Page 102 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 102
PV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÂ! EXPUNEREA TOVARĂŞULUI
f
1| § I NICOLAE CEAUŞESCU
CU PRIVIRE LA PROBLEMELE SOCIALISMULUI, ALE ACTIVITĂŢII
D C I A L I S M I J I A CONŞTIINŢEI REVOLUŢIONARE, DE FORMARE A OMULUI NOU,
IDEOLOGICE, POLITICO-EDUCATIVE, DE DEZVOLTARE
COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA
l COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. CONSTRUCTOR CONŞTIENT AL SOCIALISMULUI Şl
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Stimaţi tovarăşi, mai bine de 140 de ani. cunoscut, concepţii dife
Făuritorii socialismului rite privind înfăptuirea re
Comitetul Politic Executiv ştiinţific, Marx şi Engels, voluţiei şi construcţiei
Anul XLI, nr. 9 934 VINERI, 27 OCTOMBRIE 1989 8 pagini - 50 bani al Comitetului Central al au supus unei analize cri socialiste, dar, cu toate
partidului consideră nece tice dezvoltarea societăţii acestea, ele au avut şi au
un rol de importanţă tot
a
sar ca actuala Plenară să omeneşti şi, îndeosebi, baza mai mare în viaţa naţio
capitalismului,
pe
problemele
socia
dezbată
T o v a r ă ş u l N ic o la e G e a u ş e s c u lismului, ale politico-educa concepţiei lume şi revoluţionare nală şi internaţională, eco
în
activităţii
progres
lupta
pentru
viaţă
—
despre
ideologice,
pentru
social,
nomic
şi
tive, de dezvoltare a con materialismul dialectic şi pace, pentru o lume mai
istoric.
a e f e c t u a t , ie r i, o v iz it ă d e lu c r u ştiinţei conştient al so dezvoltat, după ştiinţific este dreaptă şi mai bună.
de
revoluţionare,
s-a
Socialismul
formare a omului nou, con
cum
Este un adevăr bine cu
structor
bine cunoscut, în luptă ho
cialismului şi comunismu tărî tă împotriva socialismu noscut şi de netăgăduit că
şi
comuniste,
în
partidele
. fsi Eapitali lui in România. (Aplauze lui utopic, a concepţiilor primul rînd Partidul Co
puternice, îndelungate).
mic
şi
Această dezbatere este burgheze socialism, a burgheze munist al Uniunii Sovie
tice, şi-au asumat răspun
despre
anar
, Secretarul generai al nalizelor şi vizitelor des centrele specializate s-a a- necesară deoarece au tre hismului, reformismului, derea istorică de a înfăp
partidului, preşedintele Re făşurate în ultima vreme, sigurat o diversitate mai cut 45 de ani de la re lichidatorismului, a dife tui revoluţia proletară şi
publicii, tovarăşul Nicolae în vederea înfăptuirii în mare de preparate culina voluţia de eliberare socială ritelor concepţii idealiste de a trece la construirea
Geauşescu, a efectuat, joi, tocmai a programului de re, de peşte şi conserve din şi naţională, antifascistă şi pseudorevoluţionare. - societăţii socialiste.
26 octombrie, o vizită de autoaprovizionare a popu peşte. în. magazinele ali şi antiimperialistă şi 41 de Făurirea socialismului Au trecut 72 de ani de
lucru în. Capitală, conti- laţiei eu produse agroali- mentare, în unităţile de ani de la trecerea la edi ştiinţific, a concepţiei uni la victoria Marii Revo
nuînd analiza şi stabilirea mentare, îmbunătăţirii con desfacere a mezelurilor şi ficarea socialismului în tare revoluţionare a prole luţii Socialiste din Octom
România.
operativă de măsuri meni tinue a aprovizionării cetă brînzeturilor s-a constatat, tariatului privind înţelege brie şi de la crearea pri
te să asigure îmbunătăţi ţenilor Capitalei. Au fost de asemenea, existenţa u- Totodată, această dezba rea şi transformarea lumii' mului stat al muncitorilor
rea continuă a aprovizio stabilite, de asemenea, mă nui fond de marfă sporit, tere apare necesară ca re pe cale revoluţionară a re şi ţăranilor din lume, în
nării populaţiei, perfecţio suri menite să asigure mai de mai bună calitate, pre zultat al faptului că pe prezentat victoria spiritu care s-a construit socie
narea sistemului de desfa buna organizare a reţelei cum şi un sortiment va plan mondial au apărut lui revoluţionar în mişca tatea socialistă.
cere a mărfurilor şi, în comerciale şi a activităţii riat de pîine şi speciali diferite teze şi concepţii rea muncitorească şi a dat La sfîrşitul celui de-al
deosebi, a produselor ali tăţi. cu privire la făurirea so perspecti% e luptei unite a doilea război mondial şi
r
mentare. din comerţ, a modului do in cursul analizei, o preo cialismului şi la perspecti clasei muncitoare, a pro în anii următori,, pe calea
desfacere a produselor de cupare de prim-ordin a vele luptei revoluţionare,
T o v a r ă ş u l Nicolae larg consum, în special a ale dezvoltării generale a letariatului şi forţelor pro Revoluţiei din Octombrie
©eauşescu s-a oprit în mai celor alimentare. constituit-o reorganizarea socialismului în lume. gresiste de pretutindeni au trecut noi şi noi po
multe unităţi de alimenta unor spaţii comerciale, a- pentru răsturnarea orîn poare, printre care şi po
ţie publică şi pieţe de pe De la bun început, s-a menajarea de complexe a- Are loc/ de asemenea, o duirii capiţaliste, bazate porul român, care a răs
desprins cu claritate fap limentare, funcţionale şi intensificare a activităţii
®alea Dorobanţi, Bd. 1 Mai tul că, acţionîndu-se ta bine dotate, care să înles cercurilor reacţionare, anti- pe exploatare şi asuprire turnat pentru totdeauna
şi Calea Griviţei, precum spiritul orientărilor stabi nească desfacerea mărfuri socialiste şi anticomuniste, şi realizarea unei orîn orînduirea burghezo-moşie-
şi din zona Gării de Nord. duiri noi, bazate pe egali rească ' şi a ridicat pe
lite, activitatea din unită lor către populaţie. de amestec în treburile in
împreună cu factori de ţile comerciale s-a îmbu Pe baza constatărilor fă terne ale ţărilor socialiste, tate şi echitate, în care pămîntul României edifi
răspundere din ministere nătăţit, în magazine şi pie cute direct, în unităţile co în scopul destabilizării si oamenii muncii, popoarele ciul luminos al societăţii
Şi ai Consiliului popular al ţe remarcîndu-se o mai merciale — ta spaţiile des tuaţiei în aceste ţări şi să fie cu adevărat libere, socialiste. (Aplauze şi u-
municipiului Bucureşti, se bună aprovizionare eu pro tinate desfacerii şi în de slăbirii construcţiei socia independente şi stăpîne rale ; puternice, îndelun
s c a n d e a z ă
se
gate
pe destinele lor. (Aplauze
cretarul general al parti duse alimentare, legume şl pozite —, secretarul gene liste. puternice, prelungite). „Ceauşescu — P.C.R. !".
dului a examinat modul fructe. Desfacerea cărnii ral al partidului a cerut în actualele împrejurări „Ceauşescu şi poporul!").
-în care sînt aduse la în şi produselor din came de factorilor de răspundere să se impune ca o necesitate Este necesar să subliniem
deplinire sarcinile şi indi curge în condiţii de mal obiectivă analiza ştiinţifică permanent faptul că fău Este bine cunoscut că,
caţiile date cu prilejul a- bună organizare, iar ta [Continuare în pag. a 7-a] a drumului parcurs în con ritorii socialismului ştiin pe ansamblu, ţările socia
strucţia socialismului, a ţific nu au considerat liste au obţinut mari rea
lichidarea
niciodată teoria lor elabo
lizări
îna
în
stadiului
socia
Sil preşedinţia tovarăşului Nicolae tauşeseu lismului actual ţara al noastră rată definitiv, o dată pen poierii şi făurirea eu suc
în
şi, pe baza concluziilor tru totdeauna. După cum ces a socialismului. Se
teama
fără
poate
afirma,
desprinse din practica şi sc ştie, ei au atras în-; de a greşi, că socialismul
totdeauna atenţia că au pus
P le n a r a C o n s iliu lu i N a t io n a l realităţile sociale, să dăm numai bazele unei concepţii superioritatea, ca forţa orîn şi
demonstrat
şi-a
teoretice,
să
răspunsuri
"materialist-
revoluţionare
întregul
înarmăm
partidul,
popor cu o cunoaştere şl dialectice despre lume şi duirea socială cea mai
a l F r o n t u lu i D e m o c r a ţ ie i înţelegere justă a realită a dezvolte şi să se îmbo a cunoscut omenirea pînă
dreaptă şi umană din cîte
viaţă, care trebuie să se
ţilor
economico-sociale,
legilor obiective, a princi găţească continuu cu prac acum. (Vii şi puternice
tica şi teoria revoluţionară,
aplauze).
piilor
ştiin
socialismului
s i U n it ă ţ ii S o c ia lis t e ţionare în general, privind forţelor de a dezvoltării socialismului, în forme şi
urmare
în acelaşi timp, pe calea
ca
ţific, a concepţiei revolu
producţie,
a
9 9 căile de dezvoltare a pa ştiinţei, tehnicii şi cul faze diferite, au trecut şi
şi
state
Sub preşedinţia tovară că şi practică, adoptat ca blemelor aflate pe ordinea triei noastre, a întregii turii, a cunoaşterii umane acţionează din noi cadrul ţărilor
popoare
în general.
şului Nicolae Ceauşescu, program de muncă şi ac de zi au luat cuvîntul to omeniri pe calea orînduirii în curs de dezvoltare.
secretar general al Parti tivitate revoluţionară al varăşii : Ion Deaconu, fără clase, fără asupritori, în cei peste 140 de ani De asemenea, în diferite
dului Comunist Român, partidului, al întregului prim-secretar al Comitetu de realizare a celei mai care au trecut de la apari ţări capitaliste, partidele
preşedintele. Republicii So popor —, Plenara Consi lui judeţean Teleorman al drepte orînduiri din lume ţia „Manifestului Partidu socialiste şi soeial-demo-
cialiste România, preşedin liului Naţional al F.D.U.S. P.S.R., Constantin Pîntea, — a socialismului şi co lui Comunist", omenirea a erate au realizat o serie
tele Frontului Democraţiei se înscrie ca un moment miner la întreprinderea munismului. (Aplauze pu cunoscut profunde trans de reforme sociale şi au
şi Unităţii Socialiste.. joi, politic cu profunde semni minieră Lonea, judeţul Hu ternice, prelungite; so formări revoluţionare. Miş naţionalizat unele sectoa
26 octombrie, a avut lo® ficaţii privind voinţa cetă nedoara, Radu Voinea, pre scandează î n d e l u n g carea muncitorească a tre re importante ale econo
Plenara Consiliului Naţio ţenilor de pe întreg cuprin şedintele Academiei Repu „Ceauşescu — eroism, cut, de asemenea, prin miei naţionale. Dar tre-
nal al Frontului Democra sul ţării de a acţiona, strîns blicii Socialiste România, România — comunism I"). mai multe etape de orga buie să spunem deschis că
ţiei şi Unităţii Socialiste. uniţi în jurul partidului, Ion Logofătu, preşedintele Am ajuns la concluzia nizare şi dezvoltare. De toate aceste măsuri —
La sosirea în sală, con al secretarului său general, Cooperativei Agricole de că este necesar să facem la Internaţionala I-a co foarte importante din
ducătorul partidului şi sta în direcţia continuării ne Producţie Gălugăreni, ju această analiză înaintea munistă, întemeiată de punct de vedere economic
tului a fost întîmpinat cu abătute a amplului proces deţul Giurgiu, Florenţa Congresului al XlV-lea al Marx şi Engels, la Interna şi social — nu au dus la
deosebită căldură, cu pu revoluţionar de edificare a Şeica, preşedintele Comite partidului pentru a se pu ţionala a Il-a, şi apoi la înlăturarea orînduirii ne-
ternice aplauze şi ovaţii de noii societăţi, dezvoltării tului judeţean Bacău al tea înţelege mai bine pro Internaţionala a IlI-a şi juste şi nedrepte.
participanţii la acest re multilaterale a patriei pe Organizaţiei democraţiei şi blemele actuale alo dez- pînă astăzi, mişcarea mun
prezentativ forum ai orga calea socialismului. unităţii, socialiste, Iuliu Fe- voltăril economico-sociale, citorească, partidele clasei Este un adevăr de ne
nizării democratice, al u- Participanţii Ia plenară jes, prim-vicepreşedinte al ale socialismului şi vieţii muncitoare, au trecut prin contestat că numai în ţă
diferite forme de organi
al
nităţii de nezdruncinat a au adoptat în unanimitate Comitetului Executiv jude I mondiale, astfel îneît dez zare şi, totodată, s-au dez rile socialiste au fost li
clasele
chidate
exploata
naţiunii noastre socialiste. următoarea ordine de zi: Consiliului popular baterile şi hotărîrile ®on- voltat diferite concepţii toare, asuprirea omului de
Desfăşurată sub semnul 1. Dezbaterea documen ţean Harghita, secretar al gresului să dea o perspec cu privire la calea eliberă către om şi s-au pus ba
'deplinei adeziuni a tutu telor pentru Congresul ăî Consiliului oamenilor mun tivă ştiinţifică, revoluţio rii clasei muncitoare de zele trainice ale orîn
ror categoriilor de oameni XlV-lea al Partidului Co cii români de naţionalita nară cu privire la înfăp asuprire şi exploatare şi duirii noi, socialiste.
ai muncii faţă de tezele şi munist Român. te maghiară din Republi tuirea neabătută a Pro asupra căilor realizării
Analiza
dezvol
întregii
orientările cuprinse în Ex 2. Programul privind au- ca Socialistă România, Vio gramului partidului de orînduirii sociale socia tări istorice a omenirii, a
rel
Pescar,
preşedintele
punerea tovarăşului Nicolae toconducerea şi autoaprovi- Consiliului judeţean Sibiu făurire a societăţii socia liste. mişcării muncitoreşti şi a
®eauşescu „Cu privire ia zionarea pentru asigurarea al Frontului Democraţiei liste multilateral dezvoltate O analiză obiectivă, chiar socialismului demonstrează
bunel aprovizionări a şi crearea condiţiilor tre
problemele socialismului, şi Unităţii Socialiste, Va foarte succintă, demon cu putere marea forţă
ale activităţii ideologice, populaţiei cu produse a» lentin Laub, lăcătuş îa în cerii Ia afirmarea în viaţă strează cu puterea realită a mişcării muneitoreşti-
politico-educative, de dez groalimentare şi bunuri treprinderea de Maşini-U- a principiilor comuniste, ţii, a vieţii — adevăratul revoluţionare, a partidelor
voltare a conştiinţei revo industriale de larg consum, nelte Arad, Lucia Roşea, în patria noastră, în toa judecător — că socialismul muncitoreşti, precum şi a
luţionare, de formare a ©• pe anul 1990. director general al Insti te domeniile. ştiinţific şi-a dovedit pe mişcării sindicale şi a so
mulţii nou, constructor 3. Convocarea Congresu tutului de Cercetări şi Mo deplin forţa şi invincibili cialismului în general,
conştient ai socialismului lui sd IV-lea al Frontului dernizări Energetice Bucu Stimaţi tovarăşi, tatea. Mişcarea muncito rolul important pe eare a-
şi comunismului în Româ Democraţiei şi Unităţii So reşti. Ion Fotache, inginer rească revoluţionară, par cestea îl au în viata mon-
nia 0 —■ document de ex cialiste. I De la apariţia socialis tidele clasei muncitoare
cepţională valoare teoreti la cadrul dezbaterii pro [Continuare gn pag.a 7-n] mului ştiinţific au trecut au, după cum este bina (Conîinuare în pag. a 2-a]