Page 106 - Drumul_socialismului_1989_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 934 • VINERI, 27 OCTOMBRIE 1989 Pag. 5

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

:j [Urmare din pag. a 4-a) menelor negative care se trebuie să demonstreze cu pitalistă. In deceniul al bertate şi independenţă, dcsăvîrşire. Şi aceasta nu
manifestă sub diferite for­ putere perspectivele lumi­ 8-lea s-a înrăutăţit şi mai pentru o viaţă mai dreptă se poate realiza decît prin
creaţie literară, trebuie să me, inclusiv ca rezultat al noase ale dezvoltării patri­ mult situaţia economică a şi mai bună, pentru o nouă lupta şi lupta unită a
devină un puternic factor influenţelor ideologiei bur­ ei noastre, ale înfăptuirii ţărilor în curs de dezvol­ orînduire socială! popoarelor 1 (Aplauze şi u-
al ridicării conştiinţei re­ gheze, al activităţii cercu­ Programului partidului de tare, s-au mărit decalaje­ Totodată, este necesar să rale puternice; sc scandea­
voluţionare, de dinamizare rilor reacţionare, antisocia- făurire a societăţii socia­ le între bogaţi şi săraci. subliniem însă că acţiunile ză „Ceauşescu — eroism,
şi ridicare a nivelului ge­ liste, din afară. liste multilateral dezvoltate în acelaşi timp, proble­ antisocialiste, anticomunis­ România — comunism !“).
neral de cultură al în­ Trebuie să se adopte o şi de înaintare spre comu­ mele economice, politice şi te şi împotriva forţelor pro­ Fără nici o îndoială, tre­
tregii năţiuni. poziţie mai combativă, mai nism. sociale din ţările capitaliste gresiste ale cercurilor im­ buie să înţelegem bine rea­
Trebuie să pornim nea­ fermă faţă de diferite ma­ întreaga activitate politi­ dezvoltate şi manifestarea, perialiste reprezintă un litatea lumii de astăzi. In
bătut de la faptul că lite­ nifestări naţionaliste, şovi- co-educativă să devină un în unele ţări socialiste, a mare pericol pentru politi­ lume există două sisterrje
ratura, muzica, arta în ge­ niste, antisemite, subliniind factor mai activ, o puter­ unor fenomene de criză e- ca de destindere şi colabo­ sociale diametral opuse. A-
neral, activitatea cultural- cu putere justeţea politicii nică forţă revoluţionară conomică şi politică duc la rare internaţională, pentru ceastă realitate va continua
artistică au o înaltă mi­ naţionale a partidului nos­ care să lumineze calea în­ accentuarea şi mai mult a politica de dezarmare şi să existe încă multă vre­
siune socială în ridicarea tru — asigurarea deplinei tregului popor pentru în­ instabilităţii şi a contradic­ pace şi va duce, inevitabil, me. Problema care se pune
nivelului general de cultu­ egalităţi în drepturi pentru făptuirea programelor de ţiilor. dacă va continua, la agra­ — şi şi-a găsit un răspuns
ră al poporului, în înfăp­ toţi cetăţenii patriei — fap­ dezvoltare a patriei noas­ Toate acestea au dus la varea şi mai mult a situa­ — este aceea a convieţui­
tuirea programelor de dez­ tul că, indiferent de naţio­ tre, de ridicare a bunăstă­ apariţia unor concluzii şi ţiei mondiale. rii paşnice între ţările cu
voltare economico-socială nalitate, toţi cetăţenii au rii materiale şi spirituale, înţelegeri diferite — dar Iată de ce trebuie să fa­ orînduiri sociale diferite,
şi construcţie socialistă. aceleaşi drepturi şi ace­ de înfăptuire a yisului de trebuie spus, şi greşite — cem totul penti-u respinge­ bazate pe respectul inde­
Trebuie să combatem leaşi îndatoriri, că, în de­ aur — a comunismului pe asupra multor probleme in­ rea politicii antisocialiste, pendenţei şi suveranităţii,
cu toată hotărîrea tezele plină unitate trebuie să asi­ pămîntul României! (Ura­ ternaţionale. Se pare că anticomuniste şi împotriva neamestecul în treburile
vechi — dar care îşi mai gurăm înălţarea continuă a le şi aplauze puternice, în­ unele cercuri conducătoare independenţei popoarelor! interne şi respectarea drep­
fac loc, din păcate, şi la patrjei noastre spre noi delungate ; se scandează imperialiste au ajuns la Iată de ce este necesar să tului fiecărei naţiuni de
noi — cu privire la aşa- culmi de progres şi civi­ „Ceauşescu, eroism — Ro­ concluzia greşită şi consi­ se înţeleagă bine, de către a-şi alege calea dezvoltării
zisa „artă pentru artă". lizaţie. (Aplauze puternice, mânia, comunism !"). deră că pot folosi actuala cercurile conducătoare din pe care o doreşte, fără nici
Este bine cunoscut că nu prelungite). Stimaţi tovarăşi, situaţie internaţională pen­ ţările imperialiste, că a- un amestec din afară.
Este necesar să facem sâ
a existat, nu există şi nu Trebuie să demascăm tru a putea schimba rapor­ ceastă politică nu are nici se înţeleagă bine că nu­
ya exista niciodată artă permanent politica cercuri­ Unitatea dialectică între tul de forţe mondial în fa­ o perspectivă şi este în con- mai pe această cale este
de dragul artei. Arta a lor reacţionare din trecut, politica internă şi externă voarea lor, a politicii de tradiţie cu Carta Naţiuni­ posibil să se asigure cola­
fost întotdeauna, este şi dar şi din prezent, care au impune o analiză ştiinţi­ dominaţie, de forţă şi dic­ lor Unite, cu diferite regle­ borarea internaţională şi
ya fi permanent un pu­ acţionat şi acţionează pen­ fică a situaţiei politice, e- tat. mentări şi norme interna­ angajarea cu fermitate şi
ţionale, cu politica de co­
ternic faotor al educaţiei, tru aţîţarea viaj bei naţio­ conomice şi sociale mon­ Ignorînd realităţile, aces­ existenţă paşnică, de cola­ a unora, şi a altora pe ca­
al progresului, al ridicării nale, pentru slăbirea uni­ diale, pentru a se putea în­ te cercuri proclamă cu şi borare egală între naţiunile lea dezarmării generale, a
conştiinţei patriotice şi tăţii oamenilor muncii în ţelege cît mai bine eveni­ mai multă insistenţă atot­ lumii. (Aplauze vii şi pu­ dezarmării nucleare, a rea­
revoluţionare a poporului I scopul de a-şi promova in­ mentele internaţionale, di­ puternicia capitalismului şi ternice). lizării unei lumi fără ar­
Cei care, într-o formă teresele lor de dominaţie recţiile şi perspectivele lup­ prezic, din nou, o apro­ me şi războaie. Aceasta re­
cau alta, declară că vor să şi asuprire. tei pentru progres, pentru piată dispariţie a socialis­ întreaga desfăşuraie a e- prezintă calea supravieţui­
facă aşa-zisa artă pură, în acest sens, este nece­ dezarmare, pace şi colabo­ mului. Exagerînd unele gre­ venimentelor internaţiona­ rii omenirii, a vieţii pe
se sustrag, de fapt, de la sar să se dea o ripostă fer­ rare între toate naţiunile şeli şi lipsuri din ţările so­ le, realitatea, viaţa însăşi planeta noastră 1 (Urale şi
este
«nisiunea progresistă a mă hortiştilor şi noilor hor- lumii. cialiste, unele tendinţe li- arată cît de greşită rela­ aplauze puternice, îndelun­
teza
dezideologizării
culturii şi artei şi, vrînd- tişti care se aliază din nou Este bine cunoscut că în chidatoriste şi reformiste, ţiilor internaţionale, precum gate; se scandează îndelung
nevrîhd, se alătură forţe­ cu foştii şi noii nazişti, ac- lume s-au produs şi sînt de dreapta, din aceste ţări, şi teza după care lupta de „Ceauşescu — p a c e 1",
lor ostile progresului şi ţionînd pentru revizuirea în curs mari schimbări la precum şi din unele par­ clasă ar trebui să fie în­ „Ceauşescu — România,
socialismului, acelora car® graniţelor şi pentru o po­ dezvoltarea societăţii ome­ tide comuniste şi munci­ locuită. Se vorbeşte despre pacea şi prietenia !“).
folosesc şi vor să menţină litică de învrăjbire a po­ neşti, în raportul de forţe toreşti, cercurile reacţiona­ renunţarea la lupta de cla­ Iată de ce tezele dezideo-
permanent literatura, arta poarelor. pe plan internaţional. De re imperialiste au trecut să şi ia lupta dintre siste­ logizării relaţiilor interna­
ca un mijloc de întărire Mai mult ca oricind, es­ aceea, se impune să avem din nou la o ofensivă ideo­ mele sociale diferite, ca o ţionale şi renunţării la
a poziţiilor lor dominante, te necesar ca, în activita­ permanent în vedere că se logică şi politică de de­ lupta de clasă sînt în to­
a societăţii împărţite în tea politico-educativă, să menţine şi chiar se accen­ făimare şi subminare a so­ condiţie pentru supravieţui­ tală contradicţie cu întrec
rea omenirii şi a evitării
clase, a asupririi şi ine­ sădim cu putere în rindul tuează contradicţia funda­ cialismului, la o politică de războiului. Ce are oare a- ga dezvoltare a omenirii
galităţii. poporului — şi, îndeosebi, mentală dintre socialism şi amestec în treburile inter­ de pînă acum, precum ş$
al tineretului — spiritul de capitalism. ne şi de destabilizare a cest fel de abordare a pro­
Întreaga activitate de ţărilor socialiste, recurgînd blemelor cu concepţia re­ cu realităţile lumii contem­
creaţie şi cultural-artistică dreptate şi răspundere, sen­ In acelaşi timp, se dez­ la toate mijloacele, prelua­ voluţionară materialist-dia- porane, cu întreaga dez­
trebuie să se angajeze ferm timentul de apărare a pro­ voltă tot mai puternic con­ te din arsenalul învechit lectică şi istorică ? Oare voltare a luptei pentru so­
in activitatea de ridicare a prietăţii socialiste, a socia­ tradicţia dintre ţările în şi ruginit al „războiului , pentru a asigura pacea tre­ cialism, progres şi pace în
lismului şi — repet — a
nivelului de cultură, do independenţei României I curs de dezvoltare şi ţările rece", de la dezinformarea buie să se iichideze socia­ lume. (Aplauze puternice,
capitaliste
dezvoltate,
din­
cunoştinţe generale al tine­ (Urale şi aplauze puterni­ tre bogaţi şi săraci, care opiniei publice, denigrarea lismul, trebuie să se renun­ îndelungate).
retului, al întregului po­ ce ; se scandează îndelung devine una din contradic­ socialismului, şantajul, di­ ţe la lupta de clasă ? - O Nu dezideologizarea re­
por, de formare a con­ „Ceauşescu — P.C.R.!“, ţiile tot mai puternice ca­ versiunea, represiunile eco­ asemenea abordare este, cu laţiilor internaţionale, ci a-
ştiinţei revoluţionare a „Ccauşescu şi poporul!“, re se manifestă în viaţa nomice şi politice, pină la totul, nu, numai antiştiin- firmarea cu fermitate a
constructorilor socialismu­ „Ceauşescu — România, sti­ internaţională de azi. subvenţionarea financiară ţifică, dar străină oricărei ideologici progresiste şi so­
lui, cu o poziţie fermă ma noastră şi mîndria!“). Se poate afirma, cu de­ directă a unor grupări şi concepţii revoluţionare şi cialiste , reprezintă calea'
faţă de tot ce este străin Este, de asemenea, necesar plin temei, că aceste con­ forţe antisocialiste, antina­ socialiste. Dacă m-aş refe­ pentru o politică şi o gîn-
progresului, patriotismului să fim necruţători faţă de tradicţii din lumea contem­ ţionale. ri numai la poporul nos­ dire nouă.
socialist, fericirii omului; manifestările de necinste, porană au un rol determi­ Trebuie să spunem des­ tru, este ştiut că niciodată Lupta pentru dezarmare,
independenţei ţării. de sustragere, de furt, ca­ nant în întreaga dezvolta­ chis că acţiunile antisocia­ nu s-a pus problema să pentru pace, dezvoltarea li­
Numai aşa arta noastră re, oricum le-am privi, sînt re a societăţii omeneşti şi liste, anticomuniste şi cele îngenuncheze, ci, dimpotri­ nei largi colaborări inter­
îşi va îndeplini misiunea forme ale activităţii anti- că, fără înţelegerea lor în împotriva ţărilor, progresis­ vă, în cele mai grele tim­ naţionale între toate state­
istorică şi, fără nici o în­ socialiste, contrarevoluţio­ mod ştiinţific, nu se pot te, a luptei pentru liber­ puri a luat arma în rnînă le, fără deosebire de orîn­
doială că, — la fel ca şi nare, străine spiritului so­ trage nici concluzii cores­ tate şi independenţă naţio­ pentru a-şi apăra indepen­ duire socială, presupun mi
pină acum — dar mai Ierna cialismului şi reprezintă de punzătoare pentru aprecie­ nală, pe care le desfăşoa­ denţa şi suveranitatea. De renunţarea la concepţiile
şi în condiţii mai bune, fapt rămăşiţe ale concep­ rile asupra vieţii mondiale ră cercurile imperialiste, aceea şi poeţii noştri, în socialismului, la ideologia
arta noastră îşi va înde­ ţiilor şi practicilor proprii şi perspectivele dezvoltării sînt uşurate şi de anumite trecut, au cîntat pe eroii clasei muncitoare despre
plini misiunea în con­ orînduirii burghezo-moşie- societăţii omeneşti. Este a- orientări şi tendinţe greşi­ noştri şi au formulat în lume şi viaţă, ci intensi­
strucţia socialismului şi reşti 1 devărat că în ultimii ani te în soluţionarea proble­ versuri nepieritoare hotărî­ ficarea activităţii politico-
comunismului, împreună Să educăm întregul tine­ s-au înregistrat anumiţi melor construcţiei socialiste rea de luptă a poporului. ideologice de ridicare a
cu întregul popor ! (Aplau­ ret, întregul popor în spi­ paşi, este drept, foarte mici şi altor probleme din une­ Cunoaşteţi versurile: „Mu­ conştiinţei maselor popu­
ze puternice, prelungite). ritul cinstei, al dragostei — în direcţia dezarmării le ţări. rim mai bine-n luptă,/ Cu lare, a tuturor popoarelor
Este nevoie ca întreaga de muncă, al apărării nea­ şi începerii de tratative Este deci necesar să gloria deplină/, Decît să despre necesitatea asigură­
activitate cultural-artistică, bătute a proprietăţii ob­ între cele două grupări mi­ subliniem cu tărie că toa­ fim sclavi iarăşi/. în ve- rii unei politici de dezar­
chiu-ne
pămînt".
(Aplauze
mare şi dc pace, ca o ne­
Festivalul naţional „Gîn- şteşti, a întregii proprietăţi, litare — N.A.T.O. şi Tra­ tă această politică a cercu­
vitală
tarea României" — care de a fi necruţători faţă de tatul de la Varşovia — şi rilor imperialiste este sor­ şi urale puternice). cesitate omenire! pentru în­
(Aplauz.e
treaga
are un roi important în orice slăbeşte şi jigneşte s-a trecut la soluţionarea tită — şi de data aceasta, Trebuie să spunem lucru­ puternice, îndelungate).
creaţia maselor populare omul — constructor al so­ unor conflicte pe calea ne­ ca şi de atîtea ori în tre­ rilor pe nume. Asemenea Nici o altă teză, oricum
— să devină o forţă tot cietăţii socialiste ! gocierilor. Dar trebuie să cut — eşecului. teze au drept scop demo­ s-ar numi ca, nu va putea
«nai puternică în partici­ Să educăm tineretul şi spunem deschis că toate a- Ţările socialiste, popoare­ ralizarea, dezarmarea co­ înlocui lupta de clasă, ca
parea maselor la întreaga poporul nostru în spiritul cestea nu au determinat o le care au edificat noua o- muniştilor, a popoarelor, în factor determinant al dez­
activitate cultural-artistică, patriotismului revoluţionar, schimbare radicală în via­ rînduire socială dispun de lupta pentru socialism şi voltării societăţii omeneşti,
aceasta reprezentând garan­ al dragostei faţă de patrie, ţa internaţională, nu au forţa necesară pentru a pentru pace. Oare aşa au ca lege obiectivă a progre­
ţia strînsei legături a ar­ al hotărîrii neabătute ca determinat o nouă gîndi- depăşi greutăţile apărute, gîndit făuritorii socialismu­ sului şi mersului înainte ad
tei şi culturii cu poporul în orice împrejurări să fie re şi o nouă politică în iar socialismul se va afir­ lui ştiinţific, conducătorii orftenirii!
—- adevăratul creator, de gata de a apăra cuceririle soluţionarea problemelor ma, fără îndoială, cu şi partidelor comuniste şi Soluţionarea pe calea tra­
altfel, al limbii şi litera­ revoluţionare şi socialismul, complexe ale vieţii mon­ mai mare putere ca cea muncitoreşti, antifasciştii tativelor a problemelor
care şi-au dat viaţa pen­
turii, a tot ce este mai de a face totul pentru îna­ diale. mai dreaptă şi mai umană complexe ale vieţii mondia­
bun în acest domeniu, în intarea neabătută a patriei Avem obligaţia să spu­ orînduire socială de pînă tru înfrângerea hitlerismu- le impune, ca o necesita?-
lui ?! Cu o asemenea con­
România ! (Aplauze puter­ noastre spre cele mai înalte nem poporului nostru, şi acum. (Aplauze şi urale pu­
nice, prelungite). culmi de progres şi civili­ să spunem tuturor popoa­ ternice ; se s c a n d e a z ă cepţie nu ar fi fost înfrînt te obiectivă, o politică fer­
zaţie 1 (Aplauze puternice). relor adevărul, realitatea, „Ceauşescu şi poporul!"). hitlerismul — şi barbaria mă de apărare a socialis­
Presa, radioteleviziunea, Munca politico-educativă faptul că situaţia interna­ Acţiunea unită a forţelor nazistă ar domina astăzi. mului, a libertăţii şi inde­
toate mijloacele de infor­ trebuie să pună cu putere ţională continuă să fie foar­ progresiste, a ţărilor socia­ Tocmai pentru că comu­ pendenţei popoarelor, rea­
mare în masă trebuie să-şi în evidenţă superioritatea te complexă şi gravă. Se liste, a popoarelor care niştii, antifasciştii, tpt ceea lizarea unor acorduri şi în­
perfecţioneze continuu acti­ socialismului, ca unica o- continuă cursa înarmărilor luptă pentru independenţă ce a fost mai bun în lu­ ţelegeri corespunzătoare cu
vitatea şi să aibă un rol rînduire care asigură de­ — inclusiv a celor nuclea­ şi progres economico-social me s-au ridicat împotriva privire la dezarmare, la
*n.ai important în buna in­ plina egalitate între toţi re —, ceea ce duce la men­ va duce, fără nici o îndo­ barbariei fasciste, cu pre­ soluţionarea diferitelor pro­
formare şi înţelegere de cetăţenii patriei, condiţii ţinerea pericolului unui ială, la răsturnarea planu­ ţul vieţii a putut fi înfrînt bleme din viaţa mondială.
către întregul popor a de afirmare deplină a per­ război mondial, care s-ar rilor imperialiste şi ale re- fascismul şi s-a asigurat Soluţionarea pe calea'
problemelor complexe ale sonalităţii umane, a uma­ transforma inevitabil în- acţiunii şi va deschide noi libertatea popoarelor. ŞL tratativelor a unor conflic"
dezvoltării economico-so- nismului revoluţionar so­ tr-un război nuclear şi ar şi noi perspective înaintă­ lichidarea pericolului de te şi a altor probleme mon­
ciale şi politico-educative, cialist, în care omul con­ duce la distrugerea ome­ rii tuturor popoarelor pe război nuclear, supravieţui­ diale necesită, fără îndoia­
'ia problemelor situaţiei in­ stituie factorul primordial nirii, a înseşi vieţii pe pla­ calea progresului, a inde­ rea omenirii nu se pot a- lă, spirit de înţelegere şi
ternaţionale. al întregii activităţi. neta noastră. pendenţei, a bunăstării, a sigura decît prin intensi­ unele concesii acceptabile,,
în întreaga activitate po- Pornind de la documen­ Se menţin, şi chiar se socialismului. (Aplauze pu­ ficarea luptei împotriva şi dc o parte, şi de aita, d
Sîtico-oducativă este nece­ tele pentru Congresul al accentuează, criza economi­ ternice, prelungite). Nimic politicii imperialiste, pentru politică realistă care să ţi-
sar să se acorde o atenţie XlV-lea al partidului, ac­ că mondială şi criza poli­ şi nimeni nu va putea opri dezarmare, pentru elimina­
deosebită combaterii feno­ tivitatea politico-educativă tică, socială, în lumea ca­ - lupta popoarelor pentru li­ rea armelor nucleare cu (Continuare în pag. a 6-a)