Page 105 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 105
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 934 • VINERI, 27 OCTOMBRIE 1989
Pag- 4
(Urmare din pag. a 3-a) noaşterea deschisă a stări bertate, dezarmare şi pace. punde noilor realităţi sau, tinţe — ştiinţifice, profe popor, a cunoştinţelor ştiin
ţifice, despre lume şi via-
lor negative de lucruri şi (Aplauze puternice, pre în cel mai bun caz, ar sionale şi tehnice, cultura ‘ţă, despre originea vieţii
Discuţiile care au loc în stabilirea măsurilor pentru lungite). trebui readaptat pentru le — din toate domeniile pe pămînt, a perspectivelor
uni ţări socialiste cu pri înlăturarea acestora — ca în acelaşi timp, trebuie a fi pe placul capitaliş de activitate. Să acţionăm existenţei şi dezvoltării
vau ia diminuarea sau o cerinţă obligatorie a să punem cu putere în tilor. pentru înfăptuirea obiecti
chiar renunţarea la rolul mersului înainte. evidenţă rolul crescînd al Este necesar să se res velor stabilite în Progra- vieţii pe planeta noastră. activitate
In
întreaga
conducător al partidului nu Avem nevoie nu de o organizaţiilor de masă şi pingă toate aceste teze mul-Directivă şi în Tezele
pot decît să aducă mari recunoaştere formală a lip obşteşti, al sindicatelor, al antisocialiste şi să se dea pentru Congresul al XIV- ideologică un rol important
daune unităţii clasei mun surilor, ei de dezvăluirea organizaţiilor de tineret, răspuns ferm tuturor celor lea al partidului privind revine învăţămîntului d©
citoare, a întregului po cauzelor reale care le ge de femei, al celorlalte or care acţionează pentru li realizarea, în deceniul ur partid pentru formarea ca
por, înseşi construcţiei so nerează şi de stabilirea ganizaţii obşteşti, care a- chidarea socialismului. Tre mător, a unui înalt nivel drelor de partid pe* baza
cietăţii socialiste. Nu se măsurilor pentru înlătura sigură participarea organi buie să se evidenţieze în de pregătire a tineretului, celor mai înaintate concep
poate vorbi în nici un fel rea lor, pentru perfecţio zată a tuturor categoriilor mod convingător că socia a întregului popor, trans ţii revoluţionare de condu
de renunţarea la rolul con narea activităţii în toate de oameni ai muncii la lismul şi-a demonstrat pe formarea clasei nimicitoa cere a tuturor sectoarelor
ducător al partidului în domeniile. Critica şi auto conducerea democratică a deplin superioritatea şi re şi ţărănimii in clase economico-sociale, pentru
organizarea şi unirea efor critica constituie a latură diferitelor sectoare de reprezintă singura alterna cu un înat nivel intelectual, a imprima activiştilor d®
turilor întregului popor în fundamentală a vieţii de activitate. tivă viabilă pentru înlătu de cultură, ridicarea nive partid un înalt spirit de
opera de dezvoltare econo- partid, a creşterii rolului In mod deosebit, trebuie rarea orînduirii exploata lului de cunoştinţe al în exigenţă revoluţionară,
mico-socială şi în construc ' conducător al partidului, să subliniem importanţa toare, pentru realizarea tregului popor, pentru a combativitate şi răspunde
ţia socialismului. a înnoirii continue şi per Organizaţiei Democraţiei unei lumi a dreptăţii şi deveni o puternică forţă, re faţă de partid, faţă de
Tezele despre partidul- fecţionării societăţii noas şi Unităţii Socialiste, care echităţii sociale. cu o temeinică pregătire în popor, faţă de cauza so
stat sau statul-partid au tre socialiste. cuprinde peste patru mi O atenţie deosebită tre toate domeniile de activita cialismului şi comunismu
drept scop să dezorienteze Este, de asemenea, ne lioane de oameni ai mun buie acordată cunoaşterii şi te, cu înţelegei-ea deplină lui.
şi să creeze confuzii în rîn- cesar — repet — să asi cii ce nu sînt membri ai înţelegerii legilor obiecti a schimbărilor care au loc învăţămîntul de partid
dul partidului şi maselor gurăm dezvoltarea con partidului comunist şi care ve generale, aplicării lor în lume, a perspectivelor trebuie să asigure forma-.
populare. dezvoltării omenirii — a- rea de adevăraţi revoluţio
tinuă a democraţiei inter participă, în acest cadru, la realităţile din diferite
în Programul ideologic al ne de partid, dezbaterea la dezbaterea şi adoptarea orînduiri sociale, din fie ceasta constituind o ce nari de profesie, militanţi
partidului am arătat cu temeinică în organizaţiile -tuturor hotărîrilor, în care ţară şi etapă de dez rinţă fundamentală a îna activi pentru victoria so
toată claritatea că partidul şi organele de partid a strînsă unitate cu comu voltare. în acest cadru tre intării ferme a patriei cialismului şi comunismu
nu-şi propune şi nu trebuie problemelor economico-so niştii, cu toate organele şi buie să se sublinieze uni noastre şi ridicării ei pe lui în patria noastră. Tre
să-şi propună în nici un fel ciale, ale construcţiei so organizaţiile obşteşti. Tre tatea dialectică dintre ge noi culmi de progres şi buie să avem în vedere
să înlocuiască organele de cialiste, întărirea perma buie să punem, de aseme neral ?1 particular. civilizaţie. că întotdeauna — şi I©
stat, care au datoria să a- nentă a legăturii cu ma nea, cu putere în evidenţă Este, totodată, necesar Este necesar să avem prezent şi în viitor —■
sigure buna organizare şi sele de oameni ai muncii. importanţa şi rolul Fron să se pună în evidenţă permanent în vedere că partidul, poporul nostru
desfăşurare a întregii vieţi Trebuie să asigurăm ca tului Democraţiei şi Uni noile legi obiective ale so făurirea cu succes a socia vor avea nevoie de ade
economico-sociale în con toate hotărîrile de partid, tăţii Socialiste, care uneşte cialismului, care trebuie lismului şi comunismu văraţi revoluţionari — ţă
formitate cu legile ţării. Dar toate legile statului nostru toate forţele şi categoriile bine înţelese şi dezvoltate. lui nu se poate asi- numai în aceste condiţii
organele şi organizaţiile de socialist să fie larg dez sociale şi asigură ca în O atenţie deosebită se gui-a decît pe baza celor vom asigura mersul ferm
partid, comuniştii care lu bătute în partid, în adu tregul popor, in deplină impune a fi acordată înţe mai noi cuceriri ale ştiinţei înainte! (Aplauze puter»
crează în diferite sectoare nările generale, cu toţi unitate, să participe la e- legerii juste a contradicţii şi tehnicii. De aceea, va nice, prelungite J sc sca®»
ale activităţii economico- oamenii muncii, în cadrul laborarea programelor de lor în socialism, a nece trebui să punem în centrul dează îndelung „CeauşescO
sociale şi de stat poartă organismelor democraţiei dezvoltare economico-socia- sităţii continue de solu întregii activităţi dezvolta — P.C.R.!“, „Ccauşescu şă
întreaga răspundere pen munci toreşti-revoluţionare, lă şi să acţioneze pentru ţionare la timp a acestora, rea şi perfecţionarea cer poporul!“).
tru activitatea acestor or cu întregul popor — aceas realizarea lor. pentru a nu se acumula şi cetării ştiinţifice în toate în activitatea politico-;
ganisme, pentru aplicarea ta constituind o cerinţă a însăşi ampla dezbatere a deveni antagoniste. domeniile. Organizarea educativă un rol important
fermă a legilor ţării în adevăratei democraţii mun a documentelor Congresu Activitatea ideologică ştiinţifică şi modernizarea revine învăţămîntului d©
toate domeniile. Partidul nu citoreşti — revoluţionare, lui al XlV-iea în partid, trebuie să pună cu putere producţiei, a întregii activi partid şi politic de masâ'
înlocuieşte organele de stat cu întregul popor, consti în evidenţă dezvoltarea tăţi pe baza celor naai la care participă peste 12
şi nu le poate înlocui, dar, a participării întregului tui© expresia largului de dialectică a societăţii so noi cuceriri ale ştiinţei şi milioane de oameni aâ
, !
în acelaşi timp, nu se poa popor la conducerea tutu tehnicii reprezintă o nece muncii. Este necesar sâ -
te sustrage şi trebuie să ror sectoarelor de activi mocratism al societăţii cialiste, lupta permanentă sitate obiectivă, o cerinţă facem astfel îneît învăţă
poarte deplina răspundere tate, a construcţiei socia noastre socialiste şi, tot dintre vechi şi nou, nece legică a perfecţionării con mîntul politic dc mas^-
pentru felul în care orga lismului pentru popor şi odată, a deplinei unităţi a sitatea înlăturării la timp tinue a societăţii noastrs universităţile serale şi aii®
nele de stat şi ale demo împreună cu poporul. întregului popor, a faptu a vechiului care nu as ai socialiste. forme de invăţămînt sgf
craţiei munci toreşti-revolu- In acest cadru, aş dori lui că hotărîrile ce vor fi corespunde noilor realităţi asigure înarmarea tu turaţii
ţionare îşi îndeplinesc mi să subliniez necesitatea adoptate de Congres pri şi a promovării eu în în activitatea educativă oamenilor muncii cu cei®
siunea lor în societatea întăririi continue a rolului vind dezvoltarea viitoare drăzneală a noului în toate de formare a conştiinţei
noastră socialistă. clasei muncitoare, ca fac a patriei noastre repre domeniile de activitate — revoluţionare a tineretului, mai noi cunoştinţe diaj
Realizarea unităţii cla tor determinant al făuririi zintă voinţa unanimă a în aceasta constituind o ce un rol determinant revine toate domeniile şi, în pri
sei muncitoare, şi deci şi a socialismului şi comunis tregii naţiuni, de a merge rinţă vitală pentru dez învăţămîntului, şcolii do mul rînd, din domeniul
unui partid unic revolu mului. Activitatea ideolo ferm pe calea societăţii voltarea şi înnoirea conti toate gradele. Începînd de ştiinţelor sociale, m o ««*'
ţionar, este rezultatul legic gică, politico-educativă tre socialiste multilateral dez nuă a societăţii socialiste. la grădiniţă şi pînă la noaşter© temeinică a legfa‘' .
;
al dezvoltării luptei pen buie să demonstreze în mod voltate, spre visul de aur In general, este necesar terminarea liceului de 12 tăţilor obiective şi a căia'ţ
tru socialism, o necesitate ştiinţific, teoretic injuste- al întregii, omeniri — spre ca ştiinţele sociale, activi ani, copiii, întregul tineret lor dezvoltării socialiste 4i'J
obiectivă a dezvoltării so ţea diferitelor teze cu pri comunism ! (Aplauze pu tatea ideologică, teoretică urmează 14—15 ani cursu omenirii, să contribuie &S
ciale. vire ia diminuarea rolului ternice, prelungite; se scan să aibă în vedere că so rile de invăţămînt, apoi mod activ la formare®
Nu întîmplător cercurile dează îndelung „Ccauşescu, cialismul ştiinţific trebuie învăţămîntul profesional, conştiinţei revoluţionare gţ
reacţionare imperialiste ac clasei muncitoare şi peri eroism — România, comu permanent dezvoltat şi îm învăţămîntul superior şi tuturor oamenilor muncii*
ţionează împotriva unită colul acestora pentru con nism !"). bogăţit pe baza practicii diferite forme de recalifi a întregului nostru popor. ;
ţii clasei muncitoare, a strucţia socialismului, in Stimaţi tovarăşi, şi experienţei sociale, a care şi pregătire. Este, de asemenea, ne
mişcării muncitoreşti şi, în clusiv problema reducerii noilor cuceriri ale ştiinţei Pornind de la această cesar să ridicăm mai pa-
deosebi, împotriva partide ponderii muncitorilor în Pornind de Ia consta şi cunoaşterii umane, în realitate, este necesar să ternic nivelul activităţii d®
lor comuniste, în numele uncie partide comuniste şi tarea unei anumite rumî- general. acţionăm pentru perfecţio creaţie literară, artisticii,
aşa-zisci libertăţi de orga muncitoreşit, în conducerea neri în urmă a activităţii Perfecţionarea şi înnoi narea activităţii învăţă Avem nevoie de o Etera-s?
nizare şi al pluralismului diferitelor sectoare de ac ideologice, politico-educa- rea socialismului nu trebuie mîntului de toate gradele, tură mai combativă, pâfc»?
politic. tivitate. Aceasta reprezintă, tive, este necesar să inten însă, în nici un fel, să pentru creşterea rolului trunsă de un înalt spirit
Făurirea cu succes a fără nici o îndoială, o sificăm munca de ridicare deschidă calea pentru for său educativ, de formare revoluţionar patriotic, im-
socialismului impune în subapreciere puternică a a nivelului ideologic, a me capitaliste, antisocialis a tineretului în spiritul spirată din realităţile pa>'
tărirea continuă a unităţii rolului clasei muncitoare conştiinţei revoluţionare a te, ci să ducă la accen concepţiilor revoluţionare triei noastre. Fără nici eţ?
mişcării revoluţionare, rea in societatea socialistă, în partidului, a tuturor oame tuarea laturilor esenţiale despre lunae şi viaţă, ale îndoială că avem multsfis
lizarea unui partid unic, cu societatea omenească de nilor muncii, să aşezăm ale socialismului revolu patriotismului şi dragostei realizări în aceste domenii?
o ideologie revoluţionară, astăzi in generai. De altfel, ferm la baza întregii acti ţionar, la reafirmarea şi de muncă, al luptei neîm dar acum nu mi-ana prcslj
care să îndeplinească ro se poate afirma că scade vităţi concepţia revoluţio mai puternică a princi păcate pentru progres, pen pus să mă refer la ace®»*;
lul de centru vital al în rea ponderii muncitorilor nară despre lume şi viaţă, piilor de muncă şi viaţă tru construcţia socialismu tea, ci Ia ceea e® trebuia?
tregii naţiuni. Numai un intr-un partid sau altul şi principiile socialismului socialiste, a eticii şi echi lui, pentru a fi gata în să faceim, mai cu seamă*;"
asemenea partid va putea creşterea ponderii catego ştiinţific, să dezvoltăm pu tăţii sociale. totdeauna să apere patria, în viitor. Avem nevoie
îndeplini rolul istoric dc riilor mijlocii au creat şi ternic spiritul revoluţio Ştiinţele sociale trebuie socialismul, independenţa o proză şi de poezii coiklişJ
a conduce naţiunea spre condiţii -sociale pentru slă nar, de răspundere faţă să se angajeze cu toată ţării 1 (Aplauze puterni bative, cu spirit revoltai
comunism, spre o lume în birea spiritului revoluţio de interesele poporului, de răspunderea în dezvoltarea ce, prelungite). ţionar care să dinamizez® '
1
care poporul să fie pentru nar, pentru apariţia ten cauza socialismului, de concepţiei revoluţionare Să facem astfel îneît în activitatea oamenilor iman* ,
totdeauna liber şi indepen dinţelor reformiste, mic independenţa şi suveranita despre lume şi viaţă. văţămîntul de toate gra eii, a tineretului patriei,?
dent 1 (Urale şi aplauze burgheze, care duc la slă noastre, de o muzică cosat-i
puternice; se scandează birea rolului partidului, pu- tea ţării. O dată cu studierea pro dele să asigure însuşirea bativă, cu spirit patriotă®?
„Ccauşescu — P.C.R.!“, nînd în pericol însăşi con în domeniul ştiinţelor blemelor actuale şi genera de către întregul tineret a şi revoluţionar, de film®,
„Ccauşescu — eroism, Ro strucţia socialismului. sociale este necesar să se lizarea experienţei înainta- celor mai înaintate cunoş mai bune, de un teatns'
tinţe ale ştiinţei şi tehnicii,
mânia —•' comunism !“). Trebuie să subliniem cu intensifice studiul noilor tate trebuie să se acţio ale cunoaşterii umane în mai bun.
Pornind de la aceasta, fenomene sociale pe baza neze pentru elaborarea de Aşa cum am subliniat isş?
este necesar să acordăm o putere, în activitatea noas concepţiei revoluţionare, pe acum a căilor de trece general, punînd la bază întîRiirea cu oamenii
atenţie deosebită întăririi tră ideologică, teoretică şi materialist-dialectice şi is re treptată la înfăptuirea concepţia revoluţionară, cii din domeniul creaţieâ;
continue a partidului, per să tragem concluzii prac torice, să se generalizeze principiilor comuniste de materialist-dialectică şi is Eterar-artistice din lut»®;?
fecţionării rolului său în tice privind întărirea ro teoretic, pornind de la muncă şi viaţă. torică ! mai 1965, sursa cea
toate domeniile, dezvoltării lului clasei muncitoare, practică, de la realităţi, Este necesar să se elabo Un rol important revine, sigură de inspiraţie trebuise
continue a democraţiei in clasa conducătoare a so experienţa construcţiei so reze teoretic o concepţie de asemenea, învăţămîntu- să fie poporul, realităţilâ?
terne dc partid, ca un fac cietăţii, importanţa creş cialismului, să se dea răs unitară, revoluţionară, care lui social-politic, care tre
tor de importanţă hotărî- terii numărului membrilor puns ştiinţific problemelor să dea o perspectivă dată buie să contribuie la cu societăţii noastre sociali»!,
toare pentru întreaga dez de partid din rîndul mun complexe determinate de mersului înainte, să lumi noaşterea temeinică a le te. Să nu se alerge după?
voltare a ţării, pentru în citorilor, inclusiv în orga marile transformări re neze partidului şi poporu gilor dezvoltării omenirii, „ulcioare" străine, ehLa®?'
făptuirea democraţiei mun- nele de conducere, pentru voluţionare din lume, de lui calea înaintării nea a legilor sociale, asigurînd dacă sînt poleite cu auffl|
citoroşti-revoluţionare în păstrarea caracterului re revoluţia tehnico-ştiinţi- bătute spre înaltele piscuri un nivel înalt de conştiin d să se bea apă din ifflţp
ţoale domeniile. voluţionar, combativ al fică. ale civilizaţiei ^comuniste. ţă revoluţionară şi patrio voarcle limpezi ce izvorăs®,
in întreaga activitate de partidului. în primul rînd, este ne (Aplauze şi urale puter tică întregului tineret al din pămîntul strămoşesc?-;
partid trebuie să se aplice în general, este necesar cesar să se reia tezele nice, prelungite). patriei noastre. să se bea apa vie, dătătoa
neabătut prevederile .Statu să se sublinieze rolul cla ştiinţifice despre socialism Aotivitatea politico-edu -Este, de asemenea, ne re de viaţă, din glia romlP®
nă. (Aplauze puternice). ?
tului, să se dezvolte puter sei muncitoare în întreaga şi să se dea răspuns de p® cativă trebuie să ducă la cesar să se intensifice ac
nic critica şi autocritica, lume, al unităţii sale In poziţii revoluţionare dife înarmarea partidului, a tivitatea de răspîndire în întreaga activitate <fe
atitudinea fermă, comba lupta pentru progres eco ritelor teze după care so- tuturor oamenilor muncii rîndul maselor de oameni {Continuare în pag. a 5-«$
tiva faţă de lipsuri, recu nomic şi social, pentru li eiaiiswul n-ar mai cores cu cele mai înalte cunoş ai muncii, al întregului