Page 14 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
N PREGĂTIREA SGNGRESSLDI AL XIV-LEA AL PA1TIIILUI
• 1
19,30
o unii
In dc;
tele f
al XI)
T... 111 UI
Conferinţele de dări de seanţă si alegeri— Lauret
nafion
_________________ 9______________________________________________________ 2___________ w______________ mânie
batere
analiză temeinică a activităţii, şcoală a educaţiei Porumbul slrîns de pe ultimele pentru
lea a
munisl
Film :
politice, revoluţionare suprafeţe ! Teleju
Ultimi
Recolta viitoare-temeinic pregătită?
Datorie, răspundere în muncă pentru asigurarea unui transport .unităţile agricole ale jude Lucreţia Micloşoni, Fiori- =- KS -
Oamenii muncii din toate
ca Coţoian, Rozica Pctcu,
ţului, mobilizaţi de îndem Gheorghe Terlea, Cătuţa .sur.i
auto operativ, în siguranţă nurile şi orientările cu Goţolan, Florica şi la Emil (Ut AM
fruntaşi
Vlăiconi,
prinse în Concluziile tova
re
răşului Nicolae Ceauşescu, coltatul porumbului, pre progra
Kăspui
secretarul general al parti cum şi pe mecanizatorii lor; 10
(Urmare din pag 1) se munceşte intr-un ritm cule, smt realizate şi de C.C. al P.G.R., privind re 10,(1.-, s
constant bun — arăta Se păşite. Beneficiarii noştri alegerea tovarăşului Nicolae dului, la şedinţa Comite Aurel Neiconi, Ioan Vîr- 10,35 C
directorul întreprinderii : ver Vida, şeful autobazei — I.A.S. Deta, I.A.S. Bal- Ceauşescu, omul care con tului Politic Executiv al vescu, Ioan Avram şi Sa 11,00 1
11,05 l
22
din
în Valea Jiului, la carie din Deva. Pe noi, care a- noc, I.A.S. Livezile, C.A.P. duce destinele patriei de C.C. al P.C.R., acţionează bin Neiconi, care asigură 11,3 5 ]\
transportul operativ al re
a.c.,
septembrie
rele Jieţ şi Vîncu, la ca vcm o mare răspundere Livezile — au cuvinte de aproape un sfert de secol, cu hărnicie, răspundere şi coltei la locurile dc depo lîulelli
Ştiinţa
nalul Dunăre — Bucureşti, la transportul cărbunelui apreciere şi mulţumire la la apropiatul Congres al dăruire patriotică, la strîn- zitare. 12,10 i;
cariera de calcar Crăciu- din cele două cariere din adresa muncii şoferilor de XIV-lea al partidului, în gerea recoltei acestei toam Hotărîţi să finalizeze şi rulai;
suprema funcţie de secre
neşti, în campania agrico Valea Jiului ne preocupă la I.T.A. Hunedoara, au ne, la pregătirea cît mai semănatul griului în cel 3: i5,oi
dlo-tv.
lă de toamnă, transportul în mod deosebit întreţine tobaza Deva. Fiecare ma tar general al Partidului temeinică a producţiilor mai scurt timp, conduce (lucie
zilnic al muncitorilor la şi rea în stare de funcţiona şină este dotată cu două Comunist Român. în ace anului viitor. Un exem rea unităţii şi mecaniza Odă li
Itadioj
de la locurile de muncă, re a întregului parc, efec remorci, unele cu trei. laşi timp, a fost exprimat plu, în acest sens, am în- torii antrenaţi la pregă dltmţa
al călătorilor. Trebuie să tuarea unui număr cit mai Reuşim în felul acesta să angajamentul comuniştilor tîlnit la C.A.P. Haţeg, u- tirea terenului şi însămîn- tutore
Iti- '>og
nitate
spunem în mod autocritic mare de curse, pentru a ne ne depăşim zi ele zi sarci ca în lumina concluziilor judeţului, agricolă fruntaşă or a ţat acordau atenţie atît 1 I
unde
buna
că nu am reuşit să ne în realiza planul la transpor nile de transport, recolta formulate de tovarăşul ganizare a lucrărilor zil menţinerii vitezelor de lu u. .1
cît,
mai
cru
prevăzute,
senina
deplinim întotdeauna, rit tul cărbunelui — sarcină este depozitată la timp, Nicolae Ceauşescu, la re nice, larga participare a ales, calităţii lucrărilor. lea i
mic, sarcinile ce ne-au re de cea mai mare impor fără pierderi, maşinile centa şedinţă a Comite cooperatorilor la muncă, Astfel, că mecanizatorii patriot
18,00 C
venit. Ce se cere ? Mai tanţă pe care o avem. Sîn- noastre fiind bine utilate tului Politic Executiv al hărnicia şi răspunderea Alexandru Brejan — tatăl sugesti
multă ordine, disciplină, tom conştienţi de răspun şi dotate cu cele trebui S.C. al P.C.R. să se ac dovedite de mecanizatori şi Alexandru Brejan — intr-o
poetic;
organizare, gospodărirea derile mari care ne revin toare. ţioneze cu răspundere şi au apropiat de finalizare fiul, Cornel Vinars, Vasile muzici
cu chibzuinţă a combusti şi acţionăm pentru înde Alţi participanţi la dez dăruire pentru întărirea principalele lucrări din Carandin, Şiminic Ionescu, lctin i
bilului. Numai în acest fel plinirea lor. bateri — Constantin Stăn- simţului datoriei, a răs actuala campanie. Mai pre precum şi Mihai Melicuţ,
au
deşi
vom putea răspunde sar — Cu 31 de autobascu ciulescu, Ioan Bureţea, At- punderii în muncă pentru cis — aflăm de la Eufro- şeful secţiei, mai mare *T'AS
cea
sina Bufnea, inginerul şef
realizat
cinilor mobilizatoare pe lante lucrăm în campania ti 1 a Anderlicht, Francisc a se asigura un transport şi preşedintele unităţii — parte a arăturilor în schim Kk—-<t
auto
fluent,
operativ,
în
care le avem, ne vom rea agricolă dc toamnă, mai Kenderesy, Dumitru Beu, recoltatul porumbului se buri de noapte şi prelun
liza îndatoririle la fiecare precis *La transportul po Gheorghe Borza, Dan Pîr- deplină siguranţă — pîr- desfăşoară pe ultimele hec gite, s-au străduit să nu
DE
ioc de muncă, ne vom fa rumbului în unităţi agri vu au exprimat aprobarea ghie de maro importanţă tare, iar semănatul griului facă rabat de la calitate. trla)
ce datoria dc comunişti re cole din judeţul Timiş — unanimă a colectivelor pe în îndeplinirea* sarcinilor este încheiat pe mai mult La rîndul său, Ioan Taşcu, gura;
economice ale judeţului în
voluţionari. spunea Mir ce a Aniculesei, care le reprezentau, la de 70 la sută din supra specialistul îa însămînţări, Nc!u
litan
planificată.
— La carierele dc căr şef de coloană. Sarcinile actul istoric pe care-1 con acest an, pe întregul cin faţa munca se Cum la coordonat îndeaproape de boldi
arat
desfăşoa
bune de la Jieţ şi Vîncu fiecărei zile, pe autovehi- stituie Hbtărîrca . Plenarei cinal. inginerul şef al unităţii, şan:
ră în schimburi prelun era atent să încorporeze (Pari
gite şi de noapte, este sămânţa de grîu în sol la grâb'
Vaca
Prin unitate de gînd şi faptă, spre perfecţionarea asigurat front dc lucru densitatea şi adîncimea roit);
pentru a. încheia în cîte-
stabilite în tehnologic.
praft
tu ral
va zile şi însămînţarea O altă lucrare începută reani
calitativă a întregii activităţi griului. tarlaua cu porumb de curînd, care se desfă NEA
îri
şura din plin, era recolta
(Min
erau prezenţi la lucru un rea culturii succesive de
(Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu — do au scos în evidenţă că în me şi noutate, iar Remus mare număr de coopera porumb în amestec cu floa
cumente programatice fa cadrul microcolectivclor Dara şi Cornelia Cornea tori, în frunte eu briga rea soarelui. O efectua, ua ro
principalii indicatori de' ţă de care participanţii pe care le reprezintă au au recomandat noului co dieră Teodora Grozoni. cu combina, Alexandru Mexic
(Mine
plan la nivelul cooperati şi-au exprimat totala lor mai avut loc abateri de la mitet să fie mai ferm în Subliniem că porumbul se Brejan — fiul, cel care, la Seufu
vei au fost realizaţi în pro adeziune şi aprobare. regulile generale de co rezolvarea unor probleme recolta cu coceni cu tot, fel cu mecanizatorii de la din cin
porţie de 101—182 la sută. Referindu-se pe larg la merţ, au fost semnalate i m p o r t a n t e , . legate depănuşîndu-se în cîtnp, transport, noaptea, la lu tul
(Placi
Evidenţiind aceste rezul sare mile care stau. în faţa neajunsuri legate de dia nemijlocit de activitatea asigurîridu-se, în acest mod mina farurilor, executau 13 Al;
tate, obţinute ca urmare a sectorului cooperaţiei, re logul vînzător-cumpărător, unităţilor de producţie şi eliberarea operativă a arăturile. Pînă ieri, de (Cenţi
aplicării în viaţă a sarci ieşite din documentele pro de modul de prezentare şi de alimentaţie publică, să terenului, transportul ştiu- pildă, cantitatea de sucu creaţi
nlel")
nilor pe le-au revenit din gramatice amintite, — co servire — -în unităţi cura fie mai exigent, să. se in leţilor la bazele de recep lente însilozată era de 800 (Dacii
orientările şi indicaţiile de muniştii Aurel Doboş, Ioan sînt complexul comercial tegreze organic în urmă ţie iar a! cocenilor în baza tone, dar ea sporeşte pe tea ă
inestimabilă valoare teore Pa.şca, Ileana Crişan, Ro Palia, restaurantele Izvorul rirea modului în care co furajeră. Notăm pentru măsura strîngorii recoltei IlIA;
tică şi practică formulate dită Fleşeru, Adriana Bor Rece, -Mioriţa, gospddina, muniştii studiază temele vrednicia dovedită constant duble. roşul)
viaţa
pentru toate sectoarele de za, Maria Poştei, Corne magazinul alimentar 20" şi în cadrul învăţămlntului în muncă pe cooperatorii MIRCEA LEPADATU
activitate de către ilustrul lia Cornea, Remus Dara mixt nr. 2, tutungerie — de partid şi a modului
ginditor şi marele vizionar s-au angajat să-şi sporeas deficienţe care puteau fi cum se implică în reali
din fruntea partidului şi că eforturile în direcţia în evitate printr-o susţinută zarea sarcinilor din pro m
statului nostru, participan deplinirii sarcinilor de' activitate de prevenire, de gramele stabilite.
ţii la conferinţă au dat plan pe acest an'şi pe în educaţie pe care ar fi tre Participanţii la conferin
glas, la fel ca întregul po tregul cincinal, au făcut buit s-o desfăşoare în ţă au , hotărît să elimine o .»
por, dorinţei ca la apro propuneri concrete pentru mod continuu . comuniştii. din activitatea viitoare ŢA“.
piatul forum comunist din completarea proiectului de „Calitatea muncii noas stările de lucruri negative, 1989, :
13) şi
luna noiembrie, tovarăşul hotărîre a conferinţei, pre tre n-a fost întotdeauna s-au angajat să manifeste avea
Nicolae Ceauşescu să fie cum şi recomandări nou la nivelul exigenţelor puse responsabilitate în păstra magi:
reales în suprema funcţie lui comitet de partid. în faţa lucrătorilor comer rea şi gestionarea bunuri tâ“, <
„Zilei
de secretar general al — Va trebui să ne im ciali — sublinia Adriana lor încredinţate, în res pinări
Partidului Comunist Ro plicăm mai mult — subli Borza. Va trebui s-o îm pectarea de către toţi lu XIV-1
mân, văzînd în acest act nia Eugenia Fleşeru, se bunătăţim, prin promova crătorii a regulilor gene Concr
„Lupt
garanţia înaintării patriei cretara comitetului de rea noului, a unor forme rale de comerţ, să acţione susţin
pe drumul propăşirii şi în partid — în direcţia orga moderne de servire, prin ze prompt şi eficient pen preze:
floririi continue. nizării judicioase a între atitudine hotărîtă şi promp tru îmbunătăţirea activi
într-o atmosferă de fer gii activităţi de aprovizio tă împotriva cazurilor de tăţii generale.
mă angajare, delegaţii la nare şi desfacere, a repar abateri". în acest fel — au con
conferinţă, reprezentînd tizării echilibrate a fondu în acelaşi spirit de com cluzionat vorbitorii — vom W .
cele cinci organizaţii de lui de marfă pe unităţi, bativitate, de angajare în adăuga noi împliniri şi
bază din cooperativă, au întăririi ordinii şi discipli scopul ridicării întregii fapte de muncă realizări
analizat activitatea politi- nei lucrătorilor din reţeaua activităţi la un nivel cali lor prezente, spre a întîm- Pen
f îru
co-profesională pentru în de desfacere, să acţionăm tativ superior au vorbit şi pina cu cinste Congresul ales i
deplinirea sarcinilor de pentru reducerea cheltuie ceilalţi comunişti. In nu al XIV-lea al partidului, ţa. Ii
producţie, raportîndu-se • la lilor de transport şi mate mele organizaţiei de tine aducînd totodată prinos zonei
înaltele exigenţe ridicate riale, să milităm pentru ret şi al comisiei dc fe de adîncă recunoştinţă mult cadă
slab 1
în faţa comuniştilor, a tu practicarea unui comerţ mei clin unitate, Ioan Paş- iubitului şi stimatului con torul
turor oamenilor muncii dc modern si civilizat, în con ca şi Rodica Fleşeru . s-au ducător, tovarăşul Nicolae turile
prinşi
proiectul Programului-Di- sens cu pretenţiile cumpă angajat să realizeze depă Ceauşescu, pentru activi Combinatul siderurgic „Victoria" Călan. Aspect de plus
reetivă şi Tezele pentru rătorilor. şiri ia planul economic, tatea neobosită pusă în muncă de la strungăria de cilindri pentru laminoare, maxii
Congresul al XIV-lea al In mod deschis, princi să aducă întregii activi slujba înălţării patriei pe unde maistrul principal Iosif Poganszkl, împreună cu strun grade
ioan
garul
verifică
Martin,
partidului, de magistralele pial, delegaţii la conferin tăţi, prin acţiunile ob noi culmi de civilizaţie şi pentru lamlnoarele hunedo rene. una dintre piesele prelucrate alocu
cuvin tăvi ale tovarăşului ţă, ca şi dama de sfeamă, şteşti organizate, prospeţi- progres.