Page 101 - Drumul_socialismului_1989_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 933 O JOI, 26 OCTOMBRIE 1989
ţî'ag- 4

ă a C o m it e t u lu i C e n t r a

o m a n

PE AGENDA ACTUALEI SESIUNI A O.N.U.
(Urmare din pag. 1) lor, orientărilor şi sarcinilor cuprin­ CRETAR GENERAL AL PARTIDU­
se în Expunerea tovarăşului Nicolae LUI COMUNIST ROMAN. „Ziua Naţiunilor Unite"
Plenara a liotărît, în unanimila- Ceauşescu. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae NAŢIUNILE UNITE 25 primă sprijinul pentru e-
to, ca EXPUNEREA TOVARĂŞU­ în continuare, a fost adoptat, în Ceauşescu a fost urmărită cu deose­ (Agerpres). — La sediul forturile depuse de toate
LUI nicolae ceauşescu unanimitate, Programul privind bit interes, fiind subliniată, în re­ din New York al Naţiuni­ ţările lumii în direcţia
„CU PRIVIRE LA PROBLEMELE autoconducerea şi autoaproviziona- petate rînduri, cu vii şi îndelungi lor Unite au avut loc o consolidării Naţiunilor U-
SOCIALISMULUI, ALE ACTIVITĂ­ rea, pentru asigurarea bunei apro­ aplauze, uralc si ovaţii. serie de manifestări ofi­ nite. Ţările membre, orga­
ŢII IDEOLOGICE, POLITICO-EDU- vizionări a populaţiei eu produse Participanţii la plenara lărgită ciale prilejuite de aniver­ nizaţiile neguvernamentale,
CATIVE, DE DEZVOLTARE A agroalimenfare şi bunuri industria­ au dat glas angajamentului ferm al sarea, la 24 octombrie a opinia publică din întrea­
CONŞTIINŢEI REVOLUŢIONARE, le de consum pe anul 1990. Plena­ comuniştilor, al tuturor oamenilor „Zilei Naţiunilor Unite", ga lume sînt chemate să
DE FORMÂRE A OMULUI NOU, ra a liotărît ca acest program_să fie muncii, de a acţiona, strîns uniţi Adunarea Generală, în­ continue eforturile în di­
CONSTRUCTOR CONŞTIENT AI, supus dezbaterii Camerei Legislati­ în jurul partidului, al secretarului trunită în şedinţă plenară, recţia înfăptuirii principii­
SOCIALISMULUI ŞI COMUNIS­ ve şi apropiatei sesiuni a Marii său general, tovarăşul Nicolae a examinat punctul înscris lor înscrise în Carta Orga­
MULUI IN ROMANIA" să fie adop­ Adunări Naţionale. Ceauşescu, pentru înfăptuirea, la pe agenda actualei sesiuni nizaţiei Naţiunilor Unite.
tată ca program dc muncă şi acţiu­ De asemenea, plenara a aprobat, un înalt nivel do calitate şi eficien­ cu privire la „Rezultatele în intervenţiile din ca­
ne revoluţionară al partidului, al în unanimitate, Raportul cu privire ţă, a planurilor de dezvoltare eco­ Anului internaţional al drul dezbaterilor, repre­
întregului popor, să stea la baza la pregătirea Congresului al XIV- nomico-socială a ţării pe acest an păcii", desfăşurat în 1986. zentanţii a numeroase ţări
întregii activităţi de înfăptuire a cu­ lea al partidului, organizarea şi des­ şi pe întregul cincinal, pentru Intr-o rezoluţie adoptată au pus în evidenţă nece­
tezătoarelor obiective de dezvoltare făşurarea adunărilor şi conferinţe­ transpunerea neabătută în viaţă a prin consens, Adunarea sitatea unor măsuri prac­
economico-socială a României, de lor pentru dări de seamă şi alegeri Programului ideologic al partidului Generală subliniază impor­ tice pentru înfăptuirea dez­
edificare a socialismului şi comu­ în organizaţiile de partid. — parte integrantă a Programului tanţa deosebită a Anului armării şi consolidarea pă­
nismului pe pămîntul patriei. PRIMIT CU MULTA CĂLDURĂ de făurire a societăţii socialiste şi internaţional al păcii şi ex­ cii în întreaga lume.
Plenara a însărcinat Comitetul SI ÎNSUFLEŢIRE, A LUAI' CU- comuniste pe pămîntul României —, Dezbateri privind apărarea şi securitatea
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. să VINTUL, ÎN ÎNCHEIEREA LUCRĂ­ înlîmpinînd Congresul al XlV-Ica
întocmească un program de măsuri RILOR PLENAREI, TOV AIÎ ASUI, al P.C.R. cu noi succese în toate statelor mici
pentru traducerea în viaţă a idei­ NICOLAE CEAUSESCU, SE­ domeniile de activitate. NAŢIUNILE UNITE 25 externe .şi actelor dc ames­
(Agerpres). — în Comite­ tec în treburile lor inter­
Puternică manifestare de dragoste şi ataşament faţă tul politic special al Adu­ ne. Relevînd necesitatea
rolului
Naţiunilor
creşterii
a
Generale
O.N.U.,
nării
întrunit la sediul din New Unite în apărarea securi­
docu­
de politica partidului, a secretarului său general, York al Naţiunilor Unite, tăţii ţărilor mici, organiza­
mentul
cheamă
dezbaterile
s-au
încheiat
asupra aspectelor privind ţiile regionale şi. interna­
apărarea şi securitatea sta­ ţionale să acorde, atunci
tovarăşul Nicolae Ceausescu telor mici. într-un proiect cînd sînt solicitate, sprijin
de rezoluţie adoptat prin în vederea consolidării se­
consens se subliniază că curităţii acestora, în con­
(Urmare din pag. 1) preţuire pentru activitatea au oferit, cu respect, tova­ întreprinde spre binele şi aceste state sînt vulnera­ cordanţă cu obiectivele şi
neobosită ce o consacră, cu răşului Nicolae Ceauşescu propăşirea patriei, de a în- bile în faţa ameninţărilor principiile O.N.U.
asigură dezvoltarea neîn­ totală dăruire şi fierbinte şi t o v a r ă ş e i Elena lîmpina Congresul, al XIV-
treruptă a patriei, înfăp­ patriotism, bunăstării şi Ceauşescu flori. S-a acla­ lea cu noi şi vrednice fapte Situaţia refugiaţilor palestinieni
tuirea marilor obiective dc fericirii poporului, înflori­ mat cu înflăcărare pentru de muncă, de a acţiona, din teritoriile ocupate
progres şi civilizaţie, noi rii necontenite a României, patria socialistă, pentru e- cu abnegaţie, în spirit re­ NAŢIUNILE UNITE 25 O.N.U. de ajutorare a re­
şi strălucite victorii po­ cauzei generale a socialis­ roicul nostru partid comu­ voluţionar, pentru trium­ ( A g e r p r e s ) . — înal­ fugiaţilor palestinieni, au
porului român în lupta sa mului şi păcii în lume. nist şi secretarul său ge­ ful ideilor, pentru depli­ tul comisar al Agen­ ■ o atitudine ostilă faţă de
pentru edificarea celei mai îndreptîndu-se spre se­ neral. na afirmare în viaţă a tu­ ţiei Naţiunilor Unite de a- UNWRA.
drepte orînduiri. Această caldă şi memo­ turor obiectivelor cuprinse jutor şi lucrări pentru re­ Luînd cuvîntul în cadrul
diul Comitetului Central rabilă manifestare a de­ în magistrala Expunere
Prin emoţionante mani­ al partidului, tovarăşul a tovarăşului Nicolae fugiaţii palestinieni din O- dezbaterilor din Comitetul
festări, cei prezenţi au ţi­ Nicolae Ceauşescu şi tova­ monstrat liotărîrea comu­ Ceauşescu la plenara lăr­ rientul Mijlociu (UNWRA), politic special, reprezen­
niştilor, a tuturor oameni­
nut să exprime, în aceste răşa Elena Ceauşescu au lor muncii, a întregului gită a C.C. al P.C.R., pen­ Giorgio Giacomeili, a îna­ tanţii mai multor ţări au
momente doesebite, secre­ străbătut Piaţa Republicii nostru popor dc a urma cu tru înfăptuirea Programu­ intat Comitetului politic subliniat că situaţia refu­
special al Adunării Gene­
tarului general al partidu­ printr-un culoar viu, for­ credinţă şi devotament lui partidului dc edificare rale raportul său anual, în giaţilor palestinieni din te­
ritoriile
ocupate
continuă
lui, tovarăşul Nicolae mat din mii şi mit de lo­ partidul, pe secretarul său a socialismului .şi comunis­ care se arată că autorită­ să se agraveze, răspunde­
Ceauşescu, sentimentele lor cuitori ai Capitalei. general, tovarăşul Nicolae mului pe pămîntul Româ­ ţile israeliene împiedică în rea pentru această stare de
de dragoste şi profundă Pionieri, tineri şl tinere Ceauşescu, în tot ceea ce niei. mod deliberat activitatea lucruri, revenind Israelului.
Soluţionarea problematicii economice internaţionale,un imperativa! contemporaneităţii DIN ŢĂRILE SOCIALISTE )
o BERLIN. — Dezvol­ tria electronică din lo­
„Este necesară reglementarea problemei vocate de actualul sis­ adevărat independentă — tarea electrotehnicii şi a calitate va lua un mare
principa­
devenind
datoriilor externe, care împovărează ţările în tem ai relaţiilor interna­ şi economic, şi politic. integral electronicii în R.D. Ger­ avînt, ramură industrială a
tuturor
Achitîndu-şi
ţionale
asupra
mană constituie, de mai la
curs de dezvoltare. Se impune o nouă politică statelor, România şi-a datoria externă, România mulţi ani, o condiţie im­ oraşului. In ce priveşte
financiară, care să excludă j’efuirea şi domina­ precizat încă de la mij­ a dovedit forţa şi vitali­ portantă a creşterii eco­ petrochimia, se proiec­
rea ţărilor sărace de către monopolurile impe­ locul deceniului trecut o tatea economiei şale şi, nomice echilibrate. La tează construirea unei u-
rialiste şi mari-le bănci internaţionale". concepţie proprie asupra în acelaşi timp, a operat mijlocul anilor 1970, mi­ zine de etilenă, de polies-
o breşă de mari proporţii
edificării noii ordini eco­
croelectronica
devenit
a
teri şi a mai multo.r în­
TEZELE PENTRU CONGRESUL nomice internaţionale. A- în practica inechitabilă a o ramură independentă, treprinderi de prelucrare
ceasta este privită ca o capitalului financiar in­ care a cunoscut ulterior
AL XIV-LEA AL P.C.R- restructurare radicală a ternaţional faţă de ţările ritmuri de creştere anua­ a produselor derivate din
petrol. Pînă în anul 2000,
relaţiilor economice şi în curs de dezvoltare. lă de peste 10 la sută.
Căutarea unor noi căi de la necesitatea unor politice mondiale, în ve­ Accentuînd importanţa Din 1986 pînă în 1990, în producţia celor trei ra­
şi modalităţi în măsură schimbări fundamentate derea lichidării. subdez­ sporirii şi intensificării fiecare an este dată în muri industriale urmea­
să ducă la depăşirea se­ în relaţiile economice in­ voltării, accelerării pro­ eforturilor proprii, Ro­ producţie o nouă între­ ză să crească cu 35 la
rioaselor dificultăţi din ternaţionale. în context, gresului ţărilor rămase mânia subliniază că re­ prindere de semiconduc- sută, relevă agenţia Chi­
domeniul monetar-finan- ţara noastră are în vede­ în urmă şi soluţionării re­ zolvarea realistă şi de tori. R.D.G. este, în pre­ na Nouă.
ciar, care afectează — re instituirea unor noi ciproc avantajoase a pro­ fond a problemei datorii­ zent, în măsură să pro­ O PHENIAN. — în ul­
într-o măsură mai mică relaţii economice inter­ blemelor complexe cu ca­ lor externe a ţărilor în ducă o gamă largă de timii ani, industria ex­
sau mai mare — toate statale, bazate pe echi­ re se confruntă astăzi o- curs de dezvoltare nece­ componente la parametri tractivă s-a dezvoltat în
statele, se înscrie prin­ tate şi egalitate, accesul menlrea. sită schimbarea cadrului de nivel internaţional, ritmuri susţinute în R.P.D.
tre obiectivele de bază statelor în curs ’de dez­ In acest sens, ţara noas­ economic internaţional şi cu echipamente tehnolo­ Coreeană, informează a-
ale politicii externe ro­ voltare la cuceririle şti­ tră a formulat o gamă aşezarea Ia baza rapor­ gice speciale proiectate genţia ACTC. Numai în
mâneşti. într-adevăr, uri­ inţei şi tehnologiei, des­ întreagă de căi de acţiu­ turilor economice dintre şi construite cu mijloace ultimul an au intrat în
state a principiilor echi­
aşa povară a creditelor, fiinţarea barierelor vama­ ne izvorîte din necesita­ tăţii, egalităţii, avantaju­ proprii. Necesităţile ţării funcţiune zece mine, iar
alte 20 şi-au mărit capa­
sporită încă de doblnzile le, asigurarea unui raport tea imperioasă a unor lui reciproc şi dreptului în ceea ce priveşte com­ de producţie.
sînt citatea
electronice
transformări
de
ponentele
radicale,
exorbitante percepute de echitabil între preţurile structură, în economia fiecărui popor la dezvol­ acoperite în proporţie de Noile exploatări pun în
băncile occidentale, a de­ materiilor prime şi cele mondială şi în relaţiile tare de sine stătătoare, aproximativ 80 La sută de valoare zăcămintele de
venit un motiv de .puter­ ale mărfurilor industria­ economice internaţionali în viziunea României, o întreprinderile naţionale. metale neferoase şi me­
nică preocupare, întrucît le, realizarea unei solu­ Sa în multe alte domenu, autentică ieşire din criza © BEIJING. — Comi­ tale rare, de materiale
obstrucţioncază progra­ ţionări globale a proble­ demersul teoretic este du­ economică mondială nu sia de planificare a ora­ pentru construcţii,. în dis­
mele economice ale ţări­ mei datoriilor externe. blat de acţiunea concre­ poate avea loc prin arun­ şului Tianjin a hotărît trictul Sangnong au fost
lor în curs de dezvoltare Sesizînd la timp agra­ tă, de exemplul nemijlo­ carea efectelor acestei dezvoltarea cu prioritate identificate importante
şi le condamnă, practic, varea inechităţilor eco­ cit într-un domeniu de crize asupra ţărilor în a trei ramuri industriale resurse de apatită, mi­
la perpetuarea’ subdezvol­ nomice, adîncirea decala­ acut interes: lichidarea curs de dezvoltare. Dim­ din această localitate — nereuri nemetalifere şl,
tării. jelor dintre ţările boga­ datoriei externe, la sfîr- potrivă, trebuie sprijinită electronica, petrochimia paralel cu dezvoltarea
Realitatea a demonstrat te şi cele sărace, mani­ şitul lunii martie a.c. A- îmbunătăţirea situaţiei lor şi industria autoturisme­ minelor, a fost construită
deplinul temei ai punc­ festarea crizei economice nunţînd această remarca- economice — singura în lor. S-a prevăzut dezvol­ o întreprindere de pre­
tului de vedere româ­ mondiale, în condiţiile , bilă realizare, preşedin­ măsură să permită o lăr­ tarea industriei existente lucrare a minereului eu
o capacitate de 5 milioa­
nesc: se impun aborda­ creşterii iiiterdependenţe- tele Nicolae Ceauşescu a gire a pieţei mondiale, în de autoturisme, şi crea­ ne tone. în provincia
rea a 200 de noi între­
rea globală a problemati- lor din cadrul economiei relevat că, pentru prima folosul general, prinderi producătoare de Ryanggang, materiile pri­
. iii şi adoptarea unor so­ mondiale şi ale răsfrîn- dată în îndelungata sa piese componente. în pe­ me extrase sînt transpor­
luţii care să pornească gerii dezechilibrelor pro­ istorie, România este eu EUGENIA MARINESCU rioada 1991—1995, indus­ tate pe benzi rulante.
COLEGHJl DE REDACŢIE , Minei Bodoa. Sabin Cerbu Ion Cioeiei Dumiiru Gbeonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorgho Pcsvcl (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob j «oss f
•REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA 2 700 Deva, str. Dr 1 Petru'Groza, ni. 35. Teleloane : 11275, 12157, 11585. Telex; 72288. TIPARUL Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 273.
;