Page 11 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 11
• MIERCURI, 4 OCTOMBRIE 1989 Pag. 3
iN CONSTRUCŢIE LA CĂLAN Concursul Toate eforturile
HUNE 0 ciupercărie de tip industrial
H539BHOSB posturilor de ; tiuriîîe—subordonate
s ac
ejurrtal e prim-a jutor * »
şi fără - între obiectivele ce se proiectul de execuţie — şi să specializăm retorii [Ş.<1 vs ■ «
. •' 19,45 realizează din fondurile care este realizat de că lucrători din fermă. întru- realizam planului
inilor sub- alocate de stat, valoarea tre Institutul de cercetare cît meseria de lucrător la
tovarâşul investiţiei fiind de 34 mi şi proiectare pentru valo ciupercărie este o activi In municipiul Hunedoa (Urmare din pag. 1)
uşescu ® lioane lei, al cărei bene rificarea şi industrializa tate care cere o înaltă ca ra s-a desfăşurat faza lo sprijinul inspectoratului
ilere: Dry ficiar este întreprinderea rea legumelor şi fructelor lificare, muncitorii vor fi cală a concursului postu tru înlăturarea neajunsu silvic, al organizaţiilor de
pionieri
U.J.E.Coop,
al
şi
ilru Con- judeţeană de legume şi Bucureşti — în această pregătiţi la obiective simi rilor şi îmbunătăţirea intensificăm introducerea
l/-lea al fructe, un loc de primă ciupercărie se vor produce lare aflate în producţie în rilor de prim-ajutor. Pri muncii, pentru. îndeplini în fabricaţie a noi produ
nunist Ro- însemnătate îl deţine şi anual cîte 330 tone ciu alte judeţe. Fireşte, pe lin mele locuri au îost ocu rea şi depăşirea ritmică a se şi arome pentru indus
Trăim do- ciupercăria de tip indus perci. Construcţia noii ciu- gă importanţa ce o pre pate în ordine de forma prevederilor de plan. triile alimentară, cbsmeti-
liniri mă- trial aflată în construcţie percării este încredinţată zintă ciupercăria pentru ţiile de la I.A.G.R.S.H., că şi a medicamentelor,
Tara în a- în oraşul Gălan. „Această T.A.G.C.M. Hunedoara-De- îmbunătăţirea aprovizio Este adevărat că, în pe cum sînt cele din gamele
Lii al XIV- ciupercărie, avînd ca ter va. Urmărindu-se respec nării populaţiei, obiectivul T.M.H., C.S.II. şi I.C.S.M.A. rioada care a trecut din „Wisky", „Pepsi", „Rovati-
lui Comu- men de punere în funcţiu tarea graficelor întocmite, ce se construieşte în ora Hunedoara. acest an, înregistrăm im
8 21,15 ne sfîrşitui lunii iunie a s-a ajuns ca în prezent să şul Călan oferă şi posi La acelaşi concurs, des portante sporuri de pro nex“, le perfecţionăm ca
lere pa anului viitor — ne rela se lucreze la structurile bilitatea creării unor noi făşurat în oraşul Brad, pe ducţie, la toate sortimen litativ pe cele actuale, în
sionară a ta directorul I.L.F., ing. de rezistenţă la corpurile locuri de mUncă, într-o tele şi la toţi indicatorii, principal uleiurile de lă-
unde
fermă
au
lucrările
A. B şi G, ceea ce oferă
itru viito- Vasile Siminie — este un primele lacuri s-au clasat însă colectivul nostru, a- mîie, lavandă şi corian-
i o 21,35 obiectiv menit să contri garanţia că va fi respec un înalt grad de mecani colectivele posturilor de vîndu-i permanent în frun dru, dar şi diferitele sor
bită fără ! buie la diversificarea şi tat termenul stabilit pen zare şi unde procesul de prim-ajutor de la U.U.M.R. te pe comunişti, este ho- timente de siropuri, dăm
jurnal. îmbunătăţirea aprovizionă tru darea în folosinţă. în producţie se desfăşoară tărît să-şi facă, în conti atenţie sporită onorării e-
rii oamenilor muncii din acest scop, s-au contractat, după metode de tip indus Grişcior, Mina Ţebea şi nuare, exemplar datoria, xemplare a contractelor ia
judeţul nostru cu produ de asemenea, toate utilaje trial". * 4 Secţia Brad a I.P.L. să amplifice zi de zi rea export.
se agroalimentare. Potrivit le cuprinse în listă şi ne lizările de pînă acum şi Acestei laturi deosebit
parametrilor prevăzuţi în vom preocupa să formăm să se menţină în fruntea de importante a activităţii
unităţilor economice din economice, care, aşa cum
din pito-
1.00 Kiulio- judeţ. Ştafeta hărniciei şi se prevede in proiectul
inc|li; 0,05 rezultatelor pozitive o Pr ogr a m ul u i - D ir e c t i vă, va
iscultătorl- D e v e n ir e a o r a ş u lu i -
in do ştiri; poartă cu mîndrie şi înal marca noi creşteri in anii
cunoaştem, tă conştiinţă revoluţiona următori, îi acordăm cea
respectăm mîndria iio r lu i ră colectivele secţiilor de mai mare atenţie. Şi de la
normele
i eomuniş- valorificare superioară şi începutul anului înregis
1 şi edil (Urmare din pag. 1) folosinţă. Astfel, laţă de chimizare a uleiurilor vo trăm depăşiri însemnate
ii,25 Mu- latile — condusă de ingi la export, însă avem obli
,00 Buletin 132 apartamente existente
!3 Armonii puţind tria 4 600 vagoane in 1970, azi numărul lor se nerul Dorin Frăţilă şi de gaţia patriotică să le am
Dragoste în 24 ore), depoul de lo prelucrare a plantelor me plificăm neîncetat, î n t r u
anin. Eml- ridică la 2 100. Reţelele de
ari; 12,45 comotive, stafia de călă apă potabilă şi de canali dicinale — coordonată de continua dezvoltare a eco
folclorului; tori (centralizată electro- zare totalizau, fiecare, in inginerul Lucian Darie, nomiei noastre naţionale.
a 3; <5,00 dinamic, asigurind condi 1965 cite un kilometru, însă cu aceeaşi dăruire şi în dezbaterile care au
cu r t:
crea . .1- ţii ridicate de siguranţa pentru ca acum să fie de abnegaţie acţionează şi co avut loc pînă acum asu
îlui popor: circulaţiei). S-a infiinţat 30 km reţeaua de alimen lectivele celorlalte secţii pra documentelor Congre
ogramului- secţia L 9 pentru Întreţi tare cu apă potabilă şi de şi ateliere, un merit cu to sului al XlV-lea al parti
ezele pen
al XlV-Ica nerea căii ferate pe dis 15 km cea de canalizare, tul deosebit revenind — dului s-a subliniat că, prin
,20 Folclor tanţa Simeria - Bărbăteni. La acestea se adaugă aii pentru întreaga noastră întreaga activitate, prin
17,30 Partid Iar I.M.M.R. Simeria, prin mentor ea oraşului cu apă
mică voin- activitate — colectivului rezultatele pozitive, oa
îemnul ce- autodotare şi-a realizat o potabilă din sursa Riu de cercetare din cadrul menii muncii de ia „Pla
'-leu Con- fabrică de oxigen şi cap Mare, o staţie de epurare, I.C.E.G.H.I.M. — îndrumat
e patriotl- cei 1000 mp de străzi şi far" Orăştie îşi exprimă
ire; ' s.OO tarea de apă industrială, cu recunoscuta-i competen totodată adeziunea la pro
,00 La su- şi-a dotat procesul de pro trotuare modernizate, cele ţă de inginerul Traian Că- punerea reînvestirii tova
22.00 O zl ducţie, reprofilat din 1970 4 cămine pentru nelami-
00 Moment pe repararea de vagoane, lişti, alte dotări edilitar- dariu. răşului Nicolae Ceauşescu
Nocturnă gospodăreşti. în această perioadă ne in înalta funcţie de secre
—24,00 nu cu utilaje moderne, de ma aflăm în plină campani? tar general al partidului,
re productivitate. Desigur că cifrele - vo de recoltare şi achiziţio garanţie a noţ împliniri în
Putere economică îi con lumul anual al desfaceri nare. a plantelor medici munca şi viaţa poporului,
feră oraşului şi întreprin lor de mărfuri de 240 mi nale , şi a fructelor de pă in opera de edificare mul
derea „Marmura", cere lioane lei, numărul auto C.S.V. călan. In secţia pentru reparaţii siderurgice, dure (măceşe, porumbele, tilaterală n scumpei noas
şi-a completat spaţiile pro turismelor proprietate per echipa condusă de Ştefan Mezei efectuează reparaţia capi soc, boz, rădăcini, tătă- tre patrii. România socia
rlie (Pa- ductive cu noi extinderi sonală de peste 2 000, al tală la mecanismul de basculare de Ia vagonul unei oale neasă, mătrăgună etc.), cu listă.
DARA: Fi- destinate secţiilor, de cio- televizoarelor de 2 745 — pentru zgură.
crn — A); elocvent despre
la Fortul plitorie. Şi, de asemenea, vorbesc
dem — B); unităţile cu profil agricol bunăstarea materială a si-
Marla şi înălţate in această perioa merieniJor. Ca şi faţa nouă Gospodăria anexă — importantă sursă d e
■); Fanto- a oraşului, de care este
;sc (7 No dă glorioasă : secţia
dala (Uni- S.M.A., Asociaţia econo mindru deopotrivă prima
: Un oas- mică intercooperatistă pen rul său Felicia Surugiu, ca venituri, contribuţie la îmbunătăţirea
(Cult *> ; de altfel oricare din cel
jnte - iO, tru creşterea şi ingrăşarea
ul); LO- ovinelor, Baza 20 de apro 14 000 de simerieni - iie
le aur (Mi- vizionare, o fermă zooteh el pensionarul care priveş aprovizionării populaţiei
LA: Răs- te cu admiraţie blocurile
nok (Mun- nică la Cărpiniş. Coloane noi şi elegante apărute in
CÂNI : Ma- le de transport auto pen înfiinţat cu aproximativ re cu două aripi de ploaie, cazul porumbului, bine în lucrărilor necesare. Pot
a în Tran- tru I.T.S.A. şi U.M.T.C.F., locul căsuţelor vechi şl 4 ani în urmă, sectorul care asigură apa necesară treţinute s-au dezvoltat spune că oamenii muncese
at); BRAD: insalubre, fie preşcolarul anexă al I.G.S.M.A. Dev i la toate culturile. De a- frumos, preconizîndu-se o cu hărnicie, chiar cu dă
titel (Stea- secţia de prelucrare a res
IÎABARZA: turilor metalice din cadrul ce şi-a deschis privirea s-a consolidat continuu, semenea, tot prin forţe recoltă bogată ce va fi u- ruire în gospodăria anexă.
ipo Rivera C.S. Hunedoara, Coopera spre lume in mijlocul a- prezentîndu-se astăzi ca o proprii şi cu cheltuieli mi tilizată la hrănirea anima Iar despre cei trei lucră
AŞTIE: Le- cestor Irumoase împliniri, gospodărie bine pusă la nime, ne-am amenajat spa lelor din microfermă. Iar tori permanenţi de aici —
Dai (Pa- tiva meşteşugărească „Pres sub soarele luminos al so
oană foar- tarea" completează zestrea punct, cu o activitate de ţii pentru creşterea porci lucerna în cultură pură, Traian Cioran. Elena Cim-
(Flacărn); capacităţilor economice cialismului. mare utilitate, aducătoare lor şi a păsărilor, precum sfecla furajeră, finul care poieru şi Florica Bălan —
)AI: Mun- In acelaşi timp, la Sime de beneficii. şi un bazin piscicol. La se obţin de pe loturile cul nu avem deeît cuvinte de
Centrul de ale oraşului, au partea lor
ea(le „Cîn- de contribuţie la creşte ria pulsează o viaţă spi — Gînd am preluat spa ora actuală deţinem în tivate au, fireşte, aceeaşi laudă pentru conştiinciozi
d“): HA- rea, in perioada despie rituală Intensă, concen ţiile şi terenul, de apro gospodăria anexă 30 porci. destinaţie. Dacă mai amin tatea şi răspunderea cu ca
(Dacia) ; trată in manifestări de ximativ un hectar al fos 120 găini, 30 de gîşte ş.a. tim şi de cei 300 de pomi re îşi fac datoria.
iţea Mahu- care vorbim, de 6 ori a devenite tradi
N: Taina valorii producţiei globale amploare, tei Baze de agrement de Deci, iniţiativa comite
Dr (Centrul industriale. ţionale şi cunoscute în la Şoimuş, de mulţi ani tului de partid şi a con
şi creaţie judeţ şi chiar in alara lui. nefolosită — arăta Gheor- I.C.S.M.A. D E V A
:omanlei“) ; Numeroase unităţi so- ducerii I.C.S.M.A. Deva
ipte păcate cial-culturale au fost con Urcuşul Simeriei necon ghe Niţescu, directorul de a-şi constitui o gospo
.IA: Muzi- struite în această epocă tenit spre bunăstare şi ci I.G.S.M.A. Deva — am fă- dărie anexă îşi dovedeşte
:a (Cumi- cut-o cu scopul de a-i da într-adevăr, peste tot fructiferi, de diverse so
de măreţe înfăptuiri: li vilizaţie, spre comunism, o utilitate practică, efi unde păşeşti în incinta iuri, care s-au plantat în din plin viabilitatea. Gel
ceul industrial, o creşâ şl este prefigurat in docu cienţă, dar, în primul rînd, sectorului anexă se vede incintă (recolta de fructe mai solid argument îl con
o grădiniţă, un dispensar mentele programatice ale pentru asigurarea, din re mîna bunului gospodar, de aici poate fi găsită de stituie producţiile frumoa
comasat, un dispensar po apropiatului forum al co surse proprii a unor pro ja, 3ub formă de compo se care se obţin aici şi se
liclinic C.F.R. şi extinde muniştilor români. Pentru duse agroalimentare ne preocuparea pentru folo turi, în raioanele speciali livrează laboratorului „Gos
rea spitalului C.F.R., o cen perspectivele minunate, pe sirea cu eficienţă sporită podina" din unitate. Iar
vremea cesare laboratorului nos a fiecărei palme de teren, zate din magazinele ali
mai ales trală telefonică automată care Congresul al XlV-lea tru tip „Gospodina". în mentare), completăm ima faptul că laboratorul res
dimineaţa, cu 2 000 de numere, 6 000 al partidului le deschide hărnicia şi grija pentru ginea asupra modului cum pectiv oferă, prin raioanele
rariabil, cu mp spaţii comerciale şi de ceputul a fost mai greu, soarta recoltelor, răspun specializate ale magazinelor
sorare, mal devenirii oraşului, simerie- dar pe parcurs am căpătat este gospodărit şi cultivat
parte a prestări servicii. Dar cel nii adresează gindul lor experienţă, ne-am organi derea pentru lucrul bine terenul agricol. alimentare din Deva, 700
ind pe alo- mai bine se poale vedea de recunoştinţă tovarăşu făcut. De pildă, întreaga kg de preparate şi semipre-
a precipl- saltul pe linia ridicării gra zat mai bine activitatea şi suprafaţă a fost judicios Ne-am interesat, firesc, parate zilnic, că în anul
sub formă lui Nicolae Ceauşescu', a roadele au început să a- cine asigură executarea trecut valoarea acestora
re în zona dului de confort şi civili cărui realegere in supre pară. în primul rînd am împărţită pe loturi, unde lucrărilor agricole, îndeo
ir transfor- zaţie asigurat simerienilor ma funcţie de secretar căutat să folosim cu ran s-au cultivat varză, cea sebi 'cele de întreţinere şi s-a ridicat la aproape 4
A şi dn- comparînd cîteva cifre, pă, usturoi, ardei, roşii, ră- milioane lei, iar în acest
Dderat, cu pe care . nl le-a furni general al partidului, o dament maxim întreaga recoltare. „Toţi oamenii
locale din susţin unanim, cu convin suprafaţă de teren agricol dăcinoase, fasole, cartofi, muncii din unitate, încc- an planul de producţie şi
l la 40—G0 zat vicepreşedintele Con pe care o deţinem în ca deci, în primul rînd le desfacere pe 9 luni este
mperaturile siliului p o p u l a r oră gerea că- aceasta consti gume, toate necesare şi pînd cu directorul I — vi îndeplinit integral, dove
fi cuprinse şenesc, Vladimir Ştefan, tuie garanţia continuării drul sectorului nostru a- ne răspunsul prompt al deşte că gospodăria anexă
> grade, iar procesului revoluţionar de nexă, să ne gospodărim cît deosebit de solicitate în conducătorului ' întreprin
Intre 10 şl cu siguranţa omului ce a mai bine. Astfel, fiecare preparatele culinare. Sub este o sursă de venituri,
aeaţa, izolat fost prezent la înălţarea ridicare a Românie! pe metru pătrat de teren este liniem că pe suprafeţele derii. Culturile sînt împăr contribuind, totodată, la
i de vînt se majorităţii obiectivelor, de noi culmi de progres şi bu ţite pe magazine şi lucră mai buna aprovizionare a
■urnă şl pe. cultivat. Ne-am procurat ocupate cu plante timpu torii noştri acţionează cînd
(Moieo- la baterea primului ţăruş năstare materială, de îm şi pus în funcţiune, cu for rii, după recoltare, s-au populaţiei.
'iciu luliu şi pină la darea lor in plinire spirituală. ţe proprii, fără mari chel însămînţat culturi succe sînt solicitaţi, în timpul li M. LIONEI
tuieli, o instalaţie de uda sive, care, aşa cum este ber, ia efectuarea tuturor