şcoli gene vieţii economico-sociale. i acestor cursuri în slujba tregului colectiv didactic Şcolii generale nr. 2 Si-
00 O zi în- ocrotirii stării de sănătate, coordonat de biroul orga în faţa învăţămîntului de meria sînt hotăriţi să-şi
00 Moment rale, care pregătesc şi De la nivelul a ceea ce ' documentele programatice perfecţioneze întreaga ac
1 Nocturnă educă in spiritul muncii, al s-a înfăptuit in timpul \ a prevenirii îmbolnăvi nizaţiei de bază, au con
5—21,00 Bu- dragostei profunde faţă de eroic cuprins intre Congre- i rilor. dus la situarea şcolii si- pentru Congresul al XIV- tivitate didactică prin
partid şi de patrie, noile sul al IX-lea al P.C.R. şl j meriene, în anul 1988, pe lea al P.C.R. în spriji introducerea curajoasă a
generaţii; şapte cămine marele forum comunist din 1 ☆ locul I pe judeţ în între nul îmbunătăţirii muncii noului în predare, inte
culturale desfăşoară o bo noiembrie a.c., Ilia pri- ^ între manifestările pri cerea socialistă dintre uni politico-ideologice, tovară grarea în lecţii a docu
gată activitate culturală şi veşte cu Încredere viitorul i ‘ . Jj tăţile de învăţămînt şi şa Mariana Suciu a propus mentelor programatice ale
J lt ?e „Saptamina Cra
de creafie in cadrul fertil luminos, limpede prefigu- ) le u e locul II pe judeţ privind ca în cabinetul de ştiinţe Congresului al XlV-lea al
0 u se
cu
asigurat de Festivalul na cat de proiectul Programu- \ ■ ^ ? înscriu : or- rezultatele obţinute la con sociale să fie realizat un partidului, dezvoltarea sen
cretul ar- ţional „Cintarea Româ lui—Directivă şi Tezele pen- l ganizarea concursurilor cursurile pe obiecte. fişier tematic care să o- timentelor de dragoste şi
i (Patria); niei". In satul de reşedinţă tru Congresul al XlV-lea al i posturilor de prim-ajutor Adunarea generală a a- fere operativ, celor inte respect pentru trecutul
Antoniu resaţi, documentarul ne istoric al poporului român
— seriile al comunei se edifică un partidului, pe care comu- ) de către comitetele muni nalizat în spirit de exi cesar şi, de asemenea
A); Şeriful nou centru civic, după o niştii, toţi oamenii muncii ţ cipale şi orăşeneşti de genţă revoluţionară modul şi pentru realizările pre
— III (Mo- concepfie ce Împleteşte tra sint ferm hotăriţi ca, ur- i cum s-a organizat procesul mape tematice individuale zentului socialist, de sti
ia şi marea Cruce Roşie, ca şi a unor pentru elevi, iar coman mă deosebită pentru con
iTROŞANI t diţiile arhitecturale locale mind cu Încredere parti- J acţiuni educativ-sanitare de învăţămînt, întreaga dantul instructor al uni
i de puşcă cu cele moderne. In cu- dul, pe tovarăşul Nicolae ţ activitate a şcolii, arătîn- tăţii de pionieri, prol' ducătorul iubit al parti
on r > iplar rind - in cinstea marelui Ceauşescu - cel mai iubit i sub formă de dezbateri, du-se lipsurile manifestate: dului. tovarăşul Nicolae
Noi le); expuneri, mese rotunde, persistenţa -.unui ridicat Mariana Palioca, arăta Ceauşescu. pentru patria
lipea eoadă forum al comuniştilor din şi stimat fia al naţiuni! > necesitatea ca membrii bi
’ENI: Maria noiembrie a.c. — se va noastre - să le dea viată, ) cu colaborarea unor ca procent de .mediocritate la roului organizaţiei de şi popor. De asemenea,
în Tranzis- da in folosinfă un nou bloc pentru inălţarea patriei pe ţ disciplinele fundamentale, vor avea mai mult în aten
ral); VUL- cu 18 apartamente şi spa cele mai inalte culmi de ^ dre medico-sanitare de la lipsa de promptitudine a bază să participe la toate ţie, legarea mai strînsă a
rul Cardone unităţile spitaliceşti din adunările statutare ale teoriei eu practica pro
uceafărul) ; ţii comerciale şi de pres progres şi civilizaţie unor cadre didactice în detaşamentelor de pio
ierul (Mt- tări servicii la parter, ce m un istă. \ municipiile şi oraşele ju înfăptuirea sarcinilor în ductivă îmbunătăţirea ac
iANI: Poli- deţului. credinţate, unele neajun- nieri. în scopul educării tivităţii de îndrumare a
ivent (Rete- tinerilor în spiritul dra
Rocco şi gostei de muncă şi dorin cercurilor cu elevii, în
-II (Steaua scopul conferirii procesului
3ARZA: Se iMPARŢEALĂ DREAPTĂ ABANDON DE FAMILIE la un an închisoare cu executarea ţei de a obţine perfor instructiv-edueativ a unei
tul de alar- manţe profesionale deose
ORAŞTIE : pedepsei la locul de muncă. bite să se constituie loturi noi calităţi, îndeplinirii
la Barletta După săvirşirea furtului, cei trei Marin Radu din Hunedoara a- de elevi care să fie pre cu cinste a nobilei mi
a ca o po- şi-au împărţit prada în mod egal. vea şi el o meserie bună — oţelar ZURBAGIUL ŞI-A GĂSIT NAŞUL
Di GERMI- gătiţi pentru olimpiadele siuni de a forma tînăra
Şoferiţele Pedeapsa ce li s-a aplicat nu a fost la Oţelăria electrică nr. 1 a Combi şcolare (Dorina Mateevici). generaţie pentru muncă
cultură şl însă egală, dar a reprezentat o îm natului siderurgic Hunedoara. De La 25 de ani pe care-i are, Pentru formarea persona şi viaţă.
iren Roniă- părţeală dreaptă: Laurenţiu Fiiip - ce, avînd această meserie şi văzîn- Dan-Remus Lung din Hunedoara
G: Priveşte
îie (Dacia): 4 ani închisoare, Mircea Spuma — du-şi de rosturile ei, apare, totuşi, devenise cunoscut ca zurbagiu şi
ina reginei 3 ani închisoare, iar loan Fati — 3 la această rubrică ? Pentru că M. R., tulburător al ordinii şi liniştii pu
SIMBRIA : lovit de amnezie, îşi uitase una blice şl aceasta din lipsă de ocu CÂMPANZÂ^ AGRICOLA DE
şui); ILIA : ani şi 6 luni închisoare, pentru in iie.v- ; r.ŞV-xX . • •. ••gv'VV.'
Vasul ,,Spe- fracţiunea de furt calificat în pagu paţie, căci, deşi avea o meserie,
in). ba avutului obştesc. La individuali cocsar, nu-i plăcea munca. Işi tero Cooperatorii ia recoltatul porumbului,
loan Fapte din instanţă
zarea pedepselor s-a avut în vedere riza părinţii spre a-i finanţa chefu
faptul că Laurenţiu Filip şi rile prin restaurante. Unde se afla
el, era şi scandal. In luna august
Fati mai fuseseră condamnaţi ante din anul trecut, la acostat şi moles transportatul cartofilor şi furajelor;
rior. Şi acum, faptele. tat pe Nicolae C., iar în octombrie
Vremea va Cei trei aflaseră că în magazia din principalele obligaţii ale unui
I frumoasă, tată — aceea de a contribui la creş — pe Viorel Ch. şi Dan-Marian D. mecanizatorii la arat si semănat!
rarlabil, în- căminului de nefamHişti de la Valea Anul acesta, prin aprilie, la res
reptat spre de Peşti, al întreprinderii miniere terea şi educarea copiilor pe care taurantul „Union", după un consum
Izolat se Cîmpu lui Neag, s-ar afla ceva i-a adus pe lume. Să nu se creadă (Urmare din pag 1) din plin timpul bun de lu
ploi slabe, că M. R. a fost, din capul locului, de coniac în stare să tulbure min cru în cimp, să asigurăm
a şi carac- obiecte de valoare. S-au deplasat tea cea mai echilibrată, i-a căşu
. Vîntul va la locul cu pricina şi au spart ma condamnat pentru abandon de fa nat pe orchestra localului. Trebuia canizatori acţionează in frontul necesar pentru
i moderat gazia, sustrăgînd mărfuri în valoare milie. Nu I Judecătoria din Hune prima parte a zilei la re semanarea cerealelor pă-
îi est. Tem- de peste 25 000 lei — televizor, apa doara, printr-o sentinţă civilă din să-i cînte neapărat lui, după înche coltatul furajelor şi trans ioase".
îime vor fi ierea programului. Şi, pentru că
re 7 u -şi 12 rat de radio, aspirator, pături, gar 1987 îl obligase să plătească lunar membrii orchestrei au refuzat, i-a portul lor în celulele de Deci, meritate cuvinte
Dle rr .xlme soţiei sole legitime suma de 550 însilozare, iar, după o de laudă mecanizatorilor
grade. Izo- nituri de pat, perdele. Au fost prinşi luat la pumni. A fost picătura care scurtă odihnă, trece la
nineaţa. şi acum, acolo unde sînt cei trei au lei pensie de întreţinere pentru mi a umplut paharul. Măsurile de in Voicu losivoni, Liviu Lă-
timp să mediteze la faptul că mai norul Aurel Robert. Pînă în iunie fluenţare luate pînă atunci nu-şi efectuarea arăturilor, la zăroni, Gheorghe Socaci,
vremea se anul trecut, s-a achitat de obliga lumina farurilor, pe su Aurel Scorobete, Stoicuţ
(eneral fru- bine era dacă-şi vedeau de mese făcuseră efectul. A fost arestat, ju prafeţele eliberate ziua.
erul parţial riile lor care nu erau deloc de a- ţie. Mai apoi, cum am mai ară decat şi condamnat la 2 ani în Vîrvoni, Aurel Stanami-
se vor şşţf,. tat, „l-a lovit amnezia" şi a uitat chisoare. In sfîrşit, zurbagiul şi-o „Organizîndu-ne astfel mun reseu şi loan Rusuroi, care
>e, dare pot runcat : primul — mecanic auto, găsit naşul. ca — sublinia şeful sec
eter de a- iar ceilalţi doi — conducători auto adresa la care trebuia să trimită ţiei, aflat şi el la volanul în aceste zile. de eforturi
noderat din la Staţia de utilaj pentru construc banii. Pentru aducere aminte, a- Rubrică realizată cu sprijinul tractorului —. în schim maxime, î i fac datoria
,-estic. Di- ţii şi transporturi din Petroşani. ceeaşi judecătorie l-a condamnat Tribunalului judeţean cu dăm: ' patriotică şi
locuri ceaţă. buri prelungite şi de
noapte, reuşim să folosim deplină râ-punderc.