Page 109 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 109
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 934 ® VINERI, 27 OCTOMBRIE 1989
nilor muncii. Respingem cu de zi, cu sarcinne. ce revin dului, al secretarului său sarcinile ce revin Consi
S e n a r a t o s iu lu i o a m ş iio g indignare — au arătat vor Consiliului oamenilor mun general, pentru obiectivelor români oamenilor naţionalitate
muncii
înfăptuirea liului
de
a
neabătută
bitorii — manifestările şo=
cii români de naţionalitate
viniste, revanşarde* revi maghiară în perioada ur măreţe prevăzute în docu germană în activitatea vii
muncii români de naţionalitate zioniste, denaturează preme mătoare. tru Congresul al XlV-lea toare. încheierea dezbateri
mentele
programatice
pen
cu
care,
în
ditare,
într-o atmosferă de pu
reali
tăţile din ţara noastră, ig- ternică angajare patrioti al partidului, pentru pro lor, participanţii la ple
maghiară in Republica litica profund umanistă ră au adresat o telegra gresul şi noastre patrii, mosferă de puternic entu
nară au adoptat, într-o at
prosperitatea
participanţii
că,
plena
norînd cu rea credinţă po
Ia
scumpei
mă tovarăşului NICOLAE pentru afirmarea tot mai ziasm, o telegramă adre
promovată cu atâta consec tovarăşului NICOLAE
venţă de partidul şi statul CEAUŞESCU, secretar ge puternică a României în sată
CEAUŞESCU,
secretar
ge
nostru, de asigurare a u- neral al Partidului Comu rîndul naţiunilor lumii. în neral al Partidului Comu
Plenara
nist
preşedintele
Român,
a
adoptat,
Joi a avut loc, în Capi rostită la Plenara lărgită a nei egalităţi depline între Republicii Socialiste Ro încheiere, o hotărîre în le nist Român, preşedintele
tală, Plenara Consiliului Comitetului . Central aî toţi fiii patriei. mânia, în care se dă ex gătură cu problemele afla Republicii Socialiste. Ro
oamenilor muncii români partidului, contribuţie ines Cei care au Luat cuvîn presie hotărîrii oamenilor te pe ordinea de zi, cu mânia.
de naţionalitate' maghiară timabilă la progresul so tul au menţionat eă, prin muncii români de naţiona
din Republica Socialistă cietăţii româneşti, la cla prevederile sale, Programul litate maghiară de a ac
România. rificarea problemelor ac privind autoconducerea şi ţiona, înfrăţiţi în idealuri
Examinarea tuturor pro tuale ale dezvoltării socia autoaprovizionarea pentru cu întregul popor, strîns
blemelor înscrise pe ordi lismului, ale vieţii politice asigurarea bunei aprovi uniţi în jurul partidului,
nea de zi, dezbaterile care internaţionale. zionări a populaţiei cu al secretarului său gene
au avut loc s-au desfăşu Plenara a dat expresie produse alimentare şi bu ral, pentru tran^bunerea
rat în lumina tezelor, i- sentimentelor de înaltă nuri industriale de consum în viaţă a tuturor obiecti
deilor şi orientărilor cu stimă şi preţuire, de ne pe anul 1990 asigură o bu velor cuprinse în magis Joi s-au desfăşurat în şi largă colaborare între
prinse în Expunerea tova ţărmurită dragoste şi re nă aprovizionare a popu trala Expunere a condu Capitală lucrările Camerei toate naţiunile.
răşului Nicolae Scauşescu cunoştinţă pe care oame laţiei, în conformitate cu cătorului partidului şi sta Legislative a Consiliilor în deplin consens cu în
la recenta Plenară a C.@. nii muncii români de na obiectivele generale ale tului la Plenara lărgită a Populare, care a dezbătut treaga noastră naţiune,
al P.C.R. „Cu privire la ţionalitate maghiară le nu politicii partidului şi sta C.C. al P.C.R., pentru în Programul privind auto participanţii la lucrările
problemele socialismului, tresc faţă de conducătorul tului nostru, care situează făptuirea grandioaselor pro conducerea şi autoaprovi Camerei Legislative au ex
ale activităţii ideologice, iubit al partidului şi sta pe prim-plan creşterea ni grame de construire a so zionarea pentru asigurarea primat, în numele tuturor
politico-educalivc, de dez tului nostru, tovarăşul velului de trai, a calităţii cialismului şi comunismu bunei aprovizionări a popu organelor locale ale pute
voltare a conştiinţei revo Nicolae Ceauşescu, pentru vieţii întregului popor. lui în patria noastră libe laţiei cu produse agroali- rii şi administraţiei de stat,
luţionare, de formare a o- neobosita activitate consa Plenara a adoptat o ho ră, suverană şi independen mentare şi bunuri indus deplina adeziune şi adînca
mului nou, constructor con crată cu totală dăruire şi tărîre în legătură cu pro tă — Republica Socialistă triale de consum pe anul satisfacţie faţă de Hotărî-
ştient al socialismului şi abnegaţie revoluţionară blemele aflate pe ordinea România. 1990. rea Plenarei C.C. al P.C.R.
comunismului în România". cauzei generale a socialis Lucrările Camerei Legis din iunie a.c. privind rea
La lucrări a participat mului şi păcii. în consens lative au fost deschise de legerea tovarăşului Nicolae
tovarăşul Constantin Oltea- cu voinţa întregului popor, tovarăşul Manea Mănescu» Ceauşescu, la cel de-al
nu, membru al Comitetu plenara a dat glas adeziu membru al Comitetului Po XlV-lea Congres, în func
lui Politic Executiv, secre nii" fierbinţi a tuturor oa litic Executiv al S.S. al ţia supremă de secretar
tar al C.C. al P.C.R. menilor muncii români de P.C.R., vicepreşedinte al general al partidului, op
în cadrul plenarei au naţionalitate maghiară la Consiliului de Stat. ţiune care reprezintă ga
luat cuvîntul tovarăşii Mi- Hotărîrea Plenarei Comite La discuţiile pe marginea ranţia sigură a înfăptuirii
hai Gere, membru suple tului Central cu privire problemelor înscrise pe or cu succes a măreţei opere
ant al Comitetului Politic la realegerea tovarăşului dinea de zi au luat cuvîn de edificare a socialismu
Executiv al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, la Con tul tovarăşii: Ioan Pavel lui şi comunismului pe pă-
preşedintele Consiliului oa gresul al XlV-lea, în su — judeţul Vaslui, Dimitrie mîntul României, a întări
menilor muncii români de prema funcţie de secretar Ancuţa — judeţul Constan rii necontenite a indepen
naţionalitate maghiară, Lu general al Partidului Co în Capitală s-au desfă de sentimente de preţuire ţa, Mihai Popa — judeţul denţei şi suveranităţii na
dovic Fazekas, membru al munist Român — garanţie şurat, joi, lue'rările Plena şi respect, de puternic şi Olt, Alexandru Reimer — ţionale.
Comitetului Politic Execu a înfăptuirii măreţelor o- rei Consiliului oamenilor trainic ataşament la poli judeţul Sibiu, Duică Elian Luînd în dezbatere Pro
tiv al C.C. al P.C.R., vice- biective de dezvoltare mul muncii români de naţiona tica internă şi externă a — judeţul Dolj, Ioan Foriş gramul privind autocondu
prim-ministru al guvernu tilaterală a patriei, a înar litate germană din Repu partidului şi statului nos — Judeţul Călăraşi, Marin cerea şi autoaprovizionarea
lui, vicepreşedinte al Con intării neabătute a Româ blica Socialistă România, tru, şi-au exprimat adeziu Capisizu — judeţul Bihor, pentru asigurarea bunei
siliului oamenilor muncii niei pe calea luminoasă a care a dezbătut, , într-un nea deplină şi unanimă la Elisabeta Stătescu — ju aprovizionări a populaţiei
români de naţionalitate comunismului. spirit de înaltă responsa propunerea ca tovarăşul deţul Giurgiu, Ion Cioară cu produse agroalimentare
maghiară, Keresztes Ioan, A fost adus: un cald o- bilitate, sarcinile ce revin Nicolae Ceauşescu să fio ■— judeţul Neamţ, Dumitru şi bunuri industriale de
directorul Fabricii de pie magiu tovarăşei Elena populaţiei de naţionalitate reales, la marele forum al Diaconescu — judeţul A- consum pe anul 1990, mem
se turnate şi forjate a în Ceauşescu, strălucită per germană, alături de între comuniştilor români, în rad, Viorel Tiron — jude brii Camerei Legislative a
treprinderii Automecanica- sonalitate politică, om de gul popor, din documente înalta funcţie de secretar ţul Iaşi, Gheorghe Glodea- Consiliilor Populare au
Braşov* Furo luliu, secre ştiinţă de înalt prestigiu le programatice pentru general al partidului, su nu — judeţul Ialomiţa, Eu scos în evidenţă că progra
tar de stat la Ministerul internaţional, pentru deo Congresul al XlV-lea aî bliniind că aceasta consti genia Burducea — judeţul mul reflectă grija perma
Educaţiei şi învăţâmîntu- sebita contribuţie la ela partidului, din orientările tuie cea mai sigură garan Hunedoara, Constantin To- nentă pentru continua creş
îui, membru al Biroului borarea şi înfăptuirea po şi indicaţiile cuprinse ţie a edificării cu succes ma — judeţul Bacău. tere a calităţii vieţii tutu
Consiliului oamenilor mun liticii interne şi externe a în Expunerea tovarăşului a societăţii socialiste mul Participanţii la dezbate ror cetăţenilor patriei, pen
cii români de naţionalita partidului şi statului, la Nicolae Ceauşescu la Ple tilateral dezvoltate, a îna tru ridicarea nivelului de
te maghiară, Antal Adal- înflorirea ştiinţei. învăţă- nara lărgită a C.C. al P.S.R. intării neabătute a Româ rile Camerei Legislative a trai al oamenilor muncii,
Consiliilor
Populare
au
bert, profesor, decanul Fa mîntului şi culturii în ţara din 24—25 octombrie. niei pe noi culmi de pro dat o înaltă apreciere stră ţelul suprem al politicii
cultăţii de mecanică a In noastră. La lucrările plenarei a gres şi civilizaţie. lucitei Expuneri a tovară profund umaniste a parti
stitutului Politehnic din Dezbaterea în plenara luat parte tovarăşul Ion S-a adus, totodată, un şului Nicolae Ceauşescu, dului şi statului nostru.
Cluj-Napoca, Fejes luliu, noastră — au subliniat vor Coman, membru al Comi profund omagiu tovarăşei secretar general al parti S-a reliefat că programul
prim-vicepreşedinte al Co bitorii — a documentelor tetului Politic Executiv, Elena Ceauşescu pentru dului, preşedintele Repu prevede creşteri importan
mitetului Executiv al Con celui de-al XlV-lea Con secretar al G.@. al P.C.R. contribuţia inestimabilă la te faţă de anul 1989. atît
siliului popular judeţean gres, documente dezbătute La dezbateri, pe margi realizarea programelor de blicii, Cu privire la pro la produsele agroalimenta
ale
Harghita, secretar al Con de întregul partid şi popor, nea problemelor înscrise dezvoltare • economico-so- blemele socialismului, poli- re, cît şi la cele industria
activităţii
ideologice,
siliului oamenilor muncii ilustrează cu putere şi ade pe ordinea de zi, au luat cială a ţării, la înflorirea tico-cducative, dc dezvol le, la prestările de servicii
români de naţionalitate ziunea oamenilor muncii cuvîntul tovarăşii : Iosif ştiinţei, învăţămîntului şi tare a conştiinţei revoluţio pentru populaţie, fiind a-
maghiară, Ocsko Ilie, se români de naţionalitate Andrei Roth, vicepreşedinte culturii, la edificarea so nare, de formare a omu sigurate resursele necesare
cretarul comitetului de maghiară la politica de al Consiliului oamenilor cialismului In România. lui nou, constructor con pentru realizarea în între
partid al întreprinderii construcţie socialistă, ho muncii români de naţio în dezbateri s-a apreciat, ştient al socialismului şi gime a tuturor prevederi
„Electrotimiş" — Timişoa tărîrea lor de a înfăptui nalitate germană, Martin ca o cucerire de importan comunismului în România, lor în fiecare unitate ad
ra, Varga Iosif, redactor- neabătut această politică, Engelhardt, preşedintele ţă istorică a partidului şl prezentată 1a Plenara lăr ministra tiv-teritorlală.
şef al ziarului „Ifjumun- ce corespunde pe deplin Consiliului judeţean Arad statului nostru, soluţiona gită a Comitetului Central însuşindu-şi pe deplin
kas", Walter Iosif, prim- intereselor fundamentale al oamenilor muncii ro rea principială, justă, mar- al Partidului Comunist Ro criticile, concluziile şi în
vicepreşedinte al Comite ale României socialiste, a- mâni de naţionalitate ger xist-leninistă a problemei văţămintele reieşite din a-
tului Executiv al Consiliu le tuturor fiilor patriei. mană, • Francisc Schweller, naţionale prin promovarea mân din 24—25 octombrie nalizele efectuate de tova
lui popular municipal Tîr- Participanţii la dezbateri directorul întreprinderii de consecventă a deplinei e- a.c. răşul Nicolae Ceauşescu,
gu Mureş, Majai Adalbert, \ au exprimat convingerea menaj şi sticlă din Bistri galităţi în drepturi şi în A fost susţinută întru secretarul general al parti
preşedintele Consiliului ju unanimă că înfăptuirea so ţa, Dieter Drotleff, redac- datoriri a tuturor fiilor ţă totul poziţia partidului dului, preşedintele Repu
deţean Harghita al oame cialismului, aşa cum. este tor-şef al ziarului „Karpa- rii, fără deosebire de na nostru, a secretarului său blicii, cu prilejul vizitelor
nilor muncii români de na concepută de partidul nos ten Rundschau" din Bra ţionalitate. general, privind afirma de luoru efectuate în pieţe,
ţionalitate maghiară, pre tru, — cu poporul şi pen şov, E-rich Bierth, lăcătuş Vorbitorii au condamnat rea tot mai puternică a unităţi comerciale şi între
şedintele Comitetului jude tru popor — este singura la întreprinderea „Nicova cu vehemenţă pe toţi cei socialismului, care asigură prinderi ale industriei ali
ţean de cultură şi educa cale de înflorire multilate la" din Sighişoara, judeţul care, ignorînd voit reali drepturile fundamentale a- mentare, participanţii Ia
ţie socialistă, Pozzet Mar rală a patriei, de afirma Mureş, Martin Karl Sehus- tăţile din patria noastră, le omului, creşterea neîn dezbateri au arătat că toa
gareta. preşedintele Consi re a personalităţii umane, ter, secretar al Comitetu defăimează realizările ob cetată a rolului politie con te consiliile populare au
liului orăşenesc al sindica de asigurare a deplinei li lui judeţean Sibiu al U.T.G., ţinute în construcţia socia ducător al partidului co trecut eu hotărîre la apli
telor Salonta. judeţul Bi bertăţi şi demnităţi a omu Erika Muller, directoarea listă. A fost reafirmată ho munist, întărirea continuă carea măsurilor privind a-
hor, Murvay Vasile, ingi lui, precum şi hotărîrea de Liceului „Nicolaus Lenau” tărîrea fermă de a nu per a proprietăţii socialiste, sigurarea fondului de mar
ner la Mina Cavnic, jude a acţiona şi în viitor pen din Timişoara, Carol mite niciodată şi nimănui dezvoltarea democraţiei, fă prevăzut, buna gospodă
ţul Maramureş, Szabo A- tru întărirea şi dezvolta Lutsch, preşedintele Consi să aţîţe vrajba şi dispre manifestarea deplină a rire şi repartizarea judici
lexandru. preşedintele Con rea mai puternică a pro liului judeţean Alba al ţul pe criterii de aparte personalităţii umane. oasă a acestuia pe locali
siliului judeţean Alba al prietăţii socialiste, pentru oamenilor muncii români nenţă etnică şi do limbă S-a subliniat aprecierea tăţi şi unităţi comerciale,
oamenilor muncii români creşterea rolului conducă de naţionalitate germană, maternă, ascunzînd astfel deosebită de care se bucu mai buna organizare a
de naţionalitate maghiară. tor al partidului, ca nu Ştefan Ziegler, maistru la problemele grave eu care ră politica externă a Ro desfacerii produselor ca
Szabo Iuliana, şef de fer cleu şi centru vital al în întreprinderea de eonstrue- se confruntă în propriile mâniei socialiste, iniţiati respectarea strictă a pre
mă la C.A.P. Sînzieni, ju tregii naţiuni. ţii-montaj din Bistriţa, ţări, încălcarea flagrantă vele şi demersurile secre vederilor legale şi a nor
deţul Govasna, Ladislau Participanţii la dezba Jurgen Gerhardt Adleff, a drepturilor fundamenta tarului general al partidu melor igienico-sanitare,
Hegedus. secretar de stat teri, toţi cei prezenţi la inginer-şef la Fabrica do le ale omului — la viaţă, lui, preşedintele Republicii în încheierea lucrărilor.
la Consiliul Culturii şi E- plenară au înfierat politi scule din Rîşnov, judeţul la existenţă liberă şl dem Socialiste România, tova Camera Legislativă a a-
ducaţiei Socialiste. ca cercurilor reacţionare Braşov, şi Emmerich Lern, nă, la pace. răşul Nicolae Ceauşescu, doptat, în unanimitate, ho
Participanţii la dezbateri de ponegrire a realizărilor director adjunct la între Participanţii la dezbateri consacrate înfăptuirii de tărîrea prin care a fost a-
au dat cea mai înaltă a- socialiste, care, cu scopul prinderea de autotransport au dat expresie angaja zarmării, în primul rînd a probat Programul privind
preciere tezelor, ideilor şi vădit de a frîna mersul din Satu Mare. mentului ferm al oameni dezarmării nucleare, solu autoconducerea şi autoapro
orientărilor de inestimabi hotărît al poporului ro într-o deplină unitate de lor muncii români de na ţionării pe cale politică, vizionarea pentru asigura
lă valoare teoretică şi prac mân pe calea construirii cuget şi simţire cu între ţionalitate germană de 8 prin tratative, a probleme rea bunei aprovizionări a
tică cuprinse în magistrala noii orînduiri, au acţionat gul partid şi popor, oame munci şi în viitor, cu a- lor litigioase dintre dife populaţiei eu produse a-
Exounore D secretarului şi acţionează pentru aţîţa- nii muncii români de na ceeaşi abnegaţie şi dărui rite zone ale globului, in groalimentare şi bunuri
general al partidului, to rea vrajbei naţionale, pen ţionalitate germană însu re, în spirit revoluţionar, staurării în lume a unul industriale de consum pe
varăşul Nicolae Ceauşeseu, tru slăbirea unităţii oame fleţiţi de cele mai profun strîns uniţi la jurul parM- ş/limat da destindere, pace anul 1990.