Page 1 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 1
(f^ I
Fiecare an-o nouă treaptă spre afirmare
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAfy HUNEDOARA AL P.C m Pe chipul oamenilor ca namica împlinirilor pe care format şi ne-am Împlinit
in
ca oameni, ca meseriaşi o
înmănuncheat
re
au
SI AL C O N S I L I U L U I [Jil 3 U L A R J U D E Ţ E A N cărţile lor de muncă de le-a cunoscut de-a lungul dată cu întreprinderea. De
chi
întreprinderea
anilor
cenii de activitate în a- mică Orăştie, mai cu sea venirea noastră şi a „Chi-'
ceastă unitate reprezenta mă că ele aparţin unuia micei" are drept fundament
tivă a chimiei hunedorene trainic politica inţeleaptă
Anul XLI, nr. 9 912 DUMINICA, 1 OCTOMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani şl româneşti, anii şi-au dintre cei mai avizaţi oa- a partidului de dezvoltare
incrustat însemnele fireşti. puternică a industriei, in
Şi totuşi, atunci cind vor ÎNTREPRINDEREA contextul edificării socie
besc despre „Chimica" O- tăţii socialiste in România.
răştie — întreprindere care CHIMICĂ Din Întreaga istoria a uni
îtt PRE6ĂTIREA C0N6RESULUI AL XIV-LEfi AL PARTIDULUI va împlini, chiar în aceas ORĂŞTIE tăţii noastre — pentru ca,
tă lună, 50 de ani de la la 50 de ani, poate fi vor
înfiinţare —, ei, „veteranii", ba despre istorie, nu-i a-
accentuează asupra tine meni in domeniu, ing. Va şa ? — se disting prin trans
reţii perpetue pe care i-o ier Gheorghe, comunistul formări profunde, innoitoa-
conferă aspectul modern, care de trei decenii se a- re, anii de glorie ce au
flă in fruntea colectivului,
întărirea şi dezvoltarea proprietăţii utilajele şi instalaţiile de in calitate de director al urmat Congresului a IX-lea
mare performanţă din do
tare. Am considerat opor unităţii. MIRCEA DIACONU
tună relevarea citorva a- — Au fost şi mai sintem
socialiste — îndatorire de maximă p rec Ieri referitoare la di încă mulţi cei care ne-am (Continuare în pag. a 3-a)
răspundere a fiecărui comunist
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
PROGRAMUL-DIRECTIVÂ Şl TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA
AL PARTIDULUI - LARD DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC 0 r e c o lt ă s e s ir in g a , a lt a se pregăteşte cu o
sarcinilor de plan, la cea p u t e r n ic ă m o b iliz a r e d e forţe, cu maximă grijă
O dată cu punerea în ţie, a creşterii nivelului
funcţiune a noii platforme de trai, a asigurării inde de a doua analiză din lu
— ctitorie a „Epocii Nicolae pendenţei şi suveranităţii nă iau parte şi secretarii faţă de calitate
Ceauşescu, Combinatul si naţionale, a mersului as organizaţiilor de partid din
derurgic „Victoria" Călan cendent al patriei noastre uzinele şi secţiile principa
a devenit o puternică ci pe calea civilizaţiei şi pros le. Periodic se editează o Singura cultură ce mai cu rezultate cît mai fru cată In căruţe şi dusă Ia
tadelă a metalurgiei româ perităţii — ne spunea to foaie volantă despre mersul trebuie strînsă, la Coope moase în întreaga activi sediul unităţii unde era
neşti. în prezent, valoarea varăşul Alexandru Radu, producţiei, activitatea de rativa agricolă de produc tate. cîntărită, înregistrată în
fondurilor fixe este de secretar adjunct al comi protecţie a muncii ş.a. ţie din Aurel Vlaicu, este în tarlaua numită „Tre- acte şi depusă în grămezi
peste 6,7 miliarde lei, par tetului de partid din com Pentru lucrătorii de la fur cea de porumb, care o- bus", primii care au ieşit să se usuce bine.
tea avuţiei naţionale dată binat. nale şi din sectorul cocso- cupă o suprafaţă de 65 ha. la strîngerea recoltei au
spre administrare şi ex chimic s-au întocmit aşa Lucrarea a început cu fost cooperatorii Nicolae în vreme ce coopera
ploatare celor circa 4 800 zise „Instrucţiuni de bu cîteva zile în urmă şi cu Mihălţan, Avram Jurj, torii culeg porumbul, me
coesari, furnalişti, turnă Anchetă la zunar" ce cuprind sarcini noaşte o puternică mo Nicolae Coniac, Lucreţia canizatorii sînt angrenaţi
tori şi celorlalţi oameni ce le concrete ce le are fie bilizare de forţe, coope Tira, Ionel Puşan, Ioan la pregătirea terenului şi
alcătuiesc colectivul de C. S. „Victoria" care om la locul său de ratorii fiind animaţi de Văidean şi alţii. Se mun însămînţarea păioaselor.
muncă al marii unităţi e- C ă l a n muncă. hotărîrea de a strînge şl ceşte cu atenţie să nu
conomice de pe Strei. această cultură într-un rămînă nici un ştiulete pe Patul germinativ — de o
— Preocuparea ce o a- în cadrul anchetei am timp cît mai scurt şi fără
cordăra păstrării şi dezvol — Ce modalităţi specifi stat de vorbă şi cu alţi pierderi, pentru a cinsti tulpinile de porumb. Re B. TURDEANU
tării avuţiei naţionale por ce C.S.V. Călan se folo secretari ai organizaţiilor marele forum al comuniş colta adunată — ştiuleţi
neşte de la prevederea sesc, tovarăşe secretar ? de partid, cu comunişti, a- tilor din noiembrie a.c. mari, frumoşi era încăr- (Continuare în pag. a 3-a)
proiectului Programului- — Întreaga muncă poli le căror păreri le punctăm
Directivă pentru Congresul tică, organizatorică şi edu succint.
al XlV-lea al partidu cativă desfăşurată de or Ioan Trocan, secretarul
lui — idee subliniată ganele şi organizaţiile de comitetului de partid de la RITMURI
pregnant de tovarăşul partid, de masă şi obşteşti centralele electrotermice: HUNEDORENE
Nicolae Ceauşescu — este subordonată păstrării „Cele trei centrale au un
ce evidenţiază promovarea şi dezvoltării proprietăţii rol important în buna des • Moştenirea spirituală
consecventă a politicii de făşurare a procesului de reprezintă .marca in
întărire continuă a proprie socialiste. Printre modali producţie din combinat. dividualităţii noastre
tăţii socialiste — a între tăţile specifice combinatu De aceea, o sarcină deo printre popoarele lu
gului popor şi cooperatiste lui nostru menţionez : în sebită este grija faţă de mii
— care constituie o nece fiecare zi de luni se orga o Cronica filmului
sitate obiectivă a construi nizează operative pe tema Anchetă realizată do • Cronica plastică
rii şi dezvoltării noii orîn- desfăşurării proceselor de TRAIAN BONDOR • Cronică de librărie
duiri, a progresului conti producţie. Au loc decadal (pagina a 2-a)
nuu al forţelor de produc analize asupra realizării (Continuare în pag. a 3-a)
Creşterea producţiei de energie electrică —*
obiectivul major al preocupărilor colectivului
Centrala termoelectrică electrice şi doresc să trans cît şi a celor care au luat de comuniştii care au luat
Mintia. Ne aflăm în pe forme faptele lor demne cuvîntul în adunarea ge cuvîntul în adunarea ge
rimetrul secţiei termome- de muncă într-un puternie nerală. „în calitate de co nerală : ® Propun ca insta
canice. Mai precis, într-o suport material la adeziu munişti — arăta, pe bună laţiile de aclimatizare din
sală unde se desfăşoară nea unanimă la Hotări- dreptate, Vasile Ciuciu — camerele de comandă să
adunarea generală de dare rea Plenarei G. C. al P.G.R. nu trebuie să ne mulţu- fie revizuite şi puse" în
de seamă şi alegeri a or funcţiune (Maria Marc) •
ganizaţiei de bază din Ca diriginte de şantier la
cadrul atelierului exploa reparaţia capitală a blo
tare cazane. cului 3, mă angajez ca, în
Prima impresie pe care cooperare cu montajul, să
o consemnăm, după ascul ne încadrăm în termenele
tarea documentelor supuse stabilite, să fie executate
dezbaterii, este dorinţa reparaţii de calitate şi să
comuniştilor de aici de a aprindem focul la cazanul
acţiona cu dăruire şi 3 B în cinstea Congresu
conştiinciozitate, de a-i lui al XlV-lea al parti
mobiliza pe toţi oamenii dului (Nicolae Glodeanu)
muncii din atelier la în privind realegerea tovară mească faptul că obiec o Este necesar să fie re
deplinirea sarcinilor ce le şului Nicolae Ceauşescu tivul principal al muncii parate şi menţinute în sta
noastre — realizarea pro
revin şi sporirea 'contri la Congresul al XlV-lea re de funcţionare toate
buţiei lor la realizarea în suprema funcţie de ducţiei planificate de e- reperele din componenţa
producţiei de energie e- secretar general al parti nergie electrică — rămîne instalaţiilor de măcinat,
dului. încă în sfera neîmplini-
lectrică de către termo în scopul evitării acci
centrală. Comuniştii de la Pornind de Ia imperati rilor". dentelor şi creşterii ran-
exploatare cazane sînt vul realizării sarcinilor de Am notat succint, în
conştienţi că subunitatea plan, putem sublinia auto continuare, o serie de lip MARIN NEGOITĂ
în care muncesc reprezin exigenţă, combativitatea suri, propuneri şi măsuri
tă „inima" centralei termo sporită a dării de seamă, aşa cum au fost expuse (Continuare în pag. a 4-a)
