Page 111 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 111
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
....................X
CONGRESULUI AL XI :®ig« S &6ă #$#W8
•* »l
• t:
La sfîi
* Plaiv
-întoc
univers
mat *
* Hârr
Program de muncă şi acţiune S u c c e s e le o b ţ in u t e - la t e m e lia îm b u n ă t ă ţ ir ii Reporti
Un cîn
a c t iv it ă ţ ii v iit o a r e Ducu E 1
za ine
revoluţionară al partidului, (Urmare din pag. lj însumează peste 24 mili dicele dc folosire a timpu noicnib
terpre)
oane Ici. In cadrul confe lui de lucru şi mari chel * Din I
politic, savant dc largă rinţei a fost relevat fap tuielile materiale şi de aur *
al întregului popor reputaţie rolul internaţională tul că la 3 octombrie 1989 energie. cal •
politică
pentru
determinant
a fost îndeplinit planul pe
a
atenţionat
Conferinţa
co-1 are în dezvoltarea 3 ani şi 10 luni şi s-a ex organele şi organizaţiile de dorea
(Urmare din pag. I) de importanţă hotărâtoare cialisle, a socialismului >i patriei, înflorirea ştiinţei, primat angajamentul ca, partid de la Mina Ţebea, 19,00 T
pentru întreaga dezvoltare — repet — a independenţei învăţămîntuiui şi culturii pînă la Congresul al XIV- U.UJM.R. Crişcior, I.M. Sub tri
proprietăţii socialiste, de a ţării. De asemenea, se României!". româneşti. lea al partidului să fie Barza, din sectoarele des steag,
stat şi cooperatiste, să e- cretarul general al parti Dînd o înaltă apreciere In lumina exigenţelor realizat planul pe patru facerii de mărfuri şi de revolu)
videnţiem cu putere, în în dului a cerut să fie per magistralei Expuneri, Ple proiectului Programului- ani ai actualului cincinal. prestări de servicii, din Partid
treaga noastră activitate fecţionată neîncetat activi nara S.Q. al P.C.R. a ho Directivă şi a Tezelor pen în agricultură s-au ob industria mică, din con voinţă
teoretică, politico-educati- tatea ideologică şi politi- tă rît ea acest document de tru Congresul al XlV-lea ţinut cele mai mari pro strucţii şi din agricultură în Ci şi
vă, rolul determinant al co-educativă, în scopul în inestimabilă valoare teore al partidului, conferinţa a ducţii agricole, nuipărul de asupra necesităţii de a ac literar-r
proprietăţii socialiste, de armării partidului, a tine tică Şi practică să fie a- evidenţiat, atît în darea animale a sporit de la an ţiona cu mai multă efi Film a
s'tat şi cooperatiste, în rea retului şi tuturor oameni doptat ca program de mun de seamă cît şi prin cu la an, fiind predate la fon cienţă pentru întărirea or
lizarea marilor progrese, lor muncii cu cele mai că şi acţiune revoluţiona vântul participanţilor la dul de stat şi cel de dinii şi disciplinei, ridi
în dezvoltarea generală a înalte cunoştinţe ştiinţifi ră al partidului, al între dezbateri — _ Gheorghe autoaprovizionare, în acest carea nivelului politie şi
României socialiste. Tot ce, profesionale, tehnice şi gului popor, să stea la ba Roşea, Maria Jifami, Ileana an, 181 tone griu, 116 tone profesional al comunişti
odată, s-a cerut să fie su culturale. za întregii activităţi de în Popa, Gheorghe Budugan, orz, 155 tone legume, 26 lor, al tuturor oamenilor
bliniat rolul istoric al Son în acest sens s-a subli făptuire a cutezătoarelor o- Ioan Antoneseu, Ioan Ga- tone carne, 1 400 hl lapte muncii, mai buna organi
ii rosul ui al îX-lea, care a niat că în activitatea de biective de dezvoltare e- bor şi alţii — marile suc şi alte produse. S-au con zare şi coordonare a pro
pus capăt politicii de plo dezvoltare a conştiinţei re conomico-socială a Româ cese înregistrate în viaţa struit 174 apartamente, va ducţiei, pentru' formarea
.stxix
conire fată de tot ceea «e voluţionare, de formare a niei, de edificare a socia economico-socială a ora loarea desfacerilor de măr omului nou, constructor t« Ml
r
este străin, şablonismtflui, omului nou, constructor lismului şi comunismului şului. S-a reliefat 1 astfel furi a ajuns la 1,47 mi conştient ai noii societăţi p. m
conservatorismului, con conştient al socialismului pe pămîntul patriei. Ase că a sporit considerabil liarde lei, iar a prestări ce se edifică în România, Şî,.»»! I
în at
M
cepţiei „modelului unic" în şi comunismului în patria menea întregului popor, oa rolul organelor şi organi lor de servicii şi a indus întreaga activitate polîti- dloj n rn.
construcţia socialistă. noastră un rol dc mare în menii muncii hunedoreni zaţiilor de partid în coor triei mici la 10100 lei pe co-educativă trebuie subor presei;
locuitor.
şi
desfăşurarea
Evidenţiind faptul că semnătate, determinant, re au primit eu vie satisfac donarea de producţie, a- Reliefînd aceste frumoa donată — aşa cum se sub lodiilor
activităţii
ştiri; 9,
făurirea eu succes e socia vine învăţământului, şcolii ţie şi deplină mîndrie pa eestea implicîndu-se eu se succese, conferinţa or liniază în proiectul Pro- 10,09
lismului impun© întărirea de toate gradele, învăţă- triotică magistrala Expu răspundere în mobilizarea ganizaţiei de partid a gramului-Direqtivă şi în )<t,o:> ol
rului;
continuă & mişcării revolu mi nt ului social-politie, în nere, angajîndu-se să con colectivelor la îndeplinirea subliniat — în spiritul exi Tezele pentru Congresul al rurli ra
ţionare, realizarea unui văţământului de partid, tribuie cu întreaga energie în bune condiţii a sarci genţelor formulate de to XlV-lea al partidului, pre de ştiri
cum şi în Expunerea tova
partid unic, ca o ideologi# precum şi creaţiei literare, şi putere de muncă pentru nilor economice. Printr-un varăşul Nieolae Ceau.şeseu, răşului Nieolae Ceauşescu V>' 'lui Ist
oarji;
revoluţionară, care să în artistice. „Mai mnlt ea ori transpunerea neabătută în stil de muncă dinamic, la şedinţa Comitetului la Plenara lărgită a C. G. ştiri;
deplinească ralul de cen ei nd — se arată în Expu viaţă a obiectivelor prefi planificîndu-şi judicios ac Politie Executiv al <2.G. el al P.C.R. din 24—25 oc 12,20 Dl
tru vital al întregii na nere —- este necesar ca in gurate cu realism şi clar tivitatea, folosind eu efi P.C.R. din 22 septembrie tombrie a.i?. — realizării a ţării;
ţiuni, tovarăşul Nieolae activitatea politico-eduea- viziune de secretarul gene cienţă activul de partid, a.c. — eă rezultatele nu exemplare a sarcinilor la 3; It
Badlo-'f
Seauşeseu a relevat impe tivă să sădim ca putere în ral al partidului, acestea comitetul orăşenesc s-a sînt însă pe măsura po economico-sociale, dezvol uşoară
rativul perfecţionării ro rfndul poporului — şi, în îmbogăţind viaţa spiritua situat în fruntea străda tenţi aiului tehnico-matc- tării continue şi multila Dialogul
Hadioju
lului partidului în toate deosebi, al tineretului — niilor depuse de comunişti, rial şi uman al oraşului, terale a oraşului, ridicării ale ej>o<
domeniile, dezvoltării con spiritul de dreptate şi răs lă, conştiinţa patriotică, re de toţi oamenii muncii in în darea de . seamă şi cu calităţii vieţii oamenilor Nieolae
tinue a democraţiei inter pundere, sentimentul de a- voluţionară a partidului, a direcţia îndeplinirii sarci vântul lor, participanţii la săi. Mu/.lcă
neavoas
ne de partid, ca un factor părarc a proprietăţii so- tuturor oamenilor muncii! nilor economice. In plena dezbateri — Cornelia Stăn- Conferinţa a adoptat pre Şl ţară
re, în adunări ale activu cescu, Nicoleta Tudoran, fă; 17,e,
vederile
lui de-u
lui de partid s-au dez Ioan Başa, Margareta Dă- 1991—1995 planului cincinal — ciute
A n g a ja r e u n a n im ă , m o b iliz a r e s u s ţ in u t ă bătut periodic problemele nilă, Marcel Braica, Cor într-o atmosferă însufle- serii;
Ia
referitoare
volu |ion
oraşului
dezvoltarea
Brad.
majore ale activităţi! poli
nel Ştefan şi alţii — au
ştiri;
şi
subliniat o seamă de lip
economice,
biroul
în v e d e r e a a m p lif ic ă r ii r e z u lt a t e io r tice secretariatul comitetului suri existente în activitatea ţitoare, participanţii la ■p «0 II 2
21,90 1
şi
orăşenesc de partid urmă comitetului orăşenesc şi conferinţă au adoptat tex
tul unei telegrame adresate
(Urmare din pag. 1) permanente a rolului con la îndeplinirea obiective rind modul de îndeplinire biroului acestuia, a orga C.C. al P.C.R., tovarăşului late; 2:
a planului ia,.producţia fi
ducător şi mobilizator al lor noii revoluţii agraro — nelor şi organizaţiilor de NICOLA E CEA li ŞESCU, tic; 23,11
23,5.',—21
producţia fizică şi marfă, organelor şi organizaţiilor spunea Gheorghe Prip — zică .şi sortimentală, pro- partid. .S-a subliniat ast prin caresse exprimă tota ştiri.
productivitatea muncii'- şi de partid In vederea am punem accentul pe folosi -ducţia marfă, exportul şi fel că nu s-a manifestat la adeziune la Hotărîrea
eficienţa economică a în plificării succeselor, înde rea integrală şi raţională investiţiile ş.a. şi aciop- suficientă exigenţă pentru Plenarei C.C. al P.C.R. din
tregii activităţi. Edificator plinirii exemplare a pla a pămîntului, pe creşte tînd măsuri adecvate pen a ca toate cadrele de partid iunie a.c. cu privire la
şi de stat să-şi facă e-
tru
buna
desfăşurare
în acest sens este bilan nului pe întregul an în rea efectivelor şi produc muncii în toate sectoarele xemplar datoria, nu s-a realegerea, la Congresul
ţul fructuos cu care oa cinstea marelui forum ai ţiei animaliere, astfel Incit al XiV-loa, a tovarăşului
urmărit
înfăptuirea
hotă
menii muncii din oraş în comuniştilor. să livrăm cantităţi tot mai vieţii economico-sociale. rârilor organelor superioa Nieolae Ceauşoscu.în func
tâmpină Congresul al XIV- „Noi, oamenii muncii mari de produse agroali- în perioada analizată s-au re şi a celor proprii, nu ţia supremă de secretar ge
DEVA
lea al partidului, concre de la Întreprinderea elec- mentare. Pe această bază realizat peste plan impor s-a manifestat intransi neral ai partidului. S-a de curse
tizat într-o producţie mar trocentrale Haţeg — spu vom spori veniturile uni tante cantităţi de produse dat glas angajamentului MOARA
fă suplimentară, în pe nea Mircea Teodor — tăţii' şi ale cooperatorilor, printre care 17 000 tone genţă faţă de abaterile de ferm al comuniştilor, al dotie in
sulf în concentrate, 2 700
la legile ţării, de la nor
rioada trecută din acest sîntem hotărîţi să sporim întărind în acelaşi timp vagoneţi, 168 tone piese mele eticii şi echităţii so tuturor oamenilor muncii - A);
an, în valoare de peste 140 cu peste 36 milioane kWh proprietatea cooperatistă, forjate şi matriţate, 12 700 cialiste. Aceste lipsuri şj din oraş de a acţiona nea seriile I-
milioane lei, cu o contribu cantitatea de energie a- care constituie temelia perechi încălţăminte şi neajunsuri au dus la o bătut pentru înfăptuirea Seeretul
(Flacăra
ţie deosebită la rezultatele lectrică livrată suplimen reluării pe scară lărgită a alte produse. Planul la seamă de ncîmpliniri In exemplară a sarcinilor de
favorp bile Inscriindu-se co tar pînă la Congx-esul al reproducţiei. Sub condu export s-a realizat în pro viaţa economică a oraşului. plan şi a angajamentelor Sprijinit
ring); C
4
lectivele de muncă de la XlV-lea, să amplificăm de cerea organizaţiei de partid, cent de 103,1 la sută, iar Astfel, planul de investiţii asumate în întrecerea so — serii!
întreprinderile electrocen- păşirile la investiţii şi la acordăm întreaga atenţie productivitatea nimicii este nu s-a realizat în acest an cialistă, de a contribui cu hrle); C
trale, de bere, de produ ceilalţi indicatori de plan". valorificării superioare a . cu aproape 11 000 lei mai înregistrîndu-se mari res forţe sporite !a edificarea letla (11
cere şi industrializare a ,,Având un sprijin per tuturor resurselor locale, mare. decît nivelul plani tanţe în construcţia dc lo socialismului .şi comunis O vară
legumelor şi fructelor, sec manent din partea comite ca o condiţie esenţială în ficat. Beneficiile obţinute cuinţe. Este încă mic in mului pe pămîntul patriei. ral); Vi
torul forestier de exploa tului orăşenesc de partid, vederea obţinerii de bene dare h
(I.ueeafă
tare, atelierul de indus colectivul de oameni ai ficii cît mai mari”. Şeriful
trie mică şi altele. muncii de la întreprinde iDespre realizările do (Minerul
Un accent de seamă a rea de bere — afirma Iq- bândite, dar insistând mai Fiul ste
fost pus şi pe dezvoltarea nel Işfan — se angajează mult asupra căilor şi mij rese); a
agriculturii, pe înfăptuirea ca pînă la 15 noiembrie loacelor ce le vor urma iţi scoat
obiectivelor noii revoluţii să realizeze prevederile pentru a înregistra noi cltorese)
uul dini
agrare. Semnificativ în pianului pe întregul an, succese In fiecare domeniu zat); E
acest sens este că la G.A.P. stînd în posibilitatea noas al vieţii economico-sociale părăsit.
Haţeg şi Prislop, I.A.S., pre tră să ridicăm totodată s-au referit pe larg în onAşn
cum şi Ia gospodăriile simţitor productivitatea cuvîntul lor tovarăşii: Ma- păruţi i
populaţiei au crescut pro muncii şi gradul de ren ria Petruţi, Viorel Grozorii, pe co
ducţiile medii la toate cul tabilitate a unităţii". ■ Olimpiu Aldea, Vasile Alio- C-FRMIS
turile, efectivele de ani „La rezultatele pozitive nescu, Avram Lazăr, «ea e >
male, aportul la fondul de de pînă acum — aprecia Gheorghe Vasiu, Olivia trul de
„Cîntnrc
stat, la realizarea progra Traian Părău — vom a Miclăuş, Leanu Sulăşan şi HAŢEG:
mului de autoconducere şi dăuga noi sporuri de pro alţi delegaţi. Din interven pea a
autoaprovizionare terito ducţie, atît la export, cît ţiile lor s-a desprins nece BRAZI i
rială. şi la fondul de autoapro- sitatea perfecţionării în T.AN 1
Departe insă do a consi vizionare teritorială, asi continuare a stilului şl Irul de
dera câ s-a făcut totul gurând valorificarea mai metodelor de muncă ale „Chitare
pentru a valorifica efi bună a materiei prime, di organului orăşenesa de SIMEIUV
cient întreg potenţialul versificarea produselor şi partid, sporirii răspunderii Rodos «■
productiv al unităţilor eco îmbunătăţirea calităţii a- şî exigenţei, întăririi ordi JliîA I S
iâ (f um
nomice din oraş, în ca costora". nii şi disciplinei in fiecare
drul conferinţei s-a insis „Pentru a ne aduce o imitate economică şi agri întreprinderea *i« lianţi IX* v#, 8* verifică hun» de prelucrare * «■«[carului i<n euji-
tai pe necesitatea sporirii contribuţie mai însemnată colă. loriii <!<■ \ ar. * ****** .«*...—