Page 103 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 103
Fag, 2 ______ __________________ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 934 • VINERI, 27 OCTOMBRIE \m
EXPUNEREA TO VA RĂŞUL UI NICOLAI CEA UŞESCU
(Urmare din pag. 1) ternice, prelungite; se se scandează îndelung naţionale, realizarea mari subliniem importanţa deo loacelor de reproducţie ISm
scandează „Ceauşcscu — „Ceauşcscu, România — lor obiective industrialei sebită a marii proprietăţi, gită şi de ridicare, totochv?
dială, în lupta pentru pro P.C.R.!“). pacea şi prietenia 1"). Nu agrare, sociale, culturale, fără a diminua sau a ne tă, a bunăstării generale a
gres economic şi social, Pentru a înţelege cît mai mai aşa vom făuri buni asigurînd astfel ridicarea glija dezvoltarea micii pro poporului. (Aplauze şi ura»
pentru libertate şi inde bine stadiul actual al dez constructori ai socialismu României pe înalte culmi ducţii industriale, dar tre le puternice, prelungite v
pendenţă, pentru pace în voltării societăţii socia lui şi comunismului în de progres şi civilizaţie buie să demonstrăm ştiin sc scandează îndelung
‘’îumc. (Aplauze puternice, liste româneşti este nece România, hotărîţi să asigu socialistă. ţific, teoretic, că numai „Ceauşcscu şi poporul!“),
prelungite; se scandează sar să punem permanent re dezvoltarea permanentă Pornind de la aceste rea şi numai marea proprietate După cum este bine cu«j
„Ceauşcscu — pace!"). în evidenţă întreaga dez a naţiunii noastre pe calea lităţi, să punem cu pu asigură dezvoltarea gene noscut, am perfecţionat for-»
Se poate afirma că nu voltare a poporului român, socialismului şi comu tere în evidenţă necesitatei rală a societăţii noastre mele de proprietate, dtnd
există, astăzi, problemă să acordăm o atenţie deose nismului, să-i asigure inde de a continua — în con socialiste — ca, de altfel, în răspunderea directă a
mai importantă in dezvol bită cunoaşterii istoriei, a pendenţa şi suveranitatea! formitate cu cerinţele le a oricărei societăţii — şi oamenilor muncii fondurile
tarea omenirii în care miş luptei poporului nostru (Uralc şi aplauze înde gilor obiective de dez trebuie să facem totul pen de producţie pentru a Io
carea muncitorească, parti pentru formarea sa, pen lungate; se scandează în voltare — repartizarea a tru asigurarea întăririi şi administra • şi a 'asigura
dele clasei muncitoare, ţă tru formarea naţiunii, a delung „Ceauşcscu şi po circa 30 la sută din ve dezvoltării continue a marii dezvoltarea lor.
rile socialiste şi popoarele statului naţional unitar, a porul —• România, vii nitul naţional pentru fon proprietăţi socialiste. Am găsit forme noi d«
care luptă pentru indepen limbii şi culturii române. torul !“). dul de dezvoltare şi acu Punînd în evidenţă uria cointeresare, atît în cc pri
denţă şi libertate să nu mulare. şele realizări obţinute de veşte proprietatea — prin
aibă un rol tot mai în în activitatea ideologică, Stimaţi tovarăşi, Este bine cunoscut că, poporul român în construc participarea la bcneficiij
semnat. poiitico-educativă ştiinţele în mai multe rînduri şi la ţia socialistă, este necesar precum şi prin participa*»
istorice trebuie să ocupe
Socialismul a devenit o un loc mai important, Ana-Iizînd stadiul actual mai multe congrese ale să subliniem rolul istoric rea la fondul de dezvoltară
uriaşă forţă mondială, pentru că numai prin înţe al dezvoltării economico- partidului, după 1965, am al Congresului al IX-lea —, cît şi prin perfecţiona» ;
care demonstrează că legerea ştiinţifică, pe baza socialc, al construcţiei so subliniat faptul că, dacă al Partidului Comunist rea sistemului de retribu» j
numai pe această cale po adevărurilor istorice, a tre cialiste, activitatea noas nu vom asigura dezvol Român, care a pus capăt ţie, pe baza principiilor scs® J
poarele pot să-şi asigure cutului şi a luptei po tră ideologică şi teoretică, tarea forţelor de pro politicii de ploconire faţă cialiste „de la fiecare după
dezvoltarea economico-so- porului nostru, vom înţe poiitico-educativă trebuie ducţie, repartizarea lor de tot ceea ce este străin, capacitatea sa, fiecăruia
eiaiă, liberă şi indepen lege mai bine cum s-a să sublinieze cu putera judicioasă pe teritoriu şi şablonismului, conservato după munca sa“, pornind
dentă, bunăstarea şi feri format, la ce nivel de dez marile realizări dobîndito alocarea unei părţi însem rismului, concepţiei „mo de asemenea de la princto
cirea. (Uralc şi aplauze voltare a ajuns poporul în dezvoltarea generală a nate din venitul naţio delului unic" in construc piui „nici muncă fără pito.;
puternice; sc scandează nostru, ce a însemnat în ţării, creşterea puternică a nal pentru dezvoltare, a- ţia socialistă, copierii me ne, dar nici pîine fărânî
„Ceauşcscu — eroism, istoria sa trecerea pe calea producţiei industriale, a- tunci vom condamna Româ canice a ceea ce se face în muncă l“. Am pornit toto- j
România — comunism !*'). socialismului şi făurirea gricole, „ a venitului na nia la rămînere în urmă, alte ţări şi a redat parti deauna de la principiul c# -
în societatea noastră socia*»
Tocmai în actualele îm cu succes a noii orinduiri, ţional şi ridicarea conti la înapoiere, pentru o lun dului, poporului sentimen listă nimeni nu trebuie s§
prejurări internaţionale socialiste. nuă a bunăstării materiale gă perioadă de tirap. tul demnităţii, al încrede trăiască prin exploatarea,
complexe este o necesitate întregul popor şi îndeo şi spirituale a poporului. De ce a trebuit să sub rii în forţele proprii, sub muncii altuia, nimeni n®
vitală ca activitatea ideo sebi tineretul trebuie să Creşterea producţiei in liniem continuu această liniind necesitatea apli trebuie să trăiască fără ar
logică, teoretică şi politi- înţeleagă bine că, de pe dustriale faţă de 1945 de problemă? Pentru că este cării neabătute a princi munci, că veniturile tutu-»
co-educativă să pună .cu ste 2000 de ani, înaintaşii peste 135 de ori, din care de cunoscut că au existat şi piilor socialismului ştiin ror oamenilor muncii, al©*
putere în evidenţă forţa noştri, oamenii cei mai 120 ori după Congresul al la noi oameni, inclusiv în ţific, a legilor obiective, tuturor cetăţenilor trebuia
socialismului ştiinţific re luminaţi, poporul însuşi IX-lea al partidului, a pro partid, care considerau că corespunzător realităţilor să fie determinate numai
din România. (Vii aplauze).
voluţionar, să demonstreze — adevăratul făuritor al ducţiei agricole de peste trebuie să nu mergem pe în întreaga perioadă de de muncă, de activitate»
•Ştiinţific că numai şi nu istoriei — au dus lupte 10 ori, din care de 6 ori calea dezvoltării forţelor după Congresul al IX-lea pe care o depun Într-UH
mai socialismul reprezintă grele, cu mari sacrificii, după Congresul al IX-lea, de producţie, să micşorăm sector sau altul, de con*
viitorul luminos, dc bună dar au avut in vedere în iar a venitului naţional de alocaţiile pentru dezvol am pornit de la faptul că tribuţia adusă la dezvolt»-*
stare şi fericire, de liber totdeauna aţît trecutul şi peste 40 ori, din care de 33 tare şi să rămînem o ţară socialismul se realizează în rea generală a ţării.
tate şi pace al întregii o- prezentul, dar şi viitorul ori după Songresut al cum se spunea pe timpuri, mod diferit de la o ţară Se impune ca activitatea
!a alta, de la o etapă la
meniri şi să demonstreze poporului, al ţării noastre IX-lea demonstrează cu „eminamente agricolă". alta şi că revine fiecărui noastră ideologică, teoretto.
că victoria socialismului, şi au făcut totul, şi-au puterea faptelor forţa orfn- Este bine să reamintim partid comunist, forţelor că, politico-edueativă s$
indiferent ce obstacole se dat chiar viaţa, pentru a- duirii socialiste, capacita permanent acest lucru pen politice sociale din fieca contribuie la perfecţiona®
ridică, este de neînlăturaţ, sigurarea unui viitor lumi tea creatoare a poporului tru eă, dacă, în partid nu re ţară rolul de a înţelege rea întregului nostru sis=
că, mai devreme sau mai nos al naţiunii noastre. nostru, care pentru pri ar fi învins concepţia re bine principiile socialismu tem de conducere şi retrie-
tîrziu, popoarele vor păşi (Aplauze puternice, pre ma dată a devenit eu ade voluţionară de dezvoltare lui şi legile obiective şi buţie, a înţelegerii că nm*
po calea socialismului. lungite). vărat liber şi stăpîn pe a societăţii, România ax fi de a le aplica în cele mai mai şi numai pe baza prin®
(Urale şi aplauze puter rămas o ţară înapoiată, ni bune condiţii la realităţile cipiilor de echitate şi drepc
nice; sc scandează îndelung Este bine să se înţelea deplin pe destinele sale velul de trai ar fi fost fiecărei ţări. tate socială se pot asigru
n
„Ceauşcscu — P.C.R. ! , gă că cei mai înaintaţi oa şi-şi făureşte viitorul aşa scăzut. Trebuie subliniat In concordanţă cu aces ra condiţii bune, demne de
„Ceauşcscu, eroism — meni din rîndul poporu cur* doreşte el. (Urale şi că, tocmai datorită concep te principii, am . acţionat viaţă, pentru toţi cetăţenii
aplauze puternice; se scan
România, comunism !"). lui nostru, masele largi ţiei revoluţionare despre pentru perfecţionarea con patriei noastre.
populare nu s-au gîndit dează îndelung „CeaUşescU dezvoltarea forţelor dc în ultimul timp se dio=
niciodată, cluar în condiţii — P.G.U. 1", „Ceauşcscu şi producţie, despre acumu tinuă a formelor de con
Stimaţi tovarăşi, ducere şi de realizare u cută mult despre scopul
foarte grele, să părăsească poporul!“). lare şi despre socialism, producţiei în socialism şi
pămîntul unde s-au născut, După datele statistice poporul nostru a ajuns la socialismului, pornind de despre aşa-zisa „economia
Analiza stadiului actual unde au trăit strămoşii internaţionale, România se aceste înalte niveluri de la faptul că trebuie avut de piaţă". Este necesar siŞ
al socialismului în Româ lor şi unde trebuie să numără printre primele dezvoltare economico-so- permanent în vedere că, punem cu putere în ovk
nia prezentată pe larg în trăiască urmaşii urmaşilor ţări din lume cu aseme cială, de progres şi bună o dată cu dezvoltarea ştiin denţă că tot ce se rcuiizea#
documentele pentru Con noştri, -întotdeauna. (A- nea ritmuri de dezvoltare, stare I (Aplauze şi urale ţei, tehnicii, culturii, a cu ză în patria noastră, îs
gresul al XlV-lea al parti plauze şi urale. Se scan iar unele date aşează Româ puternice, prelungite; sc noaşterii generale, cu îna socialism are drept scogj
dului demonstrează că, dează „Ceauşescu şi po nia pe primul loc în ce scandează î n d e l u n g intarea pe calea socialis dezvoltarea generală a ţă
sub conducerea gloriosului porul „Ceauşcscu, Româ priveşte dezvoltarea econo- „Ceauşcscu — P.C.R.!“, mului, trebuie perfecţionate rii, progresul neîntrerupt
nostru partid . comunist, nia — stima noastră şi mico-socială după al doilea „Ceauşcscu reales, la al mereu formele de organiza al patriei, ridicarea conţi»
poporul român a obţinut mîndria !"). război mondial. La obţi XlV-lea Congres!°). Tre re şi înfătpuire a noii orbi nuă a nivelului de trai, ma»
realizări remarcabile în Oamenii de ştiinţă, ar nerea acestor măreţe rea buie să -spunem cu toată ri uiri sociale, că socialis terial şi spiritual, ai po
întreaga dezvoltare ccono- heologii nu trebuie să cau lizări, rolul determinant, tăria — pornind de la rea mul nu se realizează o dată porului — scopul .suprem?
tnico-sociaiă. Intr-o perioa te urmele înaintaşilor noş -revoluţionar l-au avut for lităţi — că viaţa a demon pentru totdeauna, că numai al politicii partidului dosa
dă istorică scurtă, ţara tri prin săpături, pe alte ţele de producţie, care au strat cu putere justeţea perfecţionarea sa continuă tru comunist, esenţa so=s
noastră a parcurs mal meleaguri, pe alte conti cunoscut o puternică dez politicii partidului nostru va asigura condiţiile nece cietăţii socialiste muitiiate»
multe etape istorice, de la nente, deoarece înaintaşii voltare şi au asigurat pro de dezvoltare puternică a sare ca el să se dezvolte in ral dezvoltate pe care €»
orînduirea burghezo-moşie noştri, cu mult, cu mult gresul multilateral ai ţării industriei, a agriculturii, • a strinsă legătură cu cele mai edificăm cu succes în Ro»
rească, în care mai exis înaintea primului stat cen noastre. forţelor de producţie, pe noi cuceriri ale ştiinţei şi mânia. (Aplauze puternic^
tau multe forme feudale, tralizat, au locuit, s-au Trebuie să punem cu baza celor mai noi cuce tehnicii, să răspundă în con prelungite).
ia făurirea societăţii so riri ale ştiinţei şi tehnicii, diţii tot mai bune cerinţe Este adevărat că răspuns
cialiste multilateral dez dezvoltat — pe şi aceste me putere în evidenţă rolul că numai şi numai po lor întregului popor — de sul la întrebarea : ce re*
să
trebuie
leaguri
voltate. Dintr-o ţară slab revoluţionar şi determinant această bază &-au putut progres, de bunăstare, dc prezintă şi ce trebuie sg
dezvoltată, agrar-industria- subliniem cu putere a- al forţelor de producţie ea obţine marile realizări în independenţă şi suverani fie socialismul s a dat dg
T
ceasta şi să respingem cu
factor hotărîtor al dezvol
lă, România a devenit în toată fermitatea tezele U- tării economico-xociale şi dezvoltarea generală a tate. mult. Dar trebuie să sufcs
In acest spirit, am reali
anii construcţiei socialiste, nor pretinşi istorici care, făuririi eu succes a so ţării. zat noul mecanism econo iiniez, pentru a fi bine iss?
şi îndeosebi după Con cietăţii socialiste. De alt Dc asemenea, acum, cînd mic, am perfecţionat con ţeles de întregul popor, d©
gresul al IX-lea al parti în activitatea lor şovinistă, în unele ţări socialiste se întregul nostru tineret, «sg
tinuu
autocondu-
principiile
dului, un stat puternic reacţionară, încearcă să fel, trebuie să subliniem, pune în discuţie însăşi e- cerii, autogestiunii şi autofi socialismul reprezintă o ©s
în acest sens, că aceasta
industrial-agrar, cu o in falsifice adevărul şi reali xistenţa proprietăţii socia rânduire cu totul şi cu t©?
dustrie modernă, dezvol tatea, dăunînd atît po reprezintă o legitate gene liste, de stat şi coopera nanţării şi — după cum ştiţi tul nouă faţă de vechil©
— continuăm să ic perfec
ral valabilă pentru dezvol
tată pe baza celor mai noi poarelor lor, cît şi priete tiste, este necesar să evi ţionăm şi să insistăm pen orînduiri şi faţă de capi»
cuceriri ale ştiinţei şi teh niei şi colaborării dintre tarea şi progresul întregii denţiem cu putere, în în tru aplicarea lor cît mai talism, în care inegalităţii©
societăţi omeneşti.
nicii, cu o agricultură popoare, prieteniei şi cola treaga noastră activitate corectă în toate domeniile şi asuprirea — şi socială şi
socialistă în plin progres. borării internaţionale. (A- Pornind de la aceasta, teoretică, poiitico-educativă, naţională — constituie, dg
plauze şi urale puternice I să analizăm eum au acţio de activitate. Am avut
Activitatea ideologică, se scandează „Ceauşcscu nat partidul, statul nostru rolul determinant al pro permanent în vedere creş fapt, adevărata realitate
teoretică, politico-edueativă şi poporul !"). socialist în asigurarea în prietăţii socialiste, de stat terea răspunderii oamenilor dintotdeauna şi de astăzi
trebuie să pună cu putere făptuirii acestor obiective şi cooperatiste, în realiza muncii — în calitate de Trebuie să subliniem că n*ff
în evidenţă toate aceste Subliniez toate acestea strategice în perioada de rea marilor progrese, în proprietari şi producători, se poate vorbi de socialissS
măreţe transformări revo pentru că, în activitatea după 23 August 1944 pînă dezvoltarea generală a de beneficiari — în condu fără lichidarea exploatării
poli-
luţionare şi realizări obţi ideologică, teoretică, formare în prezent. României şi să subliniem cerea tuturor sectoarelor asupririi, inegalităţilor, ».
tico-educativă,
de
nute de poporul român pe cu toată tăria că făurirea de activitate, necesitatea^ claselor exploatatoare, fără
calea socialismului, să tra a omului nou, istoria, is Este necesar să subli cu succes a socialismului ea fiecare unitate econo- asigurarea Unei adevărat^ 1
gă învăţămintele şi conclu toricii trebuie să aibă niem cu putere rolul im in patria noastră — dar, mico-socială să-şi desfăşoa dreptăţi sociale şi naţionssş'
ziile din întreaga activitate permanent un rol de im portant ai fondului de în general, în lume — nu re activitatea pe principii le, care să asigure deplina
practică de pînă acum. portanţă deosebită şi să dezvoltare şi acumulare, se poate realiza decît pe le autoconducerii, autoges egalitate în drepturi pes**
subliniind cu putere învă dea răspunsuri ferme care alocarea unei părţi impor baza dezvoltării tot mai tiunii, să asigure maximum tru toţi cetăţenii patri^.
ţămintele pentru viitor, să servească cauza socia tante din venitul, naţional puternice a proprietăţii în de beneficii şi rentabilita condiţii de afirmare a pes#
înannînd partidul, întregul lismului, cauza prieteniei — de peste 30 la sută — tregului popor, de stat şi te în activitatea economi- tonalităţii umane, în strfagjl
popor cu o concepţie re şi colaborării între na în întreaga perioadă de cooperatiste, piuând La ba eo-socială. să legătură cu intereseM
voluţionară, de mare ţiuni şi să respingă orice după Congresul al IX-lea ză cele mai noi cuceriri Nu se poate vorbi de generale ale întregii na®
-
perspectivă, care să lumi activitate c o n tra re voi u ţi o- al partidului, care a dus ale ştiinţei şi tehnicii, îs» socialism fără ® economic ţiuni, de bunăstare, de i^K
neze calea spre cele mai nară. revizionistă, naţio la creşterea puternică a toate domeniile. (Aplauze eficientă, de mare randa dependenţă şi progres !
înalte piscuri — spre co nalistă de orice fol ! mijloacelor de producţie, a puternice, prelungite). Tot ment, fără o societate care ---- ---------------------------)
munism ! (Aplauze pu (Aplauze puternice şi urale; fondurilor fixe, a avuţiei odată, este necesar să s>â «sigure creşterea mij (Contfoucr# ţar pag. « 3-«$