Page 104 - Drumul_socialismului_1989_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nft. 9 934 » Vi NEW, 27 OCTOMBRIE 1989 Pag. 3

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

| fUrmare din pag. a 2-a] Este necesar să comba­ aceasta prin întărirea pro­ rilor, la înfătpuirea lor, în capitalist al claselor ex­ să-şi desfăşoare larg acti­
tem cu toată fermitatea te­ prietăţii muncitorilor şi ţă­ spiritul principiului auto- ploatatoare, de statul socia­ vitatea în strînsă legătură
pliauzc şi urale puternice-3 zele aşa-zisei „economii de ranilor asupra mijloacelor conducerii. list al muncitorilor şi ţăra­ şi cu consultarea perma­
se scandează „Ceauşcscu piaţă", care înseamnă a de producţie, şi nu prin Lichidarea unor fenome­ nilor — şi fiecare din aces­ nentă a cetăţeniloi din
gs poporul — România, vii­ lăsa la voia întîmplării dez­ lichidarea şi trecerea aces­ ne de birocratism, de tea are menirea să acţione­ fiecare localitate.
torul !“). voltarea economiei naţiona­ tora în mîinile diferiţilor centralism excesiv nu tre­ ze pentru a asigura intere­ întreaga activitate a or­
Trebuie să subliniem per­ le şi asigurarea bunei a- capitalişti,, mal mari sau buie să fie în nici un fel sele claselor pe care le ganelor de stat — centra­
manent că răsturnarea re­ provizionări a poporului cu mai miei. Aceasta este va­ confundată cu renunţarea reprezintă. le şi locale — trebuie să se
gimului burghezo-moşieresc, tot ce este necesar pentru labil şi pentru multe alte la conducerea economiei Fără a nega rolul şi im­ desfăşoare permanent in
as vechii orînduiri în gene­ o viaţă demnă, înseamnă probleme ale dezvoltării so­ pe baza planului unic de portanţa democraţiei în strînsă unitate şi sub con­
ral şi instaurarea puterii a da frîu liber speculanţi­ cialiste I dezvoltare, nu trebuie să societatea burgheză, nu se trolul nemijlocit al po­
muncitorilor şi ţăranilor, lor, a deschide calea în­ Considerăm că, avînd în ve­ ducă la deschiderea dru­ poate in nici un fel pune porului 1
trecerea la construcţia so­ răutăţirii nivelului de trai dere problemele foarte im­ mului pentru aşa-zisa „pia­ semnul egalităţii între de­ în acelaşi timp, am rea­
cialismului înseamnă nu­ al poporului. portante ale dezvoltării so­ ţă liberă", pentru „socialis­ mocraţia burgheză şi demo­ lizat un larg sistem de
mai începutul edificării so­ Trebuie să subliniem cu cialiste, necesitatea unor mul de piaţă", care în­ craţia munci torească-revo- organisme ale democra­
cialismului, nu şi realizarea putere că, în întreaga dez­ concluzii generale care seamnă, de fapt, liberta­ luţionară. Nu se poate vor­ ţiei muncitoreşti-revoluţio-
socialismului însuşi, că fău­ voltare economico-socială, reies din drumul parcurs tea pentru dezvoltarea di­ bi de egalitate între bogaţi nare — consiliile oamenilor
rirea societăţii socialiste trebuie să pornim de Ia in­ pînă acum, se impune orga­ feritelor forme capitaliste. şi săraci, între asupritori muncii, adunările genera­
este strîns legată de nive­ teresele dezvoltării conti­ nizarea unei consfătuiri în general este necesar şi asupriţi I le, ca organe ale proprie­
lul de dezvoltare a forţe­ nue a patriei şi ridicării largi a tuturor ţărilor ca­ ca întreaga activitate teo­ Pornind de la înţelegerea tarilor şi producătorilor ca­
lor de producţie din dife­ nivelului de trai al po­ re construiesc socialismul retică, ştiinţifică, îndeosebi ştiinţifică, dialectică a sta­ re poartă răspunderea con­
rite ţări. Fără nici o în­ porului, să asigurăm dez­ sau se pronunţă pentru în domeniul ştiinţelor eco­ tului şi a rolului său în ducerii întregii activităţi
doială, în ţările slab dez­ voltarea echilibrată —* pe calea spre socialism, pen­ nomice şi sociale, să tra­ societate, trebuie să avem economico-sociale —, orga­
voltate, cum a fost şi Ro­ baza Planului unic ai dez­ tru a dezbate şi trage con­ gă concluziile din experien­ permanent în vedere că în­ nele judeţene şi naţionale
mânia, realizarea socialis­ voltării economico-sociale cluziile din experienţa a- ţa practică a ţării noas­ făptuirea revoluţiei socia­ ale democraţiei munci to-
mului în întreaga sa forţă — a întregii economii şl a cumulată şi a stabili cum să tre, a altor ţări socialiste, le presupune şi realizarea reşti-revoluţionare, în ca­
necesită o lungă perioadă întregii ţări, inclusiv am­ se acţioneze în vederea per­ din experienţa mondială şi statului muncitoresc-ţără­ re reprezentanţii muncito­
de timp, necesită eforturi plasarea judicioasă a for­ fecţionării construcţiei so­ să elaboreze, într-o formă nesc* în care puterea să a- rilor au o pondere de pes­
şi abnegaţie din partea for­ ţelor de producţie pe în­ cialiste, realizării noii o- cît mai clară, orientările parţină celor ce muncesc şi te 30 la sută.
ţelor revoluţionare, a în­ treg teritoriul patriei. Nu­ rînduiri fără asupritori, fă­ de perspectivă privind dez­ care să apere interesele ma­ In dezvoltarea sistemului
tregii naţiuni. Şi vă reamin­ mai aşa vom asigura dez­ ră exploatatori, în care oa­ voltarea şi conducerea eco­ selor muncitoare, să nu ad­ democraţiei muncitoreşti-re-
tiţi că nu a fost congres voltarea corespunzătoare a menii muncii, popoarele să nomiei naţionale pe baza mită exploatarea şi asupri­ voluţionare am pornit şi
sau moment mai important tuturor zonelor, a întregii fie cu adevărat libere şi planului naţional unic — rea, inegalităţile sociale şi pornim de la teza ştiinţi­
unde să nu subliniez în­ ţări, vom realiza ridicarea stăpîne pe bogăţiile naţio­ garanţia înfăptuirii Pro­ naţionale. fică a făuririi socialismului
ţelegerea acestei necesităţi. nivelului general de pro­ nale, să-şi hotărască calea gramului partidului, a rea­ în aceste condiţii, statul cu poporul şi pentru po­
Am parcurs un drum lung, gres şi civilizaţie, adevă­ dezvoltării pe care o con­ lizării cu succes a comunis­ devine un instrument al por, de la faptul că reali­
ne-am urcat pe trepte înal­ rata egalitate în drepturi sideră cea mai bună. mului în România ! (Aplau­ făuririi socialismului, a! zarea socialismului este o-
te ale socialismului, dar pentru toţi cetăţenii I Fără nici o îndoială, fie­ ze şi urale puternice; bunăstării poporului, al a- pera întregului popor, care,
mai avem încă un drum Realităţile din unele ţări care partid şi fiecare popor se scandează îndelung părării independenţei şi su­ devenit stăpîn pe destinele
important de străbătut — socialiste, care trec spre va trebui să-şi hotărască „Ceauşescu — I’.C.R. !'\ veranităţii naţionale. sale, îşi făureşte în. mod
şi pentru aceasta trebuie u- „economia de piaţă" —, în mod independent calea „Ceauşescu, eroism — Ro­ In ce priveşte noţiunea liber propriul său viitor.
nitate, eforturi, munca u- creşterea inflaţiei şl spe­ dezvoltării, să aleagă cele mânia, comunism !”). de dictatură a proletariatu­ Şi nici o democraţie din lu­
mită a întregii naţiuni. Vom culei, reducerea nivelului mai bune forme pe care Ie lui, trebuie spus că ea a me nu poate fi mai înaltă
realiza socialismul şi vom de trai al oamenilor mun­ consideră corespunzătoare Stimaţi tovarăşi, fost greşit înţeleasă, dena­ decît democraţia în care
asigura poporului nosti-u o cii — demonstrează cu pu­ condiţiilor dintr-o ţară sau turată. instaurarea puterii poporul însuşi Îşi hotărăşte
viaţă demnă, liberă, care tere unde duce o asemenea alta. Dar aceasta nu vine După cum este bine cu­ muncitore.şti-ţărăneşti — în destinele salo I Aceasta
să poată să rivalizeze cu orientare, pericolul pe ca­ în contradicţie cu dezbate­ noscut, Plenara Comitetului alianţă cu intelectualitatea, constituie adevărata forţă
oricare alte naţiuni 1 A- re îl reprezintă aceasta pen­ rea largă a problemelor Central al Partidului pe cu toate categoriile munci­ socialistă şi comunistă a
ceasta trebuie să fie hotă- tru însăşi dezvoltarea so­ actuale şi de perspectivă ale problemele ideologice, din toare — reprezintă cea mai democraţiei! (Aplauze şl
rîrea partidului, a poporu­ cietăţii socialiste. făuririi societăţii socialiste, 1982, a dat răspunsuri şi înaltă, suprema formă de urale puternice, prelungite i
lui nostru I Aceasta în­ în multe ţări socialiste cu afirmarea puternică a orientări la o serie cic pro­ democraţie, nu dc dictatu­ se scandează îndelung
seamnă lupta pentru socia­ are loc o dezbatere largă necesităţii de a se găsi cele bleme teoretice şi practice ră, deoarece puterea poli­ „Ceauşescu şi poporul!“).
lism şi comunism I (Aplau- şi se adoptă masuri în mai bune căi şi forme de cu privire la construcţia tică este în mîinile po­ în întreaga activitate
*e . şi uralc puternice, în­ problemele construcţiei so­ realizare în viaţă a prin­ socialismului, la democra­ porului, care îşi făureşte în ideologică, politico-educati-
delungate ; se scandează cialiste. Se vorbeşte despre cipiilor socialismului ştiin­ ţia muncitorească, la stat, mod conştient propriul său vă, trebuie să subliniem
îndelung „Ceauşcscu — c- perfecţionare, înnoire, re­ ţific, a unei societăţi fără la rolul partidului. viitor liber, în socialism şi continuu superioritatea in­
roism. România — comu­ structurare şi alte forme. asupritori, în care oamenii în concordanţă cu hotu- comunism. Pornind dc la contestabilă a democra­
nism !“). Fără îndoială că preocupă­ să fie cu adevărat liberi şi rîrilc congreselor partidu­ aceasta, încă la plenara pe ţiei muncitoreşti-rev.oluţio-
.•subliniez toate acestea rile în direcţia găsirii ce­ egali în drepturi, stăpîni lui, după Congresul al problemele ideologice, parti­ nare socialiste faţă de ori­
pentru că, este cunoscut, în lor mai bune căi de con­ pe destinele lor I (Aplauze IX-lea şi Plenara Comite­ dul nostru a hotărît să sc ce democraţie burgheză,
Unele ţări se spune că so­ strucţie socialistă reprezintă şi uralc puternice, prelun­ tului Central al partidului considere greşită noţiunea pornind de la faptul că nu
cialismul n-a dat rezultate o necesitate şi vor duce, în gite ; se scandează înde­ pe probleme ideologice, au şi teza dictaturii proletaria­ se poate vorbi de o adevă­
prea bune şi că trebuie să general, la dezvoltarea şi lung „Ceauşescu şi po­ fost adoptate o serie de tului .şi să se renunţe cu rată democraţie în condi­
se caute altă cale a dezvol­ mai puternică a socialismu­ porul !“). măsuri privind perfecţiona­ desăvîrşire la ea. Î11 acelaşi ţiile asupririi şi exploată­
tării. De fapt, aceasta în­ lui. De asemenea, sîntem gata rea şi funcţionarea orga­ timp, am formulat teza rii omului, că numai so­
seamnă o capitulare în faţa Dar, în acelaşi timp, în să participăm la o largă nelor de stat, a organisme­ statului democraţiei mun- cialismul, care lichidează
greutăţilor, o neînţelegere, unele ţări se adoptă mă­ dezbatere privind proble­ lor democraţiei muncite- citoreşti-revoluţionarc, care proprietatea capitalistă a-
cel puţin, a ceea ce în­ suri care slăbesc poziţiile mele actuale ale socialis­ reşti-revoluţionare şi crea­ corespunde pe deplin carac­ supra mijloacelor de pro­
seamnă socialism şi în ce socialismului şi deschid ca­ mului şi capitalismului, sub rea condiţiilor necesare par­ terului orînduirii noastre ducţie, exploatarea şi asu­
condiţii se realizează el. lea restaurării, sub diferite o formă acceptabilă pentru ticipării largi a clasei mun­ socialiste, construirii socia­ prirea, poate asigura ade­
Iată de ce apreciez că nici forme, a capitalismului. ambele părţi, pentru a fa­ citoare, a ţăcăpimii, inte­ lismului cu poporul şi pen­ vărata democraţie, liberta
activitatea noastră ideolo­ Unii declară deschis că ce o comparaţie între felul lectualităţii, a 'Tuturor oa­ tru popor. tea şi participarea deplină
gică, politică nu a acordat doresc să ia drept model in care cele două orînduiri menilor muncii, a întregului Iată de ce este necesar să a poporului la conducerea
atenţia necesară ‘acestei diferite ţări capitaliste. rezolvă problemele econo­ popor la conducerea tuturor avem permanent în vedere tuturor sectoarelor de acti­
probleme, considerînd că Este greu însă de înţeles mico-sociale, se preocupă sectoarelor de activitate, la perfecţionarea activităţii vitate.
a-a înţeles o dată ce în­ că se poate dezvolta şi per­ de asigurarea celor mai bu­ elaborarea politicii interne statului, a organelor sale Trebuie să punem cu pu­
seamnă socialism, că — fecţiona socialismul, luînd ne condiţii de muncă şi de şi externe a patriei noastre. de conducere de către popo­ tere în evidenţă, in activi­
dacă spunem socialism — ca model orînduirea capi­ viaţă, de felul în care sînt Se poate spune că Pro­ rul însuşi a întregii opere tatea ideologică, teoretică,
toată lumea înţelege lucru­ talistă împărţită în clase soluţionate aceste proble­ gramul ideologic al parti­ a construcţiei socialiste. polilico-educativă, superio­
rile. Nu este aşa, tovarăşi i de asupritori şi asupriţi. me, în vederea ridicării dului îşi păstrează pe de­ în acelaşi timp, trebuie ritatea sistemului democra­
.Trebuie să discutăm şi să De altfel, nu întîmpiă- bunăstării generale a po­ plin actualitatea, dar, fără să se aibă în vedere per­ ţiei muncitoreşti-revoluţio-
lămurim continuu nu nu­ tor unele ţări capitaliste poarelor. îndoială, el va trebui îm­ manent — aşa cum s-a sub­ nare din patria noastră —
mai teoretic, dai şi cum declară că sînt gata să a- Menţionăm aceasta deoa­ bunătăţit cu unele proble­ liniat totdeauna în docu­ unic în felul său —, nece­
-
.trebuie realizat socialismul, corde ajutor sub diferite rece considerăm că este me şi concluzii reieşite din mentele partidului nostru sitatea perfecţionării con­
ia ce condiţii şi cum să forme, inclusiv financiar, necesar ca în activitatea activitatea ulterioară, pre­ după Congresul al IX-lea tinue a întregului cadra
acţioneze fiecare, în do­ în vederea înfăptuirii mă­ ideologică, teoretică, poli- cum şi din perspectivele — că la baza funcţionării democratic, creşterea rolu­
surilor care au drept scop
meniul său de activitate, tico-educativă să asigurăm dezvoltării viitoare. statului şi organelor sale lui maselor populare în în­
pentru a înfăptui societa­ dezvoltarea diferitelor po­ o temeinică studiere a rea­ Acum, în unele ţări so­ trebuie să se afle Constitu­ treaga viaţă economico-so
tea socialistă, în formele ziţii capitaliste şi, în ace­ lităţilor socialismului, dar cialiste — şi, în general, pe ţia ţării, legile care guver­ cială, îmbinarea armonioa­
cele mai bune, superioa­ laşi timp, prin mijloacele şi a realităţilor capitaliste şi, plan mondial — au loc dis­ nează relaţiile economice şi să a activităţii organelor
re, axând însă în vedere că de informare în masă prea­ pe această bază, să acţionăm cuţii şi se formulează di­ sociale în toate domenii­ de stat cu organele demo­
întotdeauna vor mai fi lu­ măresc măsurile de lichi­ pentru a demonstra po­ ferite teze care duc la ne­ le, că întreaga activitate a craţiei muncitoreşti, socia­
cruri de peifecţionat şl dare a orînduirii socialiste. porului nostru, popoarelor garea rolului statului, al statului trebuie să se des­ liste, realizînd un sistem
Îmbunătăţit, că nimic nu Se pare că ar fi bine să de pretutindeni superiori­ partidului, a înseşi demo­ făşoare numai pe baza le­ unitar care să garanteze
Va fi niciodată perfect. Cînd reamintim întrebarea pe tatea societăţii socialiste, craţiei muncitoreşti-revolu- gilor elaborate dc Marca înfăptuirea neabătută a
vom ajunge la perfecţiune care şi-a pus-o socialistul a puterii oamenilor mun­ ţionare şi la orientarea spre Adunare Naţională, cu con­ programelor de făurire a
au vom mai avea ce face Bebel în secolul trecut, în cii care au lichidat asupri­ democraţia de tip burghez. sultarea largă a întregii socialismului, de ridicare
§i vom putea să ne odih­ timpul lui Bismark: „Cu rea şi inegalităţile şi îşi Este bine cunoscut că naţiuni. Aceasta constituie, a nivelului de trai mate­
nim, dar mai este mult pînă ce ai greşit, sărmane Be­ realizează în mod liber şi discuţiile despre stat şi de altfel, una din cerinţele rial şi spiritual al poporu­
atunci — şi probabil gene­ bel, că te laudă reacţiu- independent orînduirea fă­ democraţie nu sînt noi. de importanţă deosebită, lui, de întărire neconteni­
raţia noastră şi următoa­ nea ?“. ră clase, fără asupritori. Discutînd despre stat, tre­ fundamentală ale democra­ tă a forţei, a independen­
rele cîîeva generaţii vor Unii ar trebui să-şi pu­ Activitatea noastră ideo­ buie să avem în vedere că ţiei munci toreşti-revoluţio- ţei şi suveranităţii Româ­
trebui încă să muncească nă întrebarea nu numai cu logică, teoretică, politico- statul a apărut în anumite nare, ale puterii întregii niei 1 (Aplauze puternice,
serios pentru a înţelege şi ce au greşit, dar ce fel de educativă trebuie să pună condiţii istorice şi activi- naţiuni ! (Aplauze puterni­ prelungite).
a dezvolta socialismul co­ socialism vor să realizeze, cu putere în evidenţă, pe tea lui se poate schimba ce).
respunzător cerinţelor po­ pe care îl preamăresc şi baza faptelor, a legilor o- şi perfecţiona în raport de Totodată, este necesar să Stimaţi tovarăşi,
porului nostru, dar şi prin­ vor să-l finanţeze cercurile biective ale dezvoltării so­ dezvoltarea societăţii ome­ se dezvolte puternic activi­ Toate marile realizări ob­
cipiilor socialiste, pentru a imperialiste ? cietăţii omeneşti, necesita­ neşti, că statul nu poate fi tatea consiliilor populare ţinute în dezvoltarea socia­
asigura dezvoltarea gene­ Nu se poate în nici un tea întăririi rolului planu­ privit decît în contextul judeţene, orăşeneşti şi co­ listă a patriei noastre de­
rală a patriei noastre. Aşa fel vorbi de dezvoltarea lui naţional unic de dezvol­ existenţei claselor antago­ munale, ca organe ale au- monstrează cu putere jus­
| se vom aduce contribuţia socialistă cînd sc lichidea­ tare echilibrată a econo­ niste, pornind de la înţe- toconducerii administrativ- teţea politicii partidului, a
§i 1» afirmarea în lume s ză proprietatea poporului miei, care presupune, în gerea justă în mîinile că­ tcritoriale, care poartă în­ rolului său conducător în
| Ideilor socialismului, a căi- asupra mijloacelor ele pro­ acelaşi timp, o participare ror clase se află puterea treaga răspundere pentru toate domeniile do activi­
itor de realizare a lui! (A- ducţie. Se poate pune pro­ largă a tuturor unităţilor politică, deci şi statul. buna organizare şi desfă­ tate.
' S»8awsb puternice, îndelun- blema perfecţionării siste­ economico-sociale şi terito­ Nu se poate vorbi de un şurare a activităţii din toa­
«sfoi mului de proprietate, dar riale la elaborarea planu­ stat abstract, ci de statul te domeniile. Ele trebuie (Coniinuare în pag. a 4-a]