Page 2 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 2

DRUMUL SOCIALISMULUI
            f*ig. *



                                                                                                  ÎN C  E  A  S    S  O  L E  M  N     V  E  N  I  T  »   L  A   Ţ E B E A  !

                                                                                               Trăim o Epocă strălucitoare           Veniţi la Ţebea, fraţilor români,
                                                                                               In care omul, conştient deplin,      Toţi fiii ţării, cugete curate,
                                                                                                                                    In care sînge încercat străbate,     i
                                                                                               îşi făureşte propriul destin,         Să spunem clar că-i drept cc e dreptate:    1
                                                                                               Exemplu minunat pentru popoare.                                                  « 1
               M                                                                                                                     Am fost, sîntem şi-om fi aici stăpîni 1  lor  *
                                                                                               Muncind sub largul zărilor albastre                                           ghiozi
                                                                                               De mii de ani, stăpîni pe acest loc,   Ea Ţebea, sub gorunii seculari         peript
                                                                                               Am cucerit în Augustul de foc         Să ne-amintim de cei zdrobiţi pe roată,   ■ studio
                                                                                               Cu sîngo, drumul devenirii noastre !  Iobagii care îndurară toată             co.  F
                                                                                                                                     Mizeria, crezînd că o să poată          sodul
                                                                                               Sub falduri de drapele glorioase     Să rupă lanţul eu belciuge tari!         tricolc
                          Moştenirea spirituală reprezintă marca                               Avem la Cîrmă un Partid iubit        Veniţi la Ţebea, aici dorm croi          12,40
                                                                                                                                                                             13.00
                                                                                               Şi un Erou cu totul dăruit
                                                                                               Acestor împliniri prestigioase !     Cc se jertfiră pentru întregire;         bum
                                                                                                                                     La fel ca Iancu, întru nemurire
                     individualităţii noastre printre popoarele lumii                          De la Congresul IX înainte           Toţi au dorit a ţării fericire ;         ceri  d
                                                                                                                                                                             poetic
                                                                                               S-a înnoit al Patriei veşmînt,       Popor român, să nu te încovoi !      i   rampe
                                                                                                                                                                             te  *
              -   V-aş  propune,  stimate   ţin   seama   mai   mult   de   cu  titlu  informativ,  că,  spre   Embleme ce viază-n plin avînt   La Ţebea creşte tînărul gorun   J
            Radu  Ciobanu,  ca  dialogul   spiritul  decît  de  litera  do­  deosebire  de  generaţia  noas­  Sub grija încercatului Părinte.  Sădit  cu  drag  de-al  ţării  Preşedinte  ;  i   iaclor
            nostru  să  nu  se  rezume  la   cumentului.  In  ceea  ce  mă   tră,  ei  au  acces  la  orice   In ceas solemn de vie împlinire   Recunoştinţă şi îndemn fierbinte,   |  sanilai
                                                                                                                                                                             ai  cci
            o  simplă  trecere  în  revistă   priveşte,   optez   întotdeauna   lectură.  E  o  şansă,  cum                          Cinstind trecutul, mersul înainte,   5  populi
            a  romanelor  dv.,  ci  să  ne   pentru  această  a  doua  cale   spuneaţi,  o  mare  şansă  şi   A ţelului spre care-naintăm,  Uniţi să îl străbatem în comun!   \
            oprim  asupra  raportului  res­  care  mi  se  pare  mai  pro­  numai  de  ei,  de  puterea  lor   Jurăm cu străşnicie s-apărăm                                  tologii
            ponsabilitate  -  adevăr  -  an­  fitabilă   pentru   artă.   Gine   de  muncă  şi  de  spiritul  lor   Viaţa-n libertate şi-n unire!  AUREL D. CÂMPEANU         roman
                                                                                                                                                                             Micro
            gajare  în  munca  de  croajio   vrea  să  cunoască  dotele  do­  de  discernămînf  depinde  ca                                                                   uşoar
            pe  care  o  desfăşuraţi.  Aşa­  cumentare   exacte,   „datele   această  şansă  să  devină  o
            dar,  caro  este  punctul  dv.   tehnice",  ca  să  spunem  aşa,   experienţă   prielnică   desti­                                                                *  So
            de  vedere  în  această  pro­  ale   problemei,   va   merge   nului  lor.  Şi,  tot  spre  deo­  CRONICA FILMULUI                                                torulu
            blemă ?                    la   tratatul   de   specialitate.   sebire  de  generaţia  noastră,                                                                   derea
                                                                                                                                                                              19.00
              -   Poate  am  să  vă  dez­  Literatura   însă,   cum   bine   ei  dispun  tot  mai  mult  de   SECRETUL ARMEI... SECRETE           tor  Rebengiuc,  Mitică  Po-   19.20
                                                                                                                                                                         r
            amăgesc,  dar  punctul  meu   se  ştie,  este  altceva  :  ea   mijloacele   audio-vizuale   la                                       pescu,  Mircea  Diaconu,  Ca -   nici
            de  vedere  în  această  pro­  oferă  datele  şi  semnificaţii­  care   noi   nici   nu   visam.   Film  de  mare  succes  Ia   tatea  imagistică  (Vivi  Dră-   men  Calin,  Dem  Rădulescu,   condu
            blemă  e  foarte  comun,  ge­  le  umane  ale.  chestiunii,  o-   Ceea  ce  nu  ştiu  dacă  mal   toate   vîrstele   şi   în   orice   gan  Vasile),  spiritul  polemic   Horoţiu   MăJăele,   Manuela   20,25
            neral  acceptat  astăzi.  El  nu   dică  esenţialul,  iar  aici  nu   e  o  şansă.  Rămîne  de  văzut.   anotimp,   această   băşcălie   şi   ironia  converg  spre  0   Hârăbor,   Adrian   Păduraru,   întorc
            e  nici  măcar  nou.  Am  chiar   se  poate  ajunge  decît  pe   E  însă  o  realitate  care  nu   pe  teme  grave,  făcută  bitru   satiră   Îndreptată   împotriva   răstoarnă  intr-o  clipă  ima­  fio  c
            Senzaţia  că  forţăm  uşi  des­  căile  imprevizibile  ale  fic­  poate   fi   ignorată,   dar   e   şl  cu  bun  simţ,  îmbracă  o   stupidităţii,  a  obsesiei  răz­  ginea  pe  care  o  avea  pu­  R.P.  <
            chise.  Primul  care  a  dat  ex­  ţiunii  care  îşi  are  punctul   bine  să  fie  receptată  cu   haină   cinematografică   în­  boiului  continuu,  a  manie/   blicul   despre   roiurile   lor   Teleju
            presie  sentimentului  de  res­  de  plecare  şi  baza  în  do­  circumspecţie  şi  cu  acelaşi   cercată  la  noi  demult  de   de   a  Inventa  „arme  se­  memorabile,   transformindu-şl
            ponsabilitate   în   cultura   cument.   Documentarea,   aş   spirit  de  discernămînt  care   Gopo  in  „S-a  furat  o  bom­  crete",  a  nebuniei  care  se   apariţiile   in   perle   strălu­  LUNI
            noastră  a  fost  Miron  Cos-   zice,   asigură   infrastructura   poate   să   facă   distincţia   bă".   Basmul,   modernizat,   substituie normalităţii.  cind   in   marea   risului   şl
            tin,  cînd  a  afirmat,  cu  un   eşafodajului   romanesc.   Ci­  promptă   între   valoare   şl   parodia,  filmul  revistă  şl  co­  Fantezia   regizorului   sce­  veseliei.  • 1
            evident   orgoliu   profesional:   titorul  nu  trebuie  s-o  simtă,   non-vaîoare,  între  arta  au­  media  -  Alexandru  Tatos  ia,   narist,  uneori  greu  strunită,   Proaspăt  ca  un  debutant,   19,:
            „Eu  voi  aa  sani   de  ale   dar,  în  absenţa  ei,  întreaga   tentică   şi   simplu   produs   rind  pe  rînd,  cîte  ceva  din   galopează   printre   situaţii   însă   cu   maturitatea   pro­  o t
                           a
            mele  cîte  scriu".  îmi  plac   construcţie  ar  avea  soarta   comercial  sau  kitsch.  Or,  a-   fiecare  -  se  stâng  intr-o   umoristice   transformate   h   fesionistului  încercat,  Tatos  “   .9,45
            teribil  cuvintele  acestea  pe   unui castel de nisip.  cest  spirit  călăuzitor  nu  se   coajă   formală   care   crapă   nuclee  dramaturgice  şi  lasă,   revine   pe   ecrane   intr-un   de  Au
            care  le  consider  o  posibilă   -   Uneori  explicit,  cum  se   poate   dobîndi   decît   prin   de  la  primele  replici,  de  la   lichidind  „eroi"  după  „eroi",   Ulm  „cu  cheie",  despre  tn   Ceauş
            deviză  a  profesiunii  noastre.   întîmplă  în  CREPUSCUL  sau   lectură.  Oricît  de  comode   prima  şarjă  carnavalescă  a   spaţii  virane  in  care  se  re­  univers   teatral,   construit   dustric
            „A  da  samă"  deci,  a  fi  gata   în  ULTIMA  VACANŢĂ,  alte­  şi   de   seducătoare   ar   fl   cavalerilor  risului,  lăsind  să   varsă  triumfal  energia  acto­  din   trimiteri   culturale   şl   ritare
            oricînd  să  răspunzi  -  chiar   ori  implicit,  ca  în  NEMURI­  noile   tehnici   audio-vizuale,   se  vadă  nelinişte,  ginduri  şl   rilor  schimbind  mască  după   aluzii  la  civilizaţia  modernă,   re$c e
            şi  în  posteritate  -  de  ade­  TORUL ALBASTRU, VĂMILE   baza  adevăratei,  solidei  cul­  stări  care  depăşesc  simplul   mască,   improvizind,   deziăn-   pus  in  mişcare  de  putereo   ' :e
            vărul  istoric,  politic,  social,   NOPŢII  sau  HERALZII,  mili­  turi tot cartea vg rămîne.  amuzament.  ţuindu-se,   lăsindu-se   cu­  ironiei,   un   film  cu  texte,   pentru
            psihologic  pe  care-l  promo­  taţi  pentru  valorificarea  moş­  -   Se  poate  vorbi,  la  ora   Ritmul   galopant,   tensiu­  prinşi   de   nebunia   plăcerii   dar şi cu subtexte.  lumea
            vezi  în  scrierile  tale.  Dar  a   tenirii   culturale.   Care   sînt   actuală,  despre  dv.  ca  poet,   nea  umoristică  înaltă,  bra­  de  a  juca.  Actorii,  distri­  21.20
            te  bate  pentru  adevăr  nu   motivele   acestui   constant   prozator,  eseist,  gazetar  (fi-   vura regizorală şi ingeniozi­  buţie de prestigiu, cu Vic­  GHEORGHE POGAN  •  21,!
            înseamnă  nimic  altceva  decît   demers ?           nînd  cont  de  rubrica  „Lec­
            a  fi  angajat.  Sigur,  presat   -   Moştenirea  spirituală  a   turi   şi   privelişti"   pe   care
            de  spaţiul  limitat  pe  care-I   trecutului   reprezintă   însăşi   de  ani  buni  o  susţineţi  în   j CRONICA PLASTICĂ                                   \
            avem  la  dispoziţie,  eu  pre­  marca  individualităţii  noastre   ziarul  nostru).  Nu  însă  şi                                                           \
            zint  lucrurile  puţin  simplifi­  printre   popoarele   lumii.   despre   dramaturgul   Radu                                         compoziţională,  de  altfel  J
            cat,  nenuanfat,  dar,  în  e-   Cum  am  putea-o  uita  ?  Cum   Ciobanu.  Chiar  nu  v-a  în­  î   ARHITECTURI PICTURALE
            senţă,  e  cert  că  răspundere-   am  putea  lipsi  noile  gene­  cercat tentaţia teatrului ?                                        riguros elaborată.    t      DEV,
            adevăr-angajare  sînf  noţiuni   raţii  de  reverberaţiile  ei  ?   -  Poet mai puţin. E‘  Expoziţia  de  pictură  a   dilecţie  florile  —  trădea­  Desfăşurarea  spaţială  a  I   mei
            inseparabile,  pe  care  orice   Cum  ar  fi  posibile  noile   drept   că   am   început   cu   i   Liei   Teodorescu-Băncea-   ză  o  deosebită  sensibili­  formelor  şi  volumelor  cî  j   HUNEI
            scriitor  cu  conştiinţă  profe­  noastre  idei,  fără  ideile  ce­  poezia,   căci,   vorba   cînte-   J  nu,  deschisă  ia  galeriile’   tate   pentru   arhitectura   fac   subiectul   peisajelor   |   şl  Cle
                                                                                                                                                                             I-Il  (A
            sională  le  consideră  în  or­  lor  de  dinaintea  noastră  ?   cului,  „nu  e  om  să  nu  fl   | mici de artă ale munici-  naturii,  tonurile  calde  de   realizate  în  vechi  oraşe  *   din  Te
            dinea  firească  a  lucrurilor   Tocmai   zilele   trecute   am   scris  o  poezie.,.",  dar  foarte   *  piului Deva, constituie o   care  se  foloseşte,  îmbi­  transilvănene,   denotă   o   |   dern  Ii
            şi  definitorii  pentru  munca   dat   din   întîmplare   peste   curînd   Muza   nva   trădat.   reuşită demonstraţie a  nate  armonios,  dînd  pu­  bună  cunoaştere  a  per-  '   (Flăcăi
            sa.  Cu  precizarea,  pe  care   opinia  unui  inginer  silvic.   Sau eu pe ea ?   ’ Lucrurile  *   forţei  şi  valorii  artei  ama-   tere  de  expresie  tablou­  spectivei.  Valea
                                                                                                                                                                             (Parini
            o  socotesc  absolut  necesară,   „Pentru  a  avea  idei  -  spu­  nu   sînt   toc-mai   limpezi...   |   toare.   Două   sînt   temele   rilor.  O  mai  riguroasă  sin-  !   intervi
            că  -  în  artă  -  aceste  trei   nea  el  -  trebuie  să  conser­  Cît   despre   teatru,   ce   să   J  pe  care  pietoriţa  le  abor-   Uzînd  de  aceeaşi  teh­  teză  a  clemenţelor  ce  pot  t   e  ce
                                                                                                                                                                               mire;
            noţiuni   cardinale   rămîn   văm  acele  lucruri  care  sînt   zic  ?  Nu  m-am  prea  în­  J dează cu predilecţie:  nică  de  lucru,,  cu  totul   contribui   la   creşterea   J   şl  Mir
            lipsite  de  eficienţă  dacă  nu   purtătoare   de   semnificaţii   demnat,  ştiind  bine  că  e  un   *   natura  statică  şi  peisajul,   altfel   abordează   crea­  gradului.  ele  expresivitate  ,   toria
            sînt  vegheate  de  o  con­  profunde".   E   unul   dintre   domeniu   în   care,   de   la   j   Vădind   o   bună   cunoaş-   toarea   peisajul,   pe   care   estetică   a   lucrărilor,  o   I   CAN  :
                                                                                                                                                                             în  acţl
            ştiinţă  estetică  la  fel  de  acti­  acele   adevăruri   fundamen­  dactilogramă  pînă  la  repre­        îl   receptează   aproape   va  conduce  pe  Lia  Teo-  J   LONEd
            vă.                        tale  care  n-ar  trebui  uita­  zentarea   scenică,   se   ivesc   J   tere   a   clasicilor   picturii   fotografic,   acest   fapt   dorescu-Bănceanu,  la  îm-  (   ncrul);
              -   Se  poate  afirma,  fără   te nici o clipă.    îngrozitor  de  mulţi  „povăţui-   |  româneşti,  fără  a  încerca   dăunînd   uneori   lucrărilor   plinirile   artistice   spre   '   sica   lţ
                                                                                                                                                                             (Munci
            teama  de  a  greşi,  că  sîn-   -  „Mi  s-a  oprit  răsuflarea.   fori",  unii  chiar  cu  preten­  J  o  imitare  a  acestora,  lu-   datorită  unor  tăieturi  ne­  care,  cu  justificate  pre-  j   SA  :  D
            teţi  un  autor  de  romane  is­  N-o  văzusem  niciodată.  Cir­  ţii  de...  colaboratori.  E  un   | crările expuse — cu pre­  justificate în construcţia  tonţii, aspiră. (D. C.).   , h  ca  (Mi
            torice,  toate  cărţile  dv.  de   culau  legende,  era  o  carte   drum  prea  lung  şi  obositor.         MW r MMT / Hitf M JAMT 0 MM 0 -mm t                  CÂNI:
            pînă  acum  fiind,  mai  mult   care  purta  nimb,  devenise   N-am   timp.   Totuşi,   aşa,                                                                     (Reteza
            sau  mai  puţin,  circumscrise   monument.  Şi  acum  aveam   într-o  doară,  am  scris  destui   PRIN CARTEA TEHNICO-ŞTlINJIFiCĂ SPRE                           canţa
                                                                                                                                                                             roşie)  ;
            acestui  gen.  Cum  rezolvaţi   minunea  asta  în  faţa  mea,   de  recent  şi  o  piesă.  Se                                                                    Fantom
            relaţia ficţiune-documentare?  puteam  să-i  mîngîi  fiecare   cheamă   Golful   speranţei,         REZULTATE SUPERIOARE ÎN MUNCĂ                                ncrul);
              -   De  la  caz  la  caz.  Nu   pagină,  să-i  inspir  mireasma   dar  despre  perspectivele  ei                                                               de  la
                                                                                                                                                                             Viaţa  c
                                                                                                                                                                    esenţiale
                                                                                                                                   este
                                                                                                                                          lucrare
                                                                                             In
                                                                                                                 acti­
            cred  că  se  pot  face  genera­  aceea   caldă   şi   gravă   pe   e prematur să vorbim.  vitate   orice   domeniu   de  parame­  tin   Alexandru,   nivelul  o   ştiinţific   tudine   de   informaţii  curentă   a   ra)  ;
                                                                                                                                                  pentru
                                                                                                                                                        activitatea
                                                                                                                       realizată
                                                                                                         unor
                                                                                                 realizarea
                                                                                                                               la
            lizări,  pentru  că  relaţia  a-   care  nu  o  au  decît  cărţile   -   Un  nou  roman  semnat   tri   superiori   de   eficienţă   are   înalt   al   cerinţelor   actuale   în   radioelectroniştllor.  Răfuial
            ceasta  depinde  de  o  seamă   cu  t/ecut,  să-i  contemplu  în   de   dv.   aşteaptă   drumul   la  bază,  pe  lingă  munca  pro-   lucrările   de   investiţii.   Conţine   Pentru   muncitorii   şl   tehni­  tură   şl
                                                                                                                                                                             Romăn
                                                                                                                  dc
            de   variabile.   Una   ar   fi   tihnă  fiecare  ilustraţie,  să-i   plumbului.   Ce   ne   puteţi   priu-ztsă   o   bună   pregătire  reali­  toate   elementele   necesare   la   cienii  ce  lucrează  in  domeniul   Maria
                                                                                                      care
                                                                                                            se
                                                                                            specialitate
            epoca  investigată.  Dacă  do­  pătrund  sistematic,  rînd  pe   spune despre el ?  zează  la  început  în  şcolile  de   locufilo   de   muncă   în   privinţa   prelucrărilor   prin   la  aşchiere,   Trnnzîs
                                                                                                                                                       studenţii
                                                                                                                                                  pentru
                                                                                                                                                                      facul­
                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                 mişcării,
                                                                                                                       organizării
                                                                                                                                          ridicării
            cumentele   asupra   ei   sînt   rînd,   toate   secretele   care               profil   şi   apoi,   pe   parcursul   şl vehiculării unor greutăţi  tăţile   cu   profil   tehnologic   BRAZI  (
                                                                                                                                                                             rica:
                                                                                                      prin
            puţine,  fireşte  că  va  prevala   nu  puteau  fi  decît  teribile  de   -  Vă  pot  spune  că  se  află   activităţii,   specialitate.   intermediul   fi  mecanic  cit  şl  pentru  ingi­  din  Roi
                                                                                                 de
                                                                                                                  ora
                                                                                                              La
                                                                                            cărţii
            ficţiunea.   Nu   e   nici   un   vreme  ce  atrăsese  asupra  eî   în   planul   Editurii   Dacia   actuală  librăriile  oferă  o  mul­  nerii   tehnologi   şi   mecanici   de   ci
            păcat  în  asta,  cu  condiţia   o  asemenea  vigilenţă".  Pa­  pentru  anul  viitor.  Se  inti­  titudine   de   asemenea   cărţi   CRONICĂ DE   recomandăm   lucrarea   a   „Bro-   „CIniar
            de  a  avea  în  vedere  dis­  sajul  citat  din  ULTIMA  VA­  tulează  Steaua  fiecăruia  şl   dintre   care   recomandăm   cî-      şarea“„  voi.  I.  şi  ÎI,  publicată   SI MERI
                                                                                                                                                                             —  I-1I
                                                                                                                                                                  in
                                                                                                                                                                     Colec­
                                                                                                                                                     Editura
                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                           Tehnică
            tincţia   netă   între   ficţiune   CANŢA,  se  referă  la  ISTO-   este  a  treia  carte  dintr-o   teva :  specialiştii   din   do­  LIBRĂRIE  ţia   de   atelier.   Lucrarea   pre­  Scufuni
                                                                                             Pentru
            şi   fantazare.   înţeleg   prin   RIA...  lui  G.  Călincscu.  A-   cronică  de  familie  din  care   meniul   construcţiilor   indus­  zintă   particularităţile   proce­  dîncimi
            fantazare  -  treabă  neserioa­  nul  acesta,  fiind  pe  calo  a   au  apărut  pînă  acum  Ho-   triale  şi  civile  semnalăm  pre­  'fizice.   Se   adresează   specia­  deului   de   prelucrare   prin
                                                                                                                                                                        se
            să  şi  uneori  iresponsabilă  -   se  împlini  editarea  completă   ralzii   şi   Casa   fericiţilor   zenţa  tn  librării  a  lucrărilor  i   liştilor   din   proiectarea   şi   ex­  broşare,   suprafeţele   ce   de
                                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                                  prelucrează
                                                                                                                                                               schemele
                                                                                                              betonist"
                                                                                               „Cartea
                                                                                            a
                                                                                                      fierarului
            o  ficţiune  scăpată  de  sub   a   operei   eminesciene,   ce   întregul  ciclu  se  va  inti­  de   T.   Cărare,   ediţia   a  n-a,   ploatarea   macaralelor   de   con­  aşchiere   la   broşare.   Mal   tra­
            rigorile  documentării  şi  ne­  povaţă  put;ţi  da  tinerilor  de   tula  Frumoasa  risipă.  E  o   apărută   la   Editura   Tehnică,   strucţii.  tează   problemele   legate   de
                                                                                                                                       specialiştilor
            veridică   nici   istoric,   nici   azi,  care  n-au  trăit  trista   idee  care  mă  ispiteşte  de   îndrumar   teoretic   cu   largă   a-   din  Amatorilor   şl   radioelectronlcil   proiectarea   breşelor,   precum
                                                                                                                            domeniul
                                                                                                     practică
                                                                                                                dome­
            în  ordine  artistică.  Altă  va­  experienţă  a  generaţiei  dv.   mult  dar  care  abia  acum,   plicabilitate  construcţiilor,   în   oferind   le  recomandăm  :  a  „Manualul   şi   aspecte   principale   legate   Pentr
                                                                                            niul
            riabilă   e   scriitorul   însuşi.   şi  care  au  şansa  de  a-l  citi   cu  aceste  prime  trei  cărţi,   fierarilor   betonişti   cunoştinţele   radioamatorului   începător",   de   tehnologia   de   execuţie   a   va ame
                                                                                                                                                  broşelor,
                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                          cit
                                                                                                                                                                  recomandări
                                                                                                                                                                             treptat.
            Documentarea,  mergînd  pînă   po  Anghezi  nu  ca  pe  „un   pot  să  zic  că  a  început  să   necesare   pentru   citirea   corec­  Editura   Tehnică,   concepută   privind   tehnologia   de   exploa­  Innouri
            la  un  fel  de  a  doua  califi­  poet   al   putrefacţipi",   pe   prindă  eonfur.  Nu  mă  în­  tă   a   planurilor   do   armare,   didactic,   ce   oferă   pasionaţilor   tare a acestora.  prima
                                                                                                                                          înţele­
                                                                                                                                                   In
                                                                                                                                                                      rapide
                                                                                                                                                      vederea
            care,  e  deopotrivă  de  obli­  Goga  nu  ca  pe  un  „naţio­  trebaţi  însă  cîte  cărţi  va   pentru   executarea   cofrajeior,   cunoştinţele   necesare   exploată­  procurări   a   unei   mai   acestor   lui. Izo
                                                                                                                                     şi
                                                                                                                       gerii,
                                                                                                                            construirii
                                                                                                                                                                             slabe r
                                                                                                         turnarea
                                                                                                                betoa-
                                                                                            prepararea
                                                                                                     şl
                                                                                                                                                              tuturor
            gatorie  pentru  toţi  cei  ce   nalist",  pe  Bacovia  nu  ca   avea  ciclul  şi  cînd  îl  vo!   nelor.  O   carte   uzuală   cc  nu   rii  in  condiţii  optime  a  apa­  lucrări,   precizăm   că   ele   so   nopţii,
            scriu  roman  istoric,  indife­  pe  „un  decadent  descompus",   încheia,  că  nu  ştiu.  Dispo­  trebuie   să   lipsească   din   bi­  ratelor   utilizate   de   radioama­  află   deja   reunite   Intr-o   expo­  nord şi
            rent  de  formula  pe  care  o   avînd  totodată  acces  la  toa­  ziţia  creatoare  îşi  are  to­  blioteca   lucrătorilor   din   con­  tori,  precum  şl  probleme  spe­  ziţie   interioară,   amenajată   în   tenslfic
                                                                                                                                       radioamato­
                                                                                                                                                                             la 40
                                                                                                                              traficului
                                                                                                                       cifice
            adoptă.  Ea  ţine  de  probi­  tă opera lui Blaga ?  tuşi  enigmele  ei  care  fac   strucţii;   a   „Maşini   de  ca   ridicat   rilor   (indicative   de   apel,   pre­  cadrul  Casei  cărţii  Deva,  avînd   rlle m
                                                                                               construcţii"
                                                                                            In
                                                                                                        avînd
                                                                                                                 sub­
            tatea  profesională.  Unii  scrii­  -   Povaţă?  Dar  nu  mă   riscante  predicţiile  pe  ter­  titlu   —   exploatare,   întreţi­  fixe   de   radiocomunicaţii   In­  geneticul   „Prin   cartea   tehnl-   prinse
            tori  absolutizează  însă  do­  simt  nici  atîf  de  bătrîn,  nici   men lung.  nere,   reparaţii,   publicată   de   ternaţionale,   Codul   Q   etc.)   s   fio-ştiinţifica   spre   noi   perfor­  de, izc
                                                                                                                                                                             iar cel.
                                                                                                                       6
                                                                                                    Tehnică,
                                                                                                              aparţhiînd
            cumentul,   neîngăduîndu-şi   atîî  de  înţelept  ca  să  rr\ă-ncu-             Editura   dr.   irig.   Ioan   Viţă,   îul“   „Agenda   a   radloeiectronistu-   manţe In muncă".  şi 20
                                                                                                                            ediţia
                                                                                                                                          Editura
                                                                                                                                     Tf-a,
                                                                                            autorilor
            nici  o  abatere  de  la  litera   mef  să  dau  cuiva  poveţe...   Interviu realizat do   Ing.   Teodor   Nuţeanu,   irig.   Tehnică,  care  pune  la  dispozi­  izolat i
            lui. Alţii sînt mai detaşaţi,  Tinerilor le-oş spune doar,  DAN CÂMPEAN         f.aurenţlu Sîrbu, ing. Constan­  ţia şeior intevgşaţi *? multi­  PETR1ŞOR CIOROBEA
   1   2   3   4   5   6   7