Page 115 - Drumul_socialismului_1989_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Aspirăm spre lumina culturii

— Stimate Aurel Nedel, torii de aici, cu preocupări picturi de autentică va­
ce vă leagă de judeţul diferite, încearcă să trans­ loare. M-ar bucura dacă
aceste valori vor fi cuprin­
VW&A/v- Hunedoara ? al artei româneşti. Aş dori se într-un muzeu jude­ 2S
forme Deva într-un centra
— Nu este un secret că
m-am născut la Vaidei, din suflet ca aceşti plasti- ţean de artă. Oamenii au
că am urmat şcoala pri­ cieni pe care-i are jude­ mereu nevoie de hrană • 1
mară şi liceul în acest ju­ ţul) tineri sau mai în spirituală. lor *
deţ. Aici mi-am petre­ virstă, să fie susţinuţi şi — Ce rol joacă artistul ghiozi
cut cei mai frumoşi ani, „m arc
în continuare cu atenţie şi plastic în contextul ac­
aici sînt părinţii mei, .su­ grijă pentru afirmarea lor Produ
rorile mele şi prietenii mei. deplină. tual politie, economie, soviet!
Cartea — mijloc important de Informare Aici au încolţit visele, şi — Expoziţia „Armonii socio-cuitural ? Episod
aspiraţiile de tinereţe care plastice contemporane" v-a — Artistul este un crea­ tricolo
12,40
m-au făcut să urmez dru­
si formare a omului nou mul creaţiei. Nu sînt dat publicul devean. Ce tor de tezaure spirituale, 13.00
întîlnirii
posibilitatea
cu
un martor, dar şi un parti­
bum <
„fire tainice"? Fiecare re­ impresie v-a făcut ? cert di
Cartea,' cuvîntul tipărit ţiuni cu cartea, acţiuni ca­ tradiţionale, cit şi simpo­ venire a mea pe aceste — Nu este o entitate cipant direct La făurirea
în general, rămîne în con­ re s-au alăturat în ultima zionul dedicat centenaru­ plaiuri înseamnă o în­ istoriei. Omul de cultură frumot
tinuare principalul mijloc perioadă celor de tradiţie, lui marelui nostru povesti­ spirituală separată. Oa­ este un propagandist al tic *
de informare şi nu în ul­ permanente, de populari­ tor Ion Creangă, acţiunile toarcere la tinereţe. Sînt menii de aici, ca peste ideilor timpului său. Prin zică (
timul rînd, do formare a zare, dezbatere şi însuşire de popularizare a noutăţi­ legat de aceste locuri în tot, sînt sensibili şi des­ antojo
conştiinţei oamenilor. Lu­ a operelor secretarului ge­ lor editoriale — vor fi intimitatea fiinţei mele, chişi, receptivi la frumos. om de cultură înţeleg român
crătoarele Bibliotecii jude­ nera! al partidului, tova­ străbătute, de asemenea, pictura mea fiind partea Fiecare caută o regăsire scriitorul, poetul, muzi­ mate ’
ţene, conştiente dc rolul răşul Nicolae Geauşescu, de adinei trăiri patriotice, care se vede din această în opera de artă. Nivelul cianul, artistul plastic. comici
cărţii in educarea oame­ cuprinse în colecţia „Ro­ care animă în această pe­ legătură. de cultură şi dorinţa de Dacă omul simplu vine în 15.00
nilor şi răspunzînd impe­ mânia pe drumul desăvâr­ rioadă întreaga viaţă spi­ — Cunoaşteţi bine activi­ ascensiune spirituală ale contact direct cu acest mului
rativului cuprins în Teze­ şirii construcţiei socialiste" rituală românească. tatea plasticienilor hune- acestora au crescut foar­ • 19,1
le pentru Congresul al şi din cele trei serii pri­ In întîmpinarea Congre­ doreni. Gum o apreciaţi te mult. Recent ana asistat propagandist, este impo­ nici.
XlV-lea al partidului, în vind gîndirea social-poli- sului al XlV-lea al parti­ sibil ca „întîlnirea" să nu ducătr
Expunerea prezentată de tică, filozofică, economică dului vor fi realizate nu­ în contextul artei româ­ la deschiderea expoziţiei ofere efecte educative Film c
secretarul general al parti­ a preşedintelui României. meroase acţiuni cu cartea : neşti ? „Mari maeştri ai picturii amîndurora. mea c
dului, tovarăşul Nicolae Pentru realizarea unor ac­ „Programul partidului — — Gînd eram copil, în româneşti" care reuneşte fie o
Ceauşescu, Ia Plenara lărgi­ ţiuni politico-educative de program de muncă şî via­ Deva, existau doar doi un însemnat număr d© DAN CAMPEAN Trei «
tă a C.C. al P.G.R. din 24— înaltă ţinută şi cu un pro­ ţă al întregului popor",
25 octombrie a.c., program nunţat caracter revoluţio­ „Harta ţării la scara pro­ profesori de desen : Tiron LUNI,
de munca şi acţiune revo­ nar, Valeria Stoian, direc­ gramului partidului", „Oa­ Budiu şi Petru Suciu. o 1
luţionară al partidului, al torul bibliotecii, evidenţia menii acestui pămînt", M-au stimulat prin dra­ 19,30
întregului popor, ca în unităţile din Haţeg, Brad, „Ţara mea e-n sărbătoare", gostea cu care m-au în­ 0 înaltă îndatorire comunistă,
centru! activităţii ‘insti­ Petroşani. „Partid iubit, părinte drumat, prin respectul faţă f unii
tuţiilor culturale „să stea Ciclurile de acţiuni ale drag". Sînt doar cîteva din de artă şi cultură pe care patriotică — creşterea continuă <<
«ur.
permanent modelarea fi­ Bibliotecii judeţene — „Is­ genericele dezbaterilor, pre­ mi l-au insuflat. Astăzi, la Ceauş
zionomiei omului nou, toria, o carte a dragostei zentărilor şi expoziţiilor mulţi ani după termina­ dustrii
înaintat, animat de un de patrie", „Memoria pă- de carte, recitalurilor de a producţiei de metal . ritaro
profund spirit patriotic", m intui ui românesc" şi poezie ce se vor impune rea liceului, găsesc în Deva
au imprimat acţiunilor or­ „Domnitori români în le­ atenţiei participanţilor prin o secţie de artă a Mu­ rese e
ganizate în această perioa­ gende", susţinute periodic înaltul lor mesaj revolu- zeului judeţean, un maga­ (Urmare din pag. 1) zaţiei de partid, în adună­ nic s
dă un mai pronunţat ca­ în mijlocul unor colective ţionar-patriotic. Sînt ac­ zin al fondului plastic şi rile generale ale oamenilor tfu to
racter patriotic, revoluţio­ muncitoreşti sau de elevi, ţiuni care vor conferi noi o galerie de artă. Muzeul trată dinamica profundelor muncii am adoptat progra­ mea c
nar. menţin trează în conştiin­ valenţe educative activită­ şi galeria au găzduit, după transformări petrecute în me ferme de acţiune în ve­ Tezaui
Documentele programa­ ţa oamenilor mîndria pen­ ţii bibliotecii, contribuind cîte ştiu, atît expoziţii de munca şi viaţa noastră in derea eliminării neajunsu­ drago:
tice pentru marele forum tru trecutul istoric al popo­ la atragerea şi permanen­ artă contemporană ale aceşti ani glorioşi — eu rilor ce se mai fac simţite fora <
al comuniştilor români, ex­ rului nostru, încrederea în tizarea cititorilor, faţă de artiştilor care locuiesc în deosebire după istoricul în munca noastră, îndepli­
punerea secretarului gene­ virtuţiile sale creatoare, în care instituţia manifestă judeţ şi ale invitaţilor din Congres al IX-lea ai parti­ nirii exemplare a sarcini­
ral la recenta plenară, a- dorinţa sa nestrămutată de o deosebită grijă şi pe li­ dului. Pe baza afirmării lor de producţie pe anul
flate acum în dezbaterea a munci şi trăi în pace. nia completării colecţiilor alte zone ale ţării, cît şi superiorităţii proprietăţii viitor şi întregul cincinal
întregului popor, reprezin­ Manifestările programa­ cu noutăţi ’ şi a populari­ retrospective cu selecţii din socialiste de stat — factor 1991—1995. Aceste progra­
tă un nepreţuit izvor de te,. în Festivalul culturii şi zării corespunzătoare a a- lucrările maeştrilor pic­ hotărâtor în realizarea u- me vor fi completate — în DEV,
învăţăminte, o valoroasă educaţiei socialiste hune- cestora, a organizării şti­ turii noastre moderne. riaşelor progrese din dez­ lumina indicaţiilor şi sar­ de cur
sursă educaţională; fapt dorene „Snrmis" — Atelier inţifice a publicaţiilor în voltarea economico-socială cinilor desprinse din ma­ DOAlî.
done t
pentru care acestea consti­ de creaţie „Ritmuri" şi cadrul cataloagelor. Există o filială a Uniunii a patriei —, in perioada gistrala Expunere a tova­ - A)
tuie obiectul multor ac­ „Trofeul micului cititor", VIORICA ROMAN Artiştilor Plastici. Crea­ care a trecut din acest an, răşului Nicolae Ceauşescu seriile
în combinatul nostru au la recenta plenară lărgită Secreţi
(Flucă)
fost asimilate 16 produse a S.C. al P.C.R. — cu noi Sprijin
Izvoare privind evul mediu românesc. noi, care înlocuiesc impor­ măsuri care să ducă La ring); s
tul, s-au omologat alte 94
revo­
de produse destinate ramu­ creşterea a conştiinţei oame­ •) i
tuturor
luţionare
Ţara Haţegului în secolul al XV-lea rilor de vîrf ale industriei nilor muncii, la îmbună­ o var!
româneşti, realizîndu-se im­ tăţirea radicală a activită­ ral);
dare
numeroasa şi viteaza cne- 1156, săvîrşind înălţătoare vigoare, în majoritate ab­ portante sporuri la oţelu­ ţii ideologice şi politico-e­ (Eu cea
zime şi românim© liberă fapte de arme. solută profesînd religia rile pentru rulmenţi, lami­ ducative, toţi siderurgiştii ŞeriluJ
de aici a j u n g componenţi Faima Haţegului s-a răs- ortodoxă şi - cultura sla­ nate pentru instalaţii şi u- hunedoreni dovedind prin (Miner
de bază ai oştilor transil­ pîndit încă din vremu- vonă. tilaje din energetica nu­ fapte că sînt racordaţi de­ Fiul s
resc);
vănene conduse de Iancu . rile lui Iancu de Hunedoa­ Departe de a fi o re­ cleară şi construcţiile de plin la efortul întregului îşi sco
de Hunedoara. Atingînd ra, ridicat el însuşi dintre giune periferică, Haţegul, maşini, la export sarcinile nostru popor de înfăptuire citores
maxima înflorire şi afir­ cnezii români haţegani şi în secolul al XV-lea, se pe 9 luni fiind depăşite, pe neabătută a programelor nul di
mare sub Iancu de Hu­ susţinut masiv de ei, des­ situează într-un punct relaţia devize convertibile, de dezvoltare economico- znt);
părăsit
nedoara, Ţara Haţegului pre care contemporanul central, cu largi deschi­ cu 5 milioane lei. GURA
şi-a menţinut individualita­ său Piccolomini arăta că deri, mai ales spre ţările socială de ridicare a pa­ ttmplă,
tea politico-administrativă a sporit mai mult gloria române dar şi cu Europa In conferinţa de dare de triei pe noi culmi de civi­ ORAŞT
în tot - cursul evului me- românilor din mijlocul că- Centrală şi Imperiul Oto­ seamă şi alegeri a organi­ lizaţie şi progres. păruţi
man. Izvoarele publicate pe c
menţionează legături strîn- germ:
Note de lectură se cu românii din Bana­ zică e
trul <ti
tul învecinat, din restul Azi — Ziua recoltei „Cînla
Recenta apariţie în Edi­ Transilvaniei şi cu cei din IIAŢE<
tura „Dacia" a cărţii tine­ diu, pînă la desfiinţarea nora s-a născut. Oltenia, atestă elemente pea
rilor istorici clujeni, Adrian vechii organizări, la mij­ Resursele umane ca şi de cultură slavo-română (Urmare din pag. 1) C.A.P. Romos, Leşnic, Măr- BRAZI
LAN:
Andrei Rusu, Ioan Aurel locul secolului al XlX-lea. structurile materiale haţe- şi latină. Din documen­ tineşti, Germisara, Aurel trul d<
Pop şi Ioan Dregan, repre­ Perioada de afirmare a gane din secolul al XV-lea tele cuprinse în volum producţii de pînâ acum, Vlaicu, Izvoare, Haţeg, „Ginta
zintă o contribuţie valo­ haţeganilor în lupta an-ti- au rămas vreme îndelun­ pulsează o intensă viaţă sporindu-şi simţitor apor­ A.E.S.C.H. Deva, Sîntandrei SIMER
roasă la relevarea istoriei otomană este cuprinsă gată în umbra arhivelor, românească: onomastică şi tul la realizarea progra­ şi alte unităţi, unde s-au Rodos
Ţării Haţegului. Volumul între 1420, anul primei ducînd la proliferarea in­ toponimie, dar şi formele melor judeţene de dez­ depăşit prevederile planu­ 1L1A :
ta (Lu
se referă la această parte năvăliri în părţile Transil­ terpretărilor fanteziste sau de organizare, de viaţă voltare a agriculturii, de lui, precum şi livrările Io
de ţară, considerată una- vaniei şi 1456, anul bă­ chiar tendenţioase. Publi­ politico-instituţională româ­ autoconducere şi autoapro- fondul de stat.
din cele mai însemnate şi tăliei de la Belgrad şi al carea prezentului volum de nească. vizionare teritorială. In acelaşi timp, sărbă­
cunoscute vetre de civili­ morţii lui Iancu de Hu­ documente permite găsi­ Volumul întocmit de Ca în fiecare an, sărbă­ toarea oamenilor muncii V*
zaţie şi continuitate din nedoara. Dintre haţegani rea unui răspuns adecvat Adrian Andrei Rusu, Ioan •» i torirea Zilei recoltei pri­ din agricultură reprezintă
spaţiul istoric românesc. îşi va constitui Iancu nu­ acestor interpretări şi o Aurel Pop şi Ioan Dre­ lejuieşte trecerea în re­ un bun prilej de mobili­
Sînt publicate un număr cleul armatei sale şi îşi restituire istorică obiecti­ gan se înscrie în tradiţia I vistă a rezultatelor dobîn- zare a tuturor forţelor şi I'enti
de 294 documente medie­ va alege principalii căpi­ vă a acestui colţ de ţară bogată a editurii izvoare­ îj dite în muncă, eviden­ menţin
vale dintre anii 1402 şi tani şi dregători. Docu­ românească. lor diplomatice referitoare ţierea celor care prin stră­ mijloacelor la efectuarea prezeni
spre si
la
româ­
unele
provincii
1-173, cuprinzind danii, di­ mentele atestă numele cne- neşti şi reprezintă un pas l! danii deosebite pentru a- lucrărilor de sezon pe o- Vîntul
plome de înnobilare, sen­ zilor din familia Gîndeş- Pe baza documentelor plicarea tehnologiilor de goare, îndeosebi a celor din si
tinţe judecătoreşti, acte publicate se afirmă de că­ esenţial spre cunoaşterea lucru avansate au obţi­ de fertilizare şi arăturilor tşnsific
de vînzare-cumpărare, de tilor din Rîu de Mori, a tre autori că în secolul al deplină a trecutului Ţării ! ! nut recolte record, pro­ adinei pe toate suprafeţe­ rile m
zălogire, testamente ctc. diezilor din Cinciş, Sălaş, XV-lea, Haţegul este o ţară Haţegului în veacul lui ducţii mari în sectorul le prevăzute, pentru a pre­ prinse
Fărcăclin, Livadia, Băieşti, românească cu o populaţie Iancu de Hunedoara şi ii de, iar
Ţara Haţegului şi-a con­ Ciula, Ponor, Vad. Ruşor, zootehnic, o eficienţă ri­ găti baze temeinice pro­ 20 şi :
solidat entitatea şi indivi­ Densuş, Unciuc, Bara, aproape în exclusivitate Ştefan cel Mare, un pas dicată a întregii activităţi. ducţiei agricole din anul ceaţă |
dualitatea istorică de obîr- Peşteana ele., care l-au românească, cu o nobilime necesar în opera dificilă De menţionat că în a- viitor, şi a întîmpina cu
La r
şie românească străveche, românească reacţionînd de restituire a istoriei ceastă privinţă s-au deta­ noi şi însemnate succese general
prestatală, în secolul al însoţit în toate luptele solidar, cu vehemenţă, îm­ patriei. i! şat în special cooperatorii, Congresul al XiV-lea al variabil
XV-lea, eînd devine ba­ începînd cu apărarea ce- potriva oricăror străini, mecanizatorii, lucrătorii şî Partidului Comunist Ro­ noaptea
stionul de apărare al Tran- â ' i l o r Dunării la 1438 — cu instituţiile sale specifi­ Prof. ÎOACHIM LAZĂR, cadrele tehnice de Io mân. tul va
modera
-!\ u n i c i î n f a ţ a incursiu- 1439 si p î n ă l a strălucita ce : adunarea cnezilor, Muzeul judeţean V
! , ■ ( > : • > h > m i ne şi cirul vietoiăo de ia Bugrad, din dreptul românesc încă în Hunedoara - Deva 4 4vmS t JSAOte X i r t >ss*wr 4 aw t t r 4 ftv*rB i 4 4