Page 98 - Drumul_socialismului_1989_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.£

Documentele Congresului al XlV-lea al partidului — mobilizator program
| ELEU
f 1
de acţiune pentru comitetele şi comisiile de femei, largă deschidere o 19,00 î
19,25 Uniţi
faptă urcai
către toate orizonturile muncii şi creaţiei tor a 19,45
lume. Doc
20,05 In dez
cuiK"ntele p
greşJf al
Partidului C
mân <* 2(
, cîntă patria
Program lite
coregrafic i
Documentele programatice, şi de ambiţia Adelei Ma­ „CVARTETUL"
care se afla în aceste zile Marca fabricii — o emblemă a conştiinţei tei. văţămînt -
in atenţia întregului partid, Maistrul confecţioner Ca- HĂRNICIEI producţie *
a întregului popor, sînt un zincă—îndemn : „Să ne mo­ treprinderii. Colectivul nos­ meile din întreprinderea rolina Banhazi — despre sub seninul 1
vibrant apel adresat con­ bilizăm exemplar pentru a tru e omogen, s-a închegat noastră au multă putere de care se spune că pune în Se ,numesc Sidonia Pre- creativităţii
ştiinţelor, o chemare la res­ întîmpină Congresul al XlV- armonios. Formaţiile de muncă şi mare capacitate ceea ce face nu numai secan, Letiţia Oprean, Ev a gini din F
ponsabilitate, la angajare lea al partidului cu reali­ lucru îşi fac o selecţie a de adaptare la cerinţele capacitatea profesională ci Sima şi Lucreţia Negru. • 21,20 Ur
întemeiată pe convingerea zări deosebite în toate personalului muncitor, se noului". şi sufletul — are în subor­ Patru nume de femei pe rie, viaţă »
că fiecare la locul său de domeniile de activitate". realizează în cadrul aces­ Pe aceste femei le-am dine şi pe fiicele sale, Ga- care, cu certitudine, le-aţi jurnal.
muncă trebuie să înţe­ „Să ne mobilizăm exem­ tora un fel de autoelimi- aflat în atelierele de crea­ briela şi Carolina, absol­ mai întîlnit în coloanele
leagă momentul istoric pe plar" înseamnă pentru co­ nare a elementelor indis- ţie, la maşinile de cusut, la vente ale şcolii profesio­ ziarului nostru. Sint coope­
care il trăieşte naţiunea i lectivul întreprinderii şi ciplinate. In cei 10 ani de mesele de croit, ori zîm- nale din cadrul liceului ratoare, toate patru şefe de
momentul din perioada pre­ organizarea şi perfecţiona­ activitate a întreprinderii, bindu-ne de pe panourile industrial de profil din Hu­ echipă în ferma legumicolă
mergătoare celui de ai rea în permanenţă a tu­ experienţa ne-a convins că fruntaşilor în producţie. nedoara. „Le pun la cele a C.A.P. Dobra, unde mun­
SELECŢIU!
XlV-lea forum suprem al turor formaţiilor de lucru disciplina de producţie este Adela Matei — fosta mun­ mai dificile operaţii, nu le cesc de ani de zile. De fie­ GRAMUL 1
comuniştilor. Această che­ pentru producţia de export. primordială. în condiţiile în citoare necalificată de pe scutesc, dimpotrivă, le pre­ care dată cînd, în deplasă, programul ,d
mare la responsabilitate şi „O sarcină grea, deoarece care, în ultimii opt ani, 80 un şantier de construcţii — gătesc pentru viaţă. Şi n-au rile de documentare, am Radiojurnal
presei ; 8,10
angajare a stimulat şi co­ se cere un efort suplimen­ la sută din producţia între­ s-a calificat în fabrică, a voie să mă facă de ruşine. ajuns in sectorul legumicol lodlilor ; DjO
lectivul întreprinderii de tar. Exportul presupune, prinderii o reprezintă ex­ ajuns fruntaşă, trei-patru De fapt, şi colegii le apre­ al C.A.P. Dobra, pe cele ascultătoriloj
şti
confecţii Vulcan, unitate in primul rînd, calitate. portul, producţie realizată ani consecutiv ocupînd lo­ ciază strădania şi îndemî- patru vrednice femei le-am letin de într-
găsit la datorie. Chiar şi
univers
in care ponderea personalu­ Acum 8 ani, cînd începeam fără nici un fel de refuz, cul I în întrecerea pe între­ narea. Şi alte colege mun­ 10,35 Laudă
lui muncitor o formează producţia de export, ne an­ putem aprecia că s-a for­ prindere. Cînd conducerea cesc în fabrică alături de atunci cînd vremea era mai gat; 11,05 I
femeile (95 la sută). E u- gajam la o activitate care mat o conştiinţă înaintată unităţii i-a încredinţat o fiicele lor. E o cinste şi o rea, deoarece - ne spuneau rească; 11,1
şoară;
12,00
nitatea de industrie uşoară cere mai multă asistenţă faţă de muncă, dublată de formaţie de lucru mai slă­ mulţumire, totodată. Le în­ — intr-o grădină de legume ştiri; 12,05
din acest oraş minier, cti­ tehnică, o mai judicioasă dragostea pentru noul statut buţă, Adela a demonstrat văţăm să muncească. Dar de 100 ha, tot timpul este folclorului;
cîte ceva de făcut. Hăr­
artistice
torită in urmă cu un de­ supraveghere şi un control cîştigat aici de sute de soţii, cum „omul sfinţeşte locul". nu oricum. Aşa cum am nicia şi grija lor, mereu Festivalului I i
ceniu, la indicaţia dată la exigent. Acum avem însă surori şi fiice de mineri. O formaţie care nu urcase învăţat şi noi : orice lucru, neobosite, pentru soarta re­ tarea Româr
faţa locului de secretarul experienţă, cunoaştem ca­ Cînd vorbim de 80 la sută nicicînd pe podiumul între­ să fie bine făcut. Fabrica coltelor de legume izvo­ la 1 ■ 3; l
general al partidului, tova­ pacitatea profesională şi de producţie pentru export ne cerii socialiste ajunsese şi-a cucerit un renume prin răsc din dragostea pentru mii —•**
Reci. . ae -
răşul Nicolae Ceauşescu, mobilizare a colectivului, referim şi la gradul înalt acum pe primul Ioc. De hărnicie şi calitate. Noi i lucrul pămîntului. Iar price­ sile Pop; 15,
cel care a conferit, prin astfel că pînă în zilele ma­ de înnoire a produselor curînd, Adela a fost che­ l-am dat. Ne mîndrim cu perea pe care o dovedesc moaşă, cli
politica-i înţeleaptă, un relui forum comunist ne noastre, grad ce depăşeşte mată să preia o nouă for­ el". în muncă este urmarea fi­ scris ; 16,00
Coord
16.15
nou statut muncii şi vieţii vom realiza, în condiţii de anual procente de 90-95 maţie de lucru despre care La întreprinderea unde rească a miilor de zile — mice; 16,35 1
femeii. calitate, sarcinile de pro­ la sută. Piaţa externă pre­ se ştie că poate da mai 95 la sută din personalul înmănuncheate în zeci de cil, lmnuril,
încă de la intrare, ur- ducţie pentru întregul an - supune adaptarea la cerin­ mult. Are însă nevoie de muncitor sînt femei, marca anotimpuri, de cicluri tehno­ claliste ; 17,
trie ;
17,40
cînd spre sectoarele de pro­ apreciază economista Mar­ ţele acesteia, în concordan­ un conducător destoinic, de fabricii a devenit o emble­ logice — petrecute in ferma dicatelor ;
ducţie, te întîmpină o lo- gareta Zeides, directorul în- ţă cu cerinţele modei. Fe­ capacitatea de organizare mă de conşti.nţă. de legume. De fapt aces­ ser!•*“ * !
Radio/urnal
tea sint trăsăturile comune gestia dv. ;
„ÎMI PLACE MULT MUNCA I Mina Deva. Matemati- ale celor patru şefe de intr-o oră;
poetic ; 23,1
1 clanul Cornelia Adam echipă din legumicultura 23.15 Noctu
PE CARE O FAC" verifică zilnic caicului noastră — sintetiza inginera 23,55—24,00
corect al indicilor tehno­ Leontina Rada, şefa fermei. ştiri.
Alirmaţia din titlu a re­ prin dimensionarea justă a logici la uzina de pre­ De aceea, ele au fost şl
venit ca un lait-motiv in dis­ necesarului de imprimate şi parare a minereurilor, continuă să rămină lucră­
al cărei proces produc-
cuţia cu Liliana Purcar, şefa contractarea lor la timp cu tiv este coordonat prin toarele de bază in acest
Librăriei nr. 13 imprimate principalul furnizor al libră­ I calculator electronic. sector, formînd împreună
tipizate Deva. Şi că nu este riei - întreprinderea de un „cvartet" al vredniciei şi
o declaraţie gratuită sint stat pentru imprimate şi ad- răspunderii in muncă. DEVA :
mărturie grăitoare rezulta­ ministarea publicaţiilor Bu­ Pagină realizată dc mei seci
tele pe care, împreună cu cureşti. Şi nu în ultimul LUCIA LICiU MIRCEA LEPADATU HUNEDOA!
Cleopati
şl
cele patru colege de mun­ rînd, prin buna colaborare I-II (Modei
că, le-a obţinut in acest an. cu beneficiarii (155 in anul din Tennea
In primul semestru, laţâ de 1990 faţă de 127 In 1989), M E Ş T E Ş U G A R E L E dern B); H
(Flacăra);
un plan de 3 190 000 lei, libră­ recepţionarea şi sortarea Valea prai
ria a realizat 6 465 434 lei, operativă a imprimatelor ge­ Le-am întîlnit la Baia de vitatea noastră. Ni se <p ig); s
bucură privirea şi sufletul
ii
ine i
ceea ce a condus la situa­ nerale şi comune cit şi a Criş, sub bolta de lumină cînd urmărim munca meş- De v-e are
rea sa in fruntea întrecerii, celor specifice (destinate a începutului de toamnă, teşugarelor noastre, din (Unirea); i
socialiste in cadrul Centru­ C.A.P. sau unităţilor co­ şlefuind şi lustruind mo­ ale căror mîini ies doar şi Mlrabel;
lui de librării Hunedoara — merciale) şi evidenţa rigu­ bila, tapiţînd-o, richtuind, toria (Cu
Deva, care in anul 1988 o roasă pe fişe cu cete 2 800 SPECTACOLUL TOAMNEI croind piele pentru încăl­ lucruri de calitate : mo­ CAN : Con
în
acţiune
obţinut Diploma de onoare de coduri cu care se ope­ ţăminte, ori frămîntînd bilă — garnituri „Nico- LONEA : I
fi locul III pe ţară intre rează, şi pe întreprinderi. Magnific, superb şi inimitabil, spectacolul toamnei pămîntul pe care, apoi, leta", „Magda", diferite ncrul); P
unităţile de profil. Cu fru­ Şi daco am ii tentaţi să a început I olarii îl modelează, tre- cuiere pentru hol, mese-tv, sica îşi s
mese-birou, canapele, mo­
(Muncitore
moase împliniri in muncă a credem că activitatea celor Mai intii s-a tras cortina de nori mereu mişcători, cîndu-1 prin proba de foc, bilier pentru bucătării... SA : De d
intimpinat harnicul colectiv cinci femei ce deservesc asemenea unor fuioare. To amna ne-a bătut la geam cu spre a ni-1 dărui cu uti­ Sîntem aici o familie mare ca (Munci
măreaţa noastră sărbătoare unitatea nu este la fel de degete reci de ploaie. ,,Nu uitaţi umbrela ! Pregătiţi-vă lităţi multiple şi, totodată, şi unită. Multe familii CÂNI: Băt
;
(Retezat)
de la 23 August ; . in iulie interesantă ca a colegelor Îmbrăcămintea in culorile anotimpului: maro, gri, a ne face să ne reîntoar­ s-au format şi munceso in canţa cea
planul a fost de 350 000 -ci de la librăriile de carte, Li- bej, verde. Vă puteţi pune şi o eşarfă pastel, care să cem cu respect spre înde­ roşie); OR
şi s-au realizat 957 275 lei, liana Purcar ne contrazice : vă reamintească vara" — mi-a şoptit vintul. letnicirile străbunilor daci. această mare familie. Ne de la Bar
pe
pe
lucrători,
bazăm
ar in august, faţă de 380 000 „Imi place mult munca pe Da, parcă adie puţină nostalgie prin gindurile noas­ Aici, în complexul Baia Viaţa ca o
cînd
;
ra)
GE1
destoinici
lei plan, realizările au ajuns care o fac acum. In 1983 tre. Şi totuşi... Nici un anotimp nu este mai risipitor de Griş al Cooperativei oameni despre familiile Răfuiala (i
vorbim
„Moţul" Brad, femeile for­
la 1 059 719 lei. am fost detaşată aici de fa de frumuseţi, mai generos decit toamna ! Ea îmbracă de meşteşugari Mariana şi tură şi cr
României"]
Toate aceste rezultate, pe o librărie de carte, iar din totul in aur şi aramă. Sub lumina de miere a soa­ mează majoritatea meşte­ Francisc Udvar, Dorina Maria şl
care colectivul Librăriei nr 1988 mi s-a încredinţat con­ relui, livezile-şi aprind lampadarele multicolore, împrăş­ şugarilor din atelierele de şi Mircea Blăgăilă, Voi- Tranzlstorl
13 Deva este hotă rit să le ducerea unităţii. Este o tiind în aer miresme inconfundabile. tîmplărie, încălţăminte şi chiţa şi Nerva Vasiu, Anica BRAZI: D
CAL
amplifice in intimpinarea muncă pe care o fac cu In acest decor fastuos, noi, femeile, asemenea albi­ olărit. Aici s-au calificat, şi Lazăr Oprişa, Nicoleta rica: Rodos
din
Congresului al XlV-lea al plăcere şi imi dă satisfacţii nelor, ne pregătim cămara şi casa pentru anotimpul aici au închegat un colec­ şi Marin Bogariu, Rozalia do cultu
comuniştilor români, sint deosebite". Rezultatele ob­ zăpezii. Dar grija noastră cea mai mare rămin — tiv care se afirmă mun­ şi Lazăr Oprişa, Alina şi „Cîntnrea
posibile prinlr-o preocupare ţinute pină acum, şi există şi aşa va fi mereu — copiii. In septembrie, cu cind cu dăruire, însufle­ Sînzian Ivănuţ, Ani şi Ioan SIMERIA •
— I-II (!)
deosebită pentru sporirea certitudinea că vor urma emoţie şi bucurie, păşim alături de ei, intr-un nou an ţit de generoase îndemnuri Ilica, Ileana şi Pavel Ivă- Scufundar
numărului unităţilor econo­ şi altele, la fel de frumoa­ şcolar. la mai mult şi mai bine, nuţ, Maria şi Virgil Draia... dîncime (
întru binele lor şi-al se­
mice din judeţ pe care să se, ii confirmă afirmaţia. Toamna picură in noi stropii liniştii. menilor. „Aşa. am ridicat, Unii sînt maiştri, alţii
le aprovizioneze cu impri­ VERGHELIA CHlFOR în ultimul an, complexul muncitori la diferite faze
mate tipizate. De asemenea, VIORICA ROMAN
din Baia de Criş pe locul de lucru. Ghiar şi şeful
II în întrecerea pe Coo­ secţiei noastre, tovarăşul
Cum s-ar putea, oare, B U C U R I E Acum ne priveşte, senin, perativa meşteşugărească Stanciu, aici a întîlnit-o,
cintări cantitatea de bucu­ mama lui. „Moţul" Brad, şi ne stră­ în urmă cu mai bine de Pentru
rie pe care o încerci în căi Şerban, ori de cîte ori Sau seninul din privirile Şi Viorica Şerban şi Vic­ duim să ne menţinem şi un deceniu şi jumătate, fl instabii
preajma unor oameni se adresează celor mici, farmacistelor-diriginţi Bi- toria Varga, şi Bibiana To­ în acest an pe loc fruntaş" pe Viorica. Sînt, cum ros. Vor
reiat
familii
arii
care-ţi transmit prin chip, acolo, în magazinul cu bia.na Todea şi Maria Că­ dea, şi Maria Cărăuş, şi — ne spune Ioan Stanciu, spuneam, multe colectivul V : avea
care
formează
şeful secţiei.
Maria Petruţ — în preajma
prin zîmbet, prin liniştea articole pentru copii al răuş, întîlnite la panoul cărora simţi climatul înăl­ — Este dorinţa tuturor nostru ce şi-a cucerit, aversă, ii
descărcăr
pe care o degajă — fru­ „Ulpiei" din Deva. Sau a- fruntaşilor în muncă din ţător al frumuseţii sufle­ comuniştilor, a întregului prin strădanie şi neostoită lat cant
cel zîmbet care o înfru­ centrul municipiului Deva. măsurate
museţea lor sufletească? teşti şi-al responsabilităţii nostru colectiv — inter­ dragoste faţă de meserie, 1/mp. Vî
Cum s-ar putea măsura căl­ museţează pe Victoria Var­ Cu un an în urmă, acolo, muncii — conduc colective vine Viorica Burs, secre­ un loc fruntaş. Sîntem, în moderat,
dura, firescul din vorba ga din unitatea „Căminul", la panoul de onoare, se de femei. Colective de tarul organizaţiei de partid Baia de Griş, unitatea de 50—60
cînd vorbeşte . despre ac­ afla Cătălin, fiul Măriei economică cea mai repre­ torul ves
bună cu care se adresează muncă ce deţin locuri de din complex. Este un an rile mir
celor din jur ? Acea căl­ ţiunile instructive şi recrea­ Cărăuş, pentru locuri de onoare în competiţia hăr­ al competiţiilor în toate zentativă. Avem, aşadar, prinse îr
tive ale comisiei de femei, cinste la învăţătură, la niciei, a conduitei profe­ colectivele de muncă şi datoria de onoare s-o de, iar i
dură, intîlnită mereu pe facem reprezentativă şi tre 17 şi
chipul şi în vorba Viori- a cărei preşedintă este. olimpiade şcolare pe ţară. sionale şi civice. dorim ca acest climat să
fie o permanenţă în acti- prin roadele muncii".